Page 4 - Bunul_Econom_1903_13
P. 4

Pag-  4.                                           B UNUL  E CO N OM                                                  Nr.  13

                                                                             Pentru  a  întreţinea  copita  calului  într’o  elasticitate  na­
                                                                         turală,  adecă  să  nu  devie  nici  prea  vîrtoasâ  şi  aspră,  însă
                                                                         nici  prea  moale,  este  bine  a  o  unge  din  când  în  când  pe
                                                                         toate  părţile  cu  o  materie  grasă,  cum  este  unsoarea  de

                                                    (Reproducerea  interzisă).  porc  sau  mai  bine  cu  vaselină,  ear  când  umblă  mult  prin
                           Nutrirea  cailor.                             apă  şi  noroiu,  cu  păcură,  ulei  de  in,  ceară  şi  altele.

                                 (Urmare).
                                                                                               Rasele  cailor.
            Când  preţul  ovăsului  este  foarte  urcat,  el  se  poate
      înlocui,  cel  puţin  în  parte,  şi  cu  alte  grăunţe,  precum:       Este  foarte  greu  a  face  o  clasificaţiune  exactă  a  fe­
      cucuruz  (porumb),  orz,  hrişcă,  secară,  mazăre,  bob  etc.     luritelor  rase  de  cai.  S’a  convenit  a-i  împărţi  după  ţerile,
                                                                         în  care  se  găsesc.  In  general  caii  se  împart  în  2  grupe
      Acestea  de  regulă  nu  se  dau  întregi,  ci  sdrobite  în formă
      de  urlueală.  Câte-odată  se  înlocueşte  ovăsul  şi  cu  tărîţe   mari,  adecă:  rase  de  orient   tot   Ş»  cele  de  occident
      de  grâu.  Din  tărîţe  mai  mult  de  1  kgr.  pe  zi  nu  vom  da   (apus).
      unui  cal,  altcum  îl  constipă  (încue),  prin  urmare  se  îmbol­
                                                                                              Rasele  orientale.
      năveşte.  Cu  rădăcini  putem  înlocui  ovăsul  cu  deosebire
      când  caii  nu  sunt  întrebuinţaţi  mult  la  muncă.  Le  putem        Rasele  de  orient  ocupă,  după-cum  le • sponet - numele,
      da  morcovi,  însă  nu  mai  mult  de  2—2 Va  kgr.  pe  zi,       ţerile  orientale,  precum:  Arabia,  Siria,  Persia.riTurcia,  Ro­
      apoi  în  a  doua  linie  napi  (sfecle)  de  nutreţ  şi  cartofi.  In   mânia,  Ungaria,  Rusia,  etc.  Principalii  representanţi ai aces­
      tot  caşul  rădăcinile  trebue să fie  spălate şi apoi  mărunţite.  tei  grupe  sunt:
           Punctualitatea  şi  curăţenia  ce  trebue  să  păzim  la nu­       Rasa  arabă.  Capul  acestor  cai  este  tot  atât  de  fru­
      trirea  şi  adăparea  cailor,  ca  la  toate  animalele  domestice   mos  prin  forma sa,  cât  şi  prin  expresiunea sa.  Profilul este
      în  general,  va  fi  cât  se  poate  de  îngrijită.               drept  sau  puţin  concav  (berbecat)  la  nas,  fruntea  lată,
                                                                         ochiul  mare,  cu  o  expresiune  de  fidelitate  (de  credincios),
                           îngrijirea  oailor.
                                                                         nările  se  pot  deschide  mult,  buzele  subţiri  (fine)  şi netede,
                                                                         urechile  sunt  mici,  ascuţite  şi foarte  mobile, adecă  se mişcă
           Calul  pretinde  dintre  toate  animalele  domestice  cea
                                                                         uşor  şi  iute.  Gâtul  este  lung  şi  frumos încovoiat,  eare însă
      mai  mare  îngrijire;  din  această  causă  nici  nu  putem  în­
                                                                         la  mişcări  repezi  devine  ca  gâtul cerbului;  coama este sub­
      credinţa  unei  persoane  mai  mult  de  2  cai.
                                                                         ţire  şi  mătăsoasă,  grebânul  înalt,  peptul  spaţios (larg),  cor­
           îngrijirea  în  grajd  constă  în  întreţinerea  curăţeniei  în
                                                                         pul  rotunzit,  regiunea  flancului  (şalele) scurtă,  spatele solid,
      grajd,  a  corpului  calului,  îngrijirea  copitelor  şi  a  da  la
