Page 6 - Bunul_Econom_1903_13
P. 6
Pag- 6. BUNUL ECONOM Nr. 13
tăia băţul. Când întinde însă mâna dreaptă Nouă ani a stat nefericitul în temniţă, deşi
NOUTĂŢI să tragă Ia sine puşca, apucând-o de ţeavă, era nevinovat. De curând s’au aflat adecă
s’au descărcat amândouă ţevile puştii şi gloan
adevăraţii vinovaţi, aceştia erau 3 ţărani,
ţele s’au oprit in partea dreaptă a pieptului. Tribunalul în şedinţă secretă a pertractat din
A V I S I Tovarăşii ’i-au dat primul ajutor. Adus acasă nou procesul lui Halycz, pe cei 3 vinovaţi ’i-a
însă a mai trăit numai vre-o câteva ore, apo* condamnat, ear’ pe Halycz ’l-a scos din
1 ^ * Jtu găm p e D -n ii a b o n a ţi vechi
f i n oi să binevoească a ne trim ite su m a , ce între cele mai grozave chinuri ’şi-a dat su temniţă.
n e d a to re a ză , ca s i n oi la rîn d u l n ostru se fletul. Nenorocitul abia era de 28 ani. *
p u te m fa ce f a ţă m a rilo r cheltueli, ce avem *
eu ed a re a şi re d a c ta re a fo ii noastre. Nu înzadar se adresează fie-care bolnav,
Trăsnit de curent electric. Franz Swab care se vede desnădăjduit şi părăsit de me
aplicat la .societatea de luminăţie electrică dic, ca fii ndu-i morbul incurabil, se întoarce
Aniversarea proclamării României ca din Sibiiu, curâţind transformatorul, din pro azi cătră Mtiller Albert, căci crucea electro
regat. Vineri în 27 Martie c. a fost aniver pria vină a fost atins de un curent electric magnetică R. B. Nr. 86967, inventată de d-sa,
sarea proclamării regatului, anunţată cap talei şi ucis la moment. e singură scăpare a calor-ce sufer de reumă,
astma, bătae de inimă, epilepsie, etc. De
prin 101 tunuri, trase în revărsatul zorilor. ♦ aceea nu putem din destul să o recomandăm
La orele 10 jum. dimineaţa, un Te-Deum Dela direcţiunea poştei şi telegrafului. fie-cărui bolnav. Drept recunoştinţă pentru
s’a oficiat la Metropolie. S’a experiat, că publicu' şi oficiile de stat şi efectul seu sigţir, servească următoarea scri
* locale au obiceiul, ca la adresarea în limba soare mulţumită: D-lui Mtiller Albert, Buda
' Demonstraţiile pentru Kossuth continuă maghiară a scrisorilor, pachetelor etc. să ală pesta, V. Vadâsz u. 42/G. Iţi datorez cu o
ferbinte mulţumită pentru invenţie. Am pă
în Peşta. Tinerimea maghiară din Pesta a ture la numele locului de destinaţiune adao timit de dureţi cumplite atât în cap cât şi
demonstrat la ziarul »Egyetertes« pentru Kos sul -n, -on, -en, -6n. Asa de pildă mulţi în spate, precum şi de respiraţie grea. Toate
suth şi kossuthişti. S’au dus apoi la »Casina scriu în loc de Tura, Vaja, Rod, Bât, To- încercările de a mă vindeca au rămas zadar
naţională*, unde merge aristocraţia şi între polya etc.: Turân, Vajân, RSdon, Baton, To- nice, până-ce în cele din urmă am aflat des
fluerătufi au demonstrat în contra nemeşilor polya etc. Prin aceasta se produce multă pre crucea D-V., pe care procurându-mi-o,
şi conţilor, cari sunt pe partea guvernului. confusie, pentru-că formele Turân, Vajân, în scurt timp m’am reînsănetoşat. Cu toată
stima Haidukovits N., Eszek.
