Page 2 - Bunul_Econom_1903_13
P. 2

Pag.  2                                           B U N U L   E C O N O M    _____________________________ Nr.  13

       pentru  valorisarea  (vinderea  şi  cumpă­  scrie  pe  la  cumpărătorii  mari  de  bu­  noi  neatârnătoarele  noastre  magazine
       rarea)  de-  bucate.  Am  spus  şi  numele  cate  şi  vinde  grâul  cu  preţul  cel  mai  de  bucate,  să  scăpăm  de  răul  înşelă­
       satelor  şi  oraşelor  unde  să  află  aceste  bun.  După  vânzarea  grâului  face  soco­  torilor  şi  să  facem  un  pas  pe  calea
       însoţiri,  ca  cetitorii  noştri  să  ştie  unde  teala  următoare:                    înaintării  şi în  folosul bunăstării  noastre.
       pot  merge,  ca  să  vadă  cum  şi  ce  sunt     Mai  înainte  de  toate  plăteşte  tu­                    Vasile  C.  Osvadă.
       alcătuite astfel  de însoţiri,  ca pilda bună  turor  plugarilor,  ce  au  pus  grâul  în
       să  o  poată  urma.                         magazin,  preţul  statorit  de mai  înainte.
            Noi  Românii  încă  avem  însoţiri  Banii  ce  rămân  după  plătirea  acestor               DIN J jUME
       pentru  cumpărarea  şi  vânzarea  de  bu­   preţuri,  ear’  să  împart  între  cei-ce  au
       cate  şi  anume:  însoţirea  »A g r i c o 1 a«  pus  bucatele,  dându-li-se  drept  câştig.   Din Dietă..  In  şedinţa  de  Luni,
       din  Hunedoara,  »Ceres«  din  Satul-  Iată  o  pildă  pentru  o  astfel  de  soco­    30  Martie,  a  dietei,  s’a  urmat  desba-
       nou  (în Torontal),  magazinul  din  Şeica-  teală:  Stan  pune  în  magazin  100  fer­  terea  asupra  proiectelor  militare.  Din
       mare  şi  alte  multe  magazine  mici,  fă­  dele  grâu  clasa  I.,  îi  statoresc  preţul   partea kossuthiştilor  a  vorbit  deputatul
       cute  mai  ales  sub  ocrotirea  şi  în  folo­  în  total  cu  100  fiorini.  Bran  pune  100   Lengyel  Zoltan,  acela  care  cu  ocasia
       sul  bisericilor.                           ferdele  grâu  clasa  a  III.,  îi  statoreşte   primirei  delegaţiunei  tinerimei  universi­
            Vom  spune  aici  pe  scurt  cum  lu­  preţul  în  total  cu  70  fiorini.  La  vân­  tare  de  cătră  Coloman  Szell,  zisese  că
       cră  magazinele  de  bucate  făcute  cu  zarea  grâului  primesc  pentru  cele  200    nu  garantează  de  revoluţie.  Lengyel  a
       ajutorul  statului  şi  puse  sub  conduce­ ferdele  220 fl.  înainte  de  toate  plătesc   zis,  că  proiectele  militare  sunt  »««
       rea  »Insoţirii  centrale  de  credit«  din  lui  Stan  100  fl.  şi  Iui  Bran  70  fiorini.   atentat  mişelesc«.  Presidentul l’a chemat
       Budapesta:                                  (Ori  dacă  au  luat  înainte  din  bani,  le   la  ordine.
            Tovărăşia  înainte  de  toate  să  în­  socot  şi  ce  le-au  dat  şi  acum  le  mai   In  şedinţa  de  Mercuri  ministrul
       grijeşte  de  un  magazin  potrivit  şi  apoi  plătesc  numai  restul).  După  aceasta  de  finanţe  Lukâcs,  a  depus  pe  bioroul
       de  banii  trebuincioşi.  După  secere  pri­ socot  pentru  magazin  şi  pentru  chel-  Camerei,  noul  proiect  de  indemnitate
       meşte  dela  sătenii  membri  grâul  numit  tueli,  zicem  5  fl.  Tot  mai  rămân  încă  cu  care  are  de  gând să  guverneze  ţara
       (destinat)  pentru  vânzare.  La  primire  55  fl.  câştig  curat.  Acesta  îl  împart  în  până  la  sfîrşitul  lui  August.  După-cum
       sortează  grâul  în  una  din  cele  patru  chipul  următor:  socot  cât să  vine  după  scriu  ziarele  aproape  de  guvern,  îndată
       soiuri  (clase)  ce  şi  le  are,  punând  în  un  fiorin  din  preţul  de  magazin  şi  află  după  feriile  Paştilor,  guvernul  va  între­
       clasa  I.  grâul  din  care  1  hctolitru  (5  că  împărţind  pe  55  fiorini  cu  170  fl.  rupe  discuţia  militară  pentru  a  da  loc
       ferdele  sau  100  litre  mici)  trage  84  şi  (preţul  grâului  depus)  să  vine  după  un  desbaterii  indemnităţii.
       mai  multe  kilograme.  In  clasa  II.  grâul  fiorin  32  şi  */*  cruceri.  Prin  urmare
       de  80—82  klgr.,  în  clasa  III.  grâul  de  Stan  primeşte din, câştig  de  100X323/4    Revoluţia in Macedonia.  Ban-
                                                                                                            f
       77—79  klgr.  şi  în  clasa  a  IV.  grâul  cruceri =  33  fiorini  şi  Bran  primeşte  dele  bulgare  lucrează  mereu.  In  apro­
       mai  uşor  de  76 klgr.  Apoi,  după  clasa  de  70X323/*  cruceri =  22  fiorini,  lao­  piere  de  Salonic  au  tăiat  sîrmele  tele­
       grâului,  magazinerul hotăreşte  preţul de  laltă  55  fiorini.■(                      grafice  pe  o  mare  distanţă.  Intre sîrme
       magazin,  din  care,  în  cas  de  trebuinţă,    In  chipul  acesta  să  poate  face  cu  s’a  găsit  o scrisoare  adresată Sultanului,
       dă  plugarului  anticipaţie  de  60—70%    ovăsul,  cu  săcara,  cu cucuruzul  (porum­  în  care  agitatorii  Macedoneni  declară,
       (adecă  dela  fiecare  10  fiorini  îi  dă   bul,  mălaiul)  atât  la  vânzare,  cât  şi  la  că  dacă  nu  încetează  cu  trimiterea  de
       6—7  fiorini.                              cumpărare.                                  trupe  în  macedonia  şi  nu  aplică  refor­
            Când  s’a  adunat  destul  grâu  (de        După  pilda  ce  ne o  dă  guvernul  mele  aşa  cum  doresc. Bulgarii, reyoluţia
       2—4—10  vagoane)  tovărăşia  umblă  şi     e  spre  binele  nostru  să  ne  facem  şi  va  cuprinde  toată  Macedonia.  Aproape


