Page 3 - Bunul_Econom_1903_13
P. 3

Nr.  13                                            BUNUL  ECONOM                                                      Pag.  3

        de  mănăstirea  Bilo  a  fost  o  nouă cioc­  mai  mulţumită  intervenirii  energice  a  claraţi calfe  112.  S’au  distribuit  între  34  de
        nire  cu  bandele  bulgare.                consulului  rusesc  se  poate  mulţumi,  că   ucenici  suma  de  1150  cor.  Afară  de  aceasta
             Trupele  turceşti  operează fără  cru­  nu  a  fost  înscenat  un  masacru  al  creş­  s au plătit multora  taxele  şcolare  sau  ajutoare
        ţare  contra  bandelor  bulgare.  Doue  tinilor.                                       de  spălat,  ear’  unor  sodali ajutoare de  drum,
                                                                                               ear’ din fundaţiunea «Mihail şi El sa  Stroescu»
        bande  au  fost  distruse,  ele  au  lăsat 45                                          s’au împărţit  haine  la  116  ucenici.
                                                        Mare răscoală In Cbina.  După
        morţi  şi  mulţi  răniţi.  Una  din  aceste                                                 Avănd  în  vedere, că  ucenicii  cercetează
                                                   o  telegramă  din  Londra,  un  oficiant
        bande  era  de  ale  lui  Sarafoff.  A  fost                                           şcoalele  de  meserii  de  limbă  străină,  comi­
                                                   militar  sosit  din  Hong-Kong  spune,  că
        un  adevărat  măcel.                                                                   tetul  a  făcut  tot  posibilul,  ca  să  vie  cât  mai
                                                   în  provinciile  Knaugsi  şi  Kvangsu  a  is-   des  în  atingere  cu  ei.  Astfel  în  toate  Dumi­
             La  Bitolia, sosesc trupe numeroase.
                                                   bucnit  revolta.  Numărul  răsculaţilor  e  necile  dela  2—4  ore  p.  m.  se  întrunesc  în
        Se  pare  că  acum  a  început  adevărata
                                                   peste  100.000,  în  mare  parte  soldaţi   localul  »Asociaţiunii»,  unde  membrii  comi­
        campanie  serioasă  a  Turciei  contra
                                                   desertori  şi  hoţi.  Armamentul  răsculaţi­  tetului  au  ocasiune  să-i  cunoască,  să  le  dea
        bandelor.                                                                              poveţe  părinteşti  de  ascultare,  şi  nici  odată
                                                   lor  e  destul  de  bun.
             In  vederea  isbucnirei  revoluţiunei                                             să  nu  uite  de  părinţi,  neamul  şi  biserica lor.
        generale  în  Macedonia,  Seraskeratul  a                                              Tot  asemenea  li-s’a  pus  în  vedere,  că  aceia
        întocmit  un  nou  plan  de  mobilisare.         DELA REUNIUNILE NOASTRE               cari  nu cercetează regulat orele de catechisare,
        Toţi  oficerii  turci,  ataşaţi la regimentele                                         nu  se  pot  bucura  de  ajutoare  din  partea
                                                                                               «Asociaţiunii».   Pentru  înmulţirea  cunoştin­
        din  străinătate,  au  primit ordinul  să  se   Asociaţiunea  pentru  sprijinirea  învăţăceilor   ţelor lor li-s’au  pus  la  disposiţie  şi  cărţi  din
        întoarcă  de  urgenţă  la  Constantinopol.        şi  sodalilor  români  din  Braşov.  biblioteca  «Asociaţiunii».