Poliţia nu s’a amestecat. RSdon etc. sunt numele altor comune, deo
*
sebite de numele Tura, Vaja, Râd etc. In
împărăteasa Germaniei şi-a frânt mâna.
interesul siguranţei şi punctualităţii serviciului
împărăteasa A u g u st a V ic t or i a a Ger
postai e deci de dorit, ca la adresarea pe
maniei mergând Joi călare la preumblare, a ungureşte a scrisorilor, pachetelor poştale Tîrgul produotelor in Budapesta.
căzut de pe cal şi şi-a frânt osul dela braţul etc. să se delăture sufixele -n, -on, -en, cari
stâng. In urma acestei întâmplări împărăteasa D intre cereale mai puţin s’au căutat şi vândut
produc numai confusie, pe adrese să se scrie
va trebui să zacă vre-o 10 zile în pat. Starea cu preţ mii scăzut secara şi ovesul Preţurile grâu
numele de localităţ în forma lor originală lui, al orzului şi al cucuruzului au rămas aproape
ei nu e periculoasă. şi oficioasă. neschimbate.
* * Semen ţa de trifoiu earăşi a avut o căutare bună.
f Ioan Bulboacă, proprietar în Arad, Cantitatea cea mai fină s’a vândut cu preţuri urcate.
Jertfele frânţilor. Trei turişti, şi anurne
Curtici şi Giula, a răposat Mercuri, după o studentul Pletter, impiegatul Poesch şi tipo Au fost mulţi cumpărători din străinătate. Italia a
îmbiat multă sementă de lueem ă. Câteva "sute măji
scurtă boală. graful Wohlfarter, au căzut de - pe muntele metrice au şi fost cumpărate de neguţători de-ai
* noştri.
Reitherspitze. A plecat o expediţie să-’i caute.
Nou advocat român. Dr. luliu Coste, Untura şi slănina n’au scăzut în preţ, din
Doi au fost găsiţi morţi cu capetele despi contră s’au ridicat, căci scumpetea porcilor se menţine.
(iul dlui învăţător din Cianad a depus în 24
cate, ear’ unul, Wohlfarter, era încă viu,
Martie cu succes distins censura de advocat.
* având picioarele zdrobite. Cursul pieţii din Budapesta
*
Pentru postul de executor orăşenesc în _________— în 2 Aprilie n. 1903 —________
Toată lumea ştie, că sămânţa de napi
loc sunt 13 concurenţi, dintre cari 5 sunt
de vite a lui Mauthner dă recolta cea mai Per 50 klgr. Piment. . 621)0— —*—
Români. Alegerea se va face la 6 Aprilie n. Cassia . . 86D0— 98'—
8*05
Grâu . . . 7*25-
Cu şanse de reuşită sunt, dintre Unguri, bună, că sămânţa de legume a lui Mauthner Săcară . . 6*60— 6*75 Cuisoare . 921)0—100 —
e cea mai bună şi că sămânţa de flori a lui Ghimber . 75D0—142*—
Szocs Ferencz şi Martinek Nândor, ear’ din Orz . . . . 5*70— 6*10 Pâprică . 70 00—180'—
Mauthner dă cele mai frumoase flori. Cu un Mei . . . . 5*75— 6*—
tre Români Laurenţiu Perhaiţia. Ovăs . . . 6*15— 6*40 Ulei de in 741)0— 77 —
„ de rap. 64*00------ ’—
* cuvânt: Sămânţele lui Mauthner sunt cele Cucuruz. . 6 0 5 - 6*30 „ de lem. 129*60—148*—
Descoperire înfiorătoare. Se anunţă din mai bune, dau recolta cea mai abundentă şi Rapiţă. . . 10*30- 10*80 In brut. . 00*00— —*—
Trifoi . . . 56*00— 71 —
Timişoara, că pe ţermul stâng al rîului sunt uimitor de ieftine. Lucernă. . 46*00- 54*— Cânep. br. 64*00— 70*—
* Lână nsp. 120*00—124*—
Bega, s’a găsit o mână de om. Poliţia, care Mohor . . 9*50- 10*50
Român decorat de Maiestatea Sa. îm Măzăriche . 7*00- 7*50
presupune crimă la mijloc, a pornit cercetare. Fasole . . . 7*50— 1 2 - Migdale . 175*00-250 —
* păratul Francisc Iosif a conferit crucea de Mazăre . . 6*00- 7*— Smochine 30*00— 38*—
aur cu coroană, Românului Avram Stanca, Mazăr. coj;. 11*00- 12*— Alune . . 138*00—142*—
Earăşi povestea cu şarpele de mare. In Linte . . . 10*- 13*— Stafide V. 60*00— 70*—
şeful lucrătorilor din minele dela Băiţa, pen
Marea Baltică, un căpitan francez spune că a Păsat . . , . 5*75- 6 —
tru o muncă continuă de 50 ani. Cu această Mac . . . . 27*00- 29 —
Văzut vestitul şarpe de mare, pe care natu Săm. de in 00*00 — 00 — Per. 1 klgr.