                                                                         crupa  este  lungă  şi  dreaptă,  de  care  se  leagă  coada  sus
      timp  nutreţul  şi  apa  de  beut.
                                                                         şi  arcuită  cu  păr  lung,  mătăcos;  picioarele  macre,  cu  oase
           Curăţenia  corpului  se  execută  (face)  în  prima  linie
                                                                         vîrtoase  şi  încheieturi  largi;  copitele  mici  şi  foarte  tari;
      prin  ţeselat.  Prin  aceasta  se  înlătură  foiţele  pelei  in formă
                                                                         părul  corpului  foarte  fin,  încât  se  străvăd  vinele  de  sub
      de solzişori,  ce -s’au desfăcut  de  pe  ea,  apoi  sudoarea,  cară
                                                                         piele.
      astupă  porii  (găurelele  din  pele)  şi  în  fine  de  toate  necu­
                                                                              Adăugând  la  toate  aceste  caractere  (însuşiri)  încă  şi
      răţeniile  din  afară.  Cât  de  mare  însemnătate  are  ţeselatul
                                                                         mişcarea  uşoară  a  acestor  cai,  trebue să admitem,  că nimic
      pentru  bunăstarea  calului,  putem  vedea  şi  din  zicătoarea
                                                                         nu  le  lipseşte  pentru  a-i  privi  ca  perfecţiunea  desăvîrşită.
      multor  agricultori  germani,  cari  susţin  cu drept  cuvent că :
                                                                              De  regretat  este,  că  această  rasă  este  representată
      ţeselatul  înlocueşte jumătate  din  nutreţ.  Deosebit  de  ţese­
                                                                         numai  în  puţine  exemplare,  adecă  cel  mult  5000  şi  ce  e
      lat  vom  scălda  caii  din  timp  m  timp  şi-i  vom  spăla  mai
                                                                         şi  mai  mult  de  regretat  este,  că  proprietarii  lor  (Arabii)
      des  cu  apă  la  ochi,  coamă,  rădăcina  coadei  şi  la  chişiţa
                                                                         îi  vănd  foarte  anevoie.
      picioarelor,  adecă  în  locurile  unde  nu  putem  ajunge  cu
      ţesala  şi  peria.                                                      înălţimea  obicinuită  a  cailor  arabi,  măsurând  deia pă­
           O  deosebită  grije  vom  da  copitelor,  căci  un  cal  fără   mânt  până  în  vîrful  grebănului  este  de  1  metru  48  cm.
      copite  bune  nu  valorează  nimic.  Vom  îngriji,  ca  ele  se  fie   până  la  1  m.  60  cm.  Colorile  cele mai obicinuite  sunt albi
      curăţite  foarte  des,  chiar  şi  la  mânzi.  La  caii,  cari  se pot­  şi  bruni.  Desvoltarea  calului  arab  este  foarte  târzie;  la  o
      covesc,  curăţitul  se  face  odată  cu  schimbarea  potcoavelor,   îngrijire  bună  însă  ajung  o  etate  foarte  înaintată.
      care  se  reînoesc  cel  mult  la  5—-6  săptămâni.  Potcoavele         Asemenea  calului  arab  sunt  cei  de  Berberia  (Africa
      trebue  să  fie  bine  aşezate  pe  copite  şi  se  lasă  ca  de  un   de  Nord,  Marocco,  Tunisia  şi  Algeria)  şi  cei  de  Persia.
      milimetru  afară  de  marginea  unghiei.  Nu  vom  lăsa  nici­          Rasele  ruseşti.  In  întinsul  imperiu  al  Rusiei,  găsim
      odată,  ca  potcovarii  să  încerce  potcoava  ferbinte  pe  un­   mai  multe  rase,  în  care  se  află  mult  sânge  arab.  In  Si­
      ghie,  prin  urmare  nici  să  arză  copita  cu  scop  de  a  le  în­  beria  găsim  aproape  numai  calul  tătăresc.  El  este  mărunt,
      lesni  curăţirea,  căci  în  astfel  de  caşuri  unghia devine sfârî-   înse  foarte  iute.  In  Caucas  avem  aşa  numitul  cal  cerches.
      măcioasă  şi  creapă  uşor.                                        Caii  din  Rusia  europeană,  cunoscuţi  sub  numele  de  cai
          In  general  scopul  potcovitului  este  să  apere  unghiile   ruseşti  şi  poloni  sunt  produsul  încrucişerii  raselor  obici­
      de  a  se  toci  prea  repede.  In  stare  naturală  calul  trăeşte   nuite  din  localitate  cu  calul  numit  Troteur-Orloff  (germ.
      pe  păşune,  unde  pământul  fiind  moale,  unghia  nu  se  to­    Orloff-Traber).
      ceşte  aşa  repede  ca  atunci,  când  îl  folosim  la  lucru  pe                             (Va  urma).
      şosele  (drumuri)  împetrite.
   1   2   3   4   5   6   7   8