                  F   O   I  Ţ   Ă                earăşi  la  Blaj  şi  a  întrat  în institutul  de  teo­  unde  în  fine  fu  eliberat.  In  1852  un  consor­
                                                  logie.  Âbsolvând  şi aci, întră,  în 1835 în viaţa  ţiu  de  comercianţi  români  din  Braşov  înfiin­
            CEORCE  BARIŢIU                       publică,  care  nu  o  părăsi  până  la  moarte.   ţează  fabrica  de  hârtie  din  Zerneşti  şi  nu­
                                                  Spaţiul  ce  ne  stă  la  disposiţie  ne  este  prea   meşte  pe Bariţiu  director  comercial,  care post
                     (Vezi  portretul).
                                                  restrîns  spre  a  putea  descrie  toate  fasele,   l’a  ocupat  aproape  20  ani.  La  1866  a  fost
            In  luna  viitoare  se  împlinesc  zece  ani   prin  care  a  trecut;  vom enumâra  numai cele   ales  membru  al  «Academiei  române».  După
       ■dela  moartea  ilustrului  istoric şi  întemeetorul   mai  momentuoase.  La  1835  fu  numit  profe­  retragerea  sa  dela  postul  de  director  dela  fa­
       presei române din Transilvania, George Bariţiu.   sorala  facultatea  filosofică  din  Blaj,  apoi  la   brica  de  hârtie  dela  Zârneşti  s'a  mutat  la
       Neclintit,  toată  viaţa  lui  a servit  causa  popo­  şcoala  română  dih  Braşov.  La  1838  fondează   Sibiiu  şi  a  înfiinţat  jurnalul  «Observatorul»
       rului  seu,  a  adus  servicii  nepreţuite  naţiunii   »Foaia  pentru  minte,  inimă  şi  literatură»  şi   (1878—1885).  In  1881  a  fost  ales  president
       sale  prin  muncă  neobosită  şi  la  locurile  cele   ceva  mai  târziu  ziarul  politic  «Gazeta  de   al comitetului  naţional  şi a  ocupat  acest post
       mai  expuse,  ca  învăţător,  publicist,  condu­  Transilvania»,  primele  foi  româneşti  ce  au   până  la  1887,  când  se  retrage  din  viaţa  po­
       cător  politic  şi  ca  literat.           apărut  în  Transilvania.  La  184-5  Bariţiu  se   litică.  Dela  acest  an  George Bariţiu  şi-a  con­
            George Bariţiu  s’a născut în  12/24 Maiu   ratrage  dela şcoala  română  şi îşi  consacrează   sacrat  întreaga  activitate  Asociaţiunei  transil­
       1812  în  Jocul-de-sus,  comitatul  Cojocnei,  ca   întreaga  activitate foilor  sale.  La  1848  a  par­  vane,  pe  care  a  servit-o  ca  secretar  I.  dela
       fiiu  al  parochului  gr.-cat.  loan  Pop.  Numele  ticipat  Ia  adunarea  naţională  ţinută  în  3/15   1861—1888.  In  1893  «Academia  română»  îi
       de  Bariţiu  i-s’a  dat  de  cătră  profesorii  gim­  Maiu  pe Câmpul-Libertăţii  de  lângă  Blaj  şi  a   alege  president; ear'  peste  scurt  timp s’a  îm­
       nastului ' unguresc  din  Cluj,  sub  cuvânt,  că  conlucrat  în  toate  mişcările  politice  ale  Ro­  bolnăvit  şi  muri  în  Sibiiu  la  2  Maiu  1893,
       erau  prea  mulţi  şcolari  în  clasă,  cari  purtau   mânilor  de  pe  acel  timp.  In  11  Martie  1849   deplâns  de  întreg  neamul  românesc,  căruia
       numela  de Pop.  Şcoalele  elementare le-a  cer­  Sibiiu],  unde  se  afla,  căzând  în  mânile  insur­  i-a  lăsat  ca  moştenire  un  întreg  tesaur  de
       cetat  în  Trăscâu  şi  Blaj,  ear’  liceul  şi  facul­  genţilor,  Bariţiu  s’a  refugiat  In  România.  Aci   scrieri  de  mare  valoare.
       tatea  filosofică  în  Cluj,  de  unde  s’a  reîntors  însă  fu  arestat  de  Ruşi  şi  trimis  la  Cernăuţ,
   1   2   3   4   5   6   7