ralista îl socot drept o legendă. Corpul seu ocasie a avut loc o petrecere poporală. S. de Cânep. 8*75— 9*50 Unt proasp. 1*50— 2*16
* Prune . . . . 11*75— 15*75 Caş Emental 2*10— 2*20-
ar fi colosal şi este de aproape înrudit cu Lictar . . , . 13*50— 16*- „ Groer . 1*20— 1*40
Taxa pentru scrisori şi cărţi poştale „ Trapist. 1*20— 1*50
viţei de mare; el merge cu mare iuţeajă şi Untură . , . 79*00— 79*50
între Austro-Ungaria şi România este conform Slănină . . . 67*50- 68*— „ Liptau . 0*88— 1*30
călătoreşte însoţit de femeiuşcă. nouei convenţii poştale: dela 1 Aprilie a. c. Zahar brut 22*75— — •_ Brânz. deoae 1*10— 2*40
*
pentru toată Ungaria taxa va fi 25 bani Cafea lava 72*00—116*—
S’a împuşcat singur din nebăgare de pentru scrisoare de 15 grame; 50 bani pen Caf.Santos 34*00— 36*— Bumbac bal. 00*00—00 OO
6*50—12 50
seamă. In 29 Martie n. în pădurea comunei tru scrisorile nefrancate. Taxa redusă de 15 Caf. Portor. 76*00—120 — Portoc. iada 5*50— 6*50
Lămâi „
Porceşti, se aflau mai mulţi vânători, din Se- bani pentru scrisorile de 15 grame nu mai Ouă (,44o)lada 55*00—58* —
e menţinută decât pentru Bucovina. Taxa Per 100 klgr.
beşul-inferior, şi din comuna Porceşti. Ei voiau
cărţii poştale e de 10 bani pentru Austria Miere . . 100*00—120*—
să vâneze porci sălbatici. Nearătându-se nimic, Ceară . . 130*00-140*— Per 100 Litr.
(inclusiv Bucovina) şi Ungaria.
voiau să plece cătrăcasă. Achim Micu, co * Nuci . . . 30*00— 60 — Spirt raff. 143 00—146*—
Cartofi roza 6*40— 6*— Spirt brut 140*75—144*—
merciant din comuna Sebeşul-inferior, voind Nouă ani nevinovat în temniţă. Eco Cart. galb. 500— 5’75 „ denat. 33*25— 35*—
să-’şi taie un băţ pentru a se sprijini pe coastă nomul P. Halycz din Stanislau (Galiţia) fu Ceapă roşie 3 00— 6*80 Trevere . 100*00—105 —
Usturoi . 1200— 16*— Sligoviţ . 130*00— 135.—
la vale, răzimă puşca pe tufa din care îşi sese pedepsit Ia 20 ani temniţă pentru omor. Piper n . 12200-142 — Esenţăoţet 88*00— 90*—