Page 3 - Bunul_Econom_1903_14
P. 3
Nr. 14 BUNUL ECONOM Pag- 3
Din Penixurala-Baloanloă. violente, zicând, că dacă ei nu pot să Săndor, edificatori, Budapesta, VIII. kCzte-
După ştiri consulare din Monastir, înfrâneze pe Albanezi, atunci va trebui metâ ut 4. — Pentru reconstruirea podului
şi a ţlrm urclui dela drumul public Braşov-
In districtul Ochrida a fost în zilele de să ia asupra lor Rusia şi Austro-Unga- Bodzakraszna sunt a se adresa oferte până
Vineri şi Sâmbătă o adevărată revoluţie. ria regularea turburăfilor din Macedonia. la 14 Maiu n. la magistratul orăşenesc din
Sepsi-Szent-Gyorgy. — Pentru transportul
O bandă bulgară a ucis pe mai
mulţi Mohamedani Trupe de başi-bu- C&letoria Regelui Eduard. de nisip pentru drumul public al comitatului
Bistriţa-Năsăud sunt a se înainta oferte până
zuci s’au pus în urmărirea bandei şi Regele Angliei Eduard VII. se află de în 4 Maiu n. Vadiul 5% — Pentru lifera
au asediat două sate de pe înălţimile present în Portugalia, ca oaspele Rege rea a jo o paturi de fe r sunt a se adresa
dela Debrza, la Nord de lacul Ochrida, lui Carol. In 26 Apr. n. Regele Eduard oferte comandei corpului 12 din Sibiiu până
unde se refugiase banda. La rîndul lor va visita la Roma pe Regele Victor în 15 April-e. Vadiul 5%.
bandele de başi-buzuci au fost încunju- Emanuel. Se zice, că tot atunci va vi
rate de locuitorii a 12 sate de bulgari sita şi pe Papa Leon La începutul lui
din împrejurimi. Banda bulgară a pu Maiu Regele Eduard va merge la Paris,
tut să fugă. Sunt număroşi morţi şi ră unde se va întâlni cu presidentul Lou- Ce facem , in A p r ilie ?
niţi din ambele părţi. bet al Republicei franceze. In grădina de pom i putem începe cu
Insurgenţii bulgari au demolat cu încercări de mobili sare în altoitul. Pomii îi curăţim de toate crengile
dinamit un pod şi un tunel de pe linia uscate şi pe cei sădiţi de curând îi udăm în
Salonic—Constantinopol. Cercurile di Rusia. Ziarul »Novoje Wrernja* spune, timp uscat. Omidele rămase acum e timpul
de a le culege fără întârziere. Sapă şi pliveşte
că în toate oraşele ruse de pe malul
plomatice sunt indignate de aceste aten Mării-Negre s’au făcut încercări de mo- bine grădina de pomi.
tate contra trenurilor. In grădina de legume se pot sădi tot
bilisare a armatei, cari au reuşit bine.
Sărbia concentrează trupe numă- felul de verdeţuri sau legume. Plantele răsă
rite în patul cald le răsădim în liber şi în
roase la hotarele dinspre Sârbia-veche,
deoare ce se teme de mişcarea Alba Ştiri diverse. timp uscat le udăm regulat şi cu îngrijire,
dar de regulă dimineaţa. Răsadniţele cu aco-
nezilor. Dacă mişcarea continuă, se vor peremânt se descoper toată ziua, ba şi peste
chema şi reservele. Starea sămănăturilor în România. Ra- noapte, dacă nu e temere de îngheţ.
piţa în foaite multe locuri este compromisă In câmp. Pliveşte sămănăturile de bu-
None lapte Intre Albanezi şi din causa gerului. Tot aşa au avut şi viile rueni înainte de a da în paiu. Samănâ cucu
trupe turceşti. Din Ueskueb se a- a suferi mult din causa gerurilor. In sch mb ruz şi pune cartofi. Isprăveşte cu sămănatul
grâul este foarte frumos în toate locurile.
nunţă, că Duminecă s’au adunat în ju * săminţelor de primăvară şi e consult a tăvă
lugi sămănăturile, a căror pământ s’ar fi în-
rul Mitroviţei 1500 Albanezi înarmaţi, Comunicaţiune cu automobil între scorţoşat. Grapă livezile.
cerând întrare în oraş, ca să predee o Orşova-Bâile-Herculane şi Orşova-Bâziâs, In viie lucrul de căpetenie este tăierea,
jalbă autorităţilor turceşti, în care spun, se va înfiinţa de cătră un întreprinzător din ridicarea şi cercuirea. Surcei de viţă de viie
Arad. Comunicaţiunea, se va face între Or
că ei nu s’au răsculat contra regimului şova şi Băile-Herculane pe zi de 6-ori, între şi acum se mai pot sădi.
turcesc, ci contra Slavilor. Nepermiţen- Orşova şi Bâz âs de 4;ori. Albinele în luna aceasta încep cu sîr-
du-li -se Intrarea în oraş, a urmat o cioc *' guinţă lucrul lor. Să îngrijim de curăţenia
nire sângeroasă între trupele turceşti şi Pentru întreprinzători. cuvenită şi să le scutim de inimicii lor, cari
la tot caşul trebue pustiiţi fără cruţare.