        Toţi  aceştia  sunt  destinaţi  armatei  de      Puţine  dintre  asociaţiunile  noastre  au   In  ceea-ce  priveşte  pe măestrii  români,
        represiune  din  Macedonia.                o  vechime  aşa  mare  ca  «Asociaţiunea pentru   luând  în  considerare  că  în  urma  împrejură­
                                                    sprijinirea  învăţăceilor  şi  sodalilor români din   rilor  sociale,  ei  convin  foarte  arare-ori  unul
             Visita Regelui Angliei la Li­         Braşov».  Primele  ei  începuturi  datează  din   cu  altul,  comitetul  s’a  îngrijit,  ca  localul
                                                   27  Dec.  1869,  adecă  de  acum  aproape   «Asociaţiunei»  să  stea la disposiţia membrilor,
       sabona.  Regele Angliei  a  plecat  Marţi
                                                   34  ani,  şi  condusă  în  primii  20  ani  de  neo­  provăzăndu-’l  cu  jurnale  şi  reviste,  şi  se  dea
       din  Londra  în  călătoria  sa  spre Marea-
                                                   bositul  paroch  şi  astăzi  protopresbiter onorar  ocasiune  a  se  cunoaşte  şi  să  se  distreze
        Mediterană.  Toate  ziarele  comentează    Bartolomeiu  Bâiulescu.  Dar’  această  vech me  între  ei.
       în  articoli  politici  însemnătatea  acestei   nu  ar însemna  nimica,  dacă  Asociaţiunea  nu
                                                                                                    Raportul  comitetului,  apoi  darea  de
       călătorii.  Va  visita  mai  întâiu  curtea   ne-ar  fi  dat  şi  ne  dă  dovezi  de  o  activitate   samă  asupra  gestiunii  pe  anul  1902,  precum
       din  Lisabona.                              atât  de  spornică  pe  un  teren  atât  de  ingrat.  şi  propunerile  comitetului  şi bugetul  pe  anul
                                                         Duminecă  în  16  ale  lunei  c.  «Asocia­  1903,  au  fost  primite  de  adunare  cu  mult
             Mişcările  Albanezilor.  Se  te-      ţiunea»  si-a  ţinut  obicinuita  adunare  gene­  entusiasm.
                                                   rală  anuală  în  localul  seU.  Inteliginţa  dim­
        legrafează  din  Belgrad  că:  5000  Al­                                                    Renoindu-se  comitetul  pe  un  nou  pe­
                                                   preună  cu  meseriaşii  din  Braşov  au  dat  şi   riod  de  trei  ani,  s’a  ales  cu  unanimitate  ur­
       banezi  au  năvălit  asupra  oraşului  Vut-
                                                   de  astă-dată  dovadă  de  interesul  ce  poartă   mătorii  d-ni:  N.  Pet a - P e t r e s c u   pre­
                                                                                                                     r
       siro,  unde  au  făcut  11  gendarmi  creş­  pentru  această  societate  prin  numărul  cel   şedinte,  E.  P r e c u p  vice-preşedinte, H al Ier
       tini  prisoneri,  maltratând  populaţiunea  mare  în  care a  participat  la  adunare.  cassar,  Rom.  F r a t e ş   secretar.  Membrii:
       serbă.  Tot  odată  opt  mii  Albanezi  au        Ca  momente  mai  principale  din  acti­  P e t r u  Popp,  I.  Socaciu,  I.  C.  Pa nţ u,
       plecat  spre  Mitrovicza,  asediând-o  şi   vitatea  comitetului  în  cursul  anului  1902 am   I.  Savu,  Cioflec,  I.  Murăroi,  N.  B a l e a
                                                   remarcat  din  raportul  general  următoarele   si  P 1 a t o s.
       împuşcând  asupra  oraşului.  Garnisoana                                                *        t
                                                   date  foarte îmbucurătoare.  In anul acesta s’au
       a  plecat  cu  tunuri  contra  lor.  Lupta                                                   In  tot  cursul  şedinţei  a  domnit  cea
                                                   plasat  88  ucenici  români  Ia  17  branşe.  Nu­
       a  durat  patru  ore.”  Albanezii  au  fost   mărul  tuturor  ucenicilor  români  aflători  în   mai  exemplară  ordine,  armonie  şi  însufleţire.
       în  urmă  respinşi  cu  mari  perderi.  Nu­  Braşov este  279,  ear’  acelora care  au fost  de­


                                                   «dar  necredinţa  ta  câtră  datoria  ce  ai,  este  fi  o  singură  voce.  Pe  urmă  se  părea,  că erau
                      C a r m e n   S y lv a
                                                    «încă  mai  mare,  şi  cu toate că înţeleg cele-ce   sunete  de  trîmbiţe,  cari  cutremurau  adîncul
                                                   »se  petrec  în  inima  ta,  totuşi  nu  pot  să  de-  creerilor  lui.  Atunci  se  schimbă  dragostea  sa
              V ÎR FU L   CU  D O R                 «părtez  dela  tine  pedeapsa  care te aşteaptă».  cătră  Ileana  în  ură  amară  şi  neîmpăcată,
                                                        Cu  inima  grea  punea  Ionel  piciorul  pe   căci  ea  îl  trimisese  la  moarte  cu  surisul  pe
                         (Urmare).                 vîrful  cel  singuratec  de  munte,  împrejurul   buze.  El  se  hotărî  să  rămâe  acolo  unde  era
                                                                                               până  în  sfîrşit  cu  credinţă:  ear’  de  se  va-
             Femeea  cea  frumoasă  se  uită mânioasă,   căruia  vuia  vijela.  Furtuna creştea cu fie-care
                                                                                               mai  coborî  vre-o  odată  în  vale,  să-’i  zică
        ceea-ce-i  şedea  foarte  bine, ameninţă  şi  dis­  minut,  ca  şi  cum  ar  fi  vrut  să  asvârle  de pe
       păru  în  valurile  lacului.  Regele  cel  mic  sus­  înălţimea  lui  pe  omul  ce  şedea  acolo  sin­  în  bătae  de  joc  o  ziua  bună,  şi  nici  o  femee
        pină.  Ionel  suspină  şi  el.  Şi  suspinară  şi   gur,  singurel,  ca  şi  cum  ar  fi vrut  şă-’l  sdro-   să  nu-i  mai  răpească  inima,  ci  aceasta  să
                                                                                               fie  numai  a  oilor  sale,  pe  care  le  părăsise
        toţi  piticii,  ca  supuşi  buni  şi  credincioşi.   bească  în  mii  de  sfărmături.  Ionel  se  acâţa
                                                                                               fără  conştiinţă.
        Dar  ei  tot  ţineau  petrele  în  mână,  căci  nu   de  o  stâncă  şi  se  uita  cu  ochi  sălbateci  îm-
       ştiau  dacă  moartea  lui  Ionel  nu era  hotârltă.  prejuru-şi,  aşteptând  noi  inimici,  nouă  peri­  Atunci  răsună  din  adîncul  stâncilor  o»
                                                                                               voce  puternică:
        Regele  însă  se  uita  cu  duioşiă  la  ciobanul   cole  şi  nouă  încercări.  De  odată  i-se  făcu,
        cel  frumos,  ordonă  îndată  ca  să  fle  spălat   ca  şi  cum  l’ar  apăsa  vijelia  spre  pămănt,  ca   «Fiiule!  Eşti  al  meu !  nu-mi  mai scapi
                                                                                               «din  mâni!  Eşti  al  meu  pentru  veciă».
       cu  ape, cari  lecuiesc,  căci  el sângera de multe   şi  cum  ’i-s’ar  rumpe  şi  ’i-s’ar  smulge  inima,
       răni,  şi  după-ce-1  reînoi  şi  îl  îmfrumseţă,  îl   ca  şi  cum  ar  muri  de  durere.  încă  mai  tare   Şi  în  acelaşi  moment  stînca  se  prefăcu
                                                                                               într’o  femee  uriaşă,  care  îmbrăţişă  pe  Ionel
       scoase  în  vîrful  muntelui  unde il  aflase.  se  acâţă  el  de  stânca,  care  să  părea  că  se
                                                                                               cu  braţe  de  peatră  şi  îl  sărută  cu  buze  de
             Acolo  regele  cei  mic  îşi  luă  ziua  bună  cutremură. Şi în  vuct, şi  trăsnetul  care  îl  în-
                                                                                               peatră.  Plin  de  groază,  el  se  silea  să  scape,
        şi-i  zise:  —  «Ionele!  Greu  ai  păcătuit.Ţi-ai   cungiura,  Ionel  auzia  voci,  care  il  chiemau,
        «uitat  datoria  pentru  o  femee  frumoasă.  care  îl  desmerdau,  care  ÎI  ameninţau.  Era ca   dar  nu  putea.   (Va  urma).
        «Credinţa  ta  câtră  ea  e  mare  şi  de  lăudat:  şi  cum  ar  fi  mai  multe  voci,  ca  şi  cum  ar
   1   2   3   4   5   6   7   8