Albanezi, din cari au rămas 30 morţi Reconstruirea Şcolilor de stat elementare
Vitele în luna aceasta după Sf. George
pe câmpul de luptă. şi civile din Sibiiu. Ofertele pentru liferarea se scot la păşune. Grijţi să nu se umfle de
Ferberea e în creştere. materialului necesar sunt a se adresa până nutreţul cel verde. Se dă fân înainte de a
in 27 Aprilie n. la Direcţ unea oficiului de le scoate la păşune. Galiţele cam în luna
ajutor a ministrului de culte şi instrucţiune
Rusia şi Turoia. Foile ruseşti, aceasta puiază. Trebue să îngrijim foarte bine
publică, V. Hold utcza 16. Preliminarul e de
nitre cari mai ales »Novoje Wremja« 95 000 cor., vadiul 5°/0. Condiţiuni a se ve de ei. Puii de curcă numai în zilele calde şi
şi »Novosti« atacă pe Turci în articole dea la Herczegh Zsigmond şi Baumgarten cu soare trebue lăsaţi afară Ia aer liber.
fost încă oprit a se aşeza străinii acolo. Abea
Ca, ce legământ să fie Daţi suveicii zor, să ştie
Intre viaţa plugărească, Printre spete sâ-’şi strecoare pe la mijlocul secolului trecut, cedând influ
Intre clatin-, de-o vecie Povestita hărnicie enţelor civilisătoare europeneşti, Iaponia pri
Mândre’n firea românească, — Din nopţi lungi de şezătoare; mind foarte repede şi cu bunăvoinţă tot ce
caracterisează un stat civilisat modern, astăzi
Şi ’ntre lucruri rînduite Daţi păianjenii de-oparte o putem pune în rînd cu statele civilisate
Pentr’un port fără lipiciu ? Să urziască prin pustii... din Europa.
Unde’s fotele gătite Fie-vă răsboiul parte
Numai fluturi şi arniciu ? De cinstite bucurii; Iaponezul primeşte uşor învăţătură, e
muncitor, bun soldat şi mai presus de toate
Aşa este: se preface Vă ’ndemnaţi cu nizuinţa iubt-şte foarte mult curăţenia. In mâncare
Toată munca în parale: Ca în vremi de neuitare: este foarte sobru, adecă se mulţumeşte cu;
Dar spre-a casei bună pace Inflorească-vă fiinţa mâncări simple. Mâncarea lor principală este
Au şi ele-anume cale; Româneasca vestmântare !
orez fert în apă, meiu, legumi păstăioase,.
De ce dar la tîrg ş’ar duce y . Rddulescu-Niger. cartofi, crastaveţi şi ciuperci, apoi peşti şi
Pentru sarbede găteli, raci. Pânea, laptele, untul şi brânza le erau
Scumpe, de sâ-’şi facă cruce necunoscute, ear’ mâncări de carne foarte
Cel cu rost la socoteli? puţin obicinuite. La aproape toate mâncările
l & f e a e i » I n m e i .
Şi chiar eftine să fie, (Vezi ilustraţiunea). lor se mai consumă ridichi sărate, pătlăgele
Nu au noimă, n’au mândreţe, vinete, crastaveţi etc. Ca beuturi se întrebuin
Nu au pic de trăinicie, — Iaponia este una din ţerile cele mai in ţează tea fără nici un adaos şi berea de orez
Trupu’l ţin ca strîns în b eţe!
teresante pentu noi Europenii, din causa obi numită de ei: sake. Tutun încă se fumează
ceiurilor şi modul de traiu a populaţiunii ei. mult şi nu numai de bărbaţi, ci şi de.femeL
Ascultaţi-mă, surate, —
Ia daţi naibei aşa port, Nu sunt nici cinci sute de ani, de când pri Ilustraţiunea noastră infăţişează o fami
Şi porniţi pe semănate mul European a pus piciorul pe pământul lie aşezată la masă.
Cânepă şi in de tort. Iaponiei şi şi după aceasta multă vreme a
