Page 4 - Bunul_Econom_1903_14
P. 4
Pag. 4. BUNUL ECONOM Nr. 14
lor dela pământ până la vîrful grebânului variază; între
1 metru 75 ctm. până la 2 metri.
Caii Pony numim aceia, cari se caracterisează prin
micimea lor, de regulă au 100—120 ca înălţime la grea-
băn. Rasele Pony le găsim în Anglia şi Scandinavia.
(Reproducerea interzisă).
Rasele cailor.
(Urmare).
Vitele mari cornute.
Aceastea din urmă se caracterisează prin treapâtul
lor neîntrecut de iute. Rasa nu este tocmai veche; ca de (Ros taurus).
vre-o şută de ani. Ea s’a format din iepe de rasă holan-
deză cu armăsari arabi, căreia s’a mai adăogat şi sânge
persian şi chiar englez. Pentru ţara noastră prăsirea şi ţinerea vitelor mari
Rasa ungară. Calul unguresc de regulă e mic (125 cornute are o deosebită însemnătate. Ea fiind o ţară emi
până la 150 ctm.), colţuros, din causa oaselor, care nu namente agricolă, în care cea mai mare parte a poporaţiunii
sunt îmbrăcate în carne. înfăţişarea totală nu este însă se îndeletniceşte cu agricultura, nu poate propăşi fără vite,
nenobilă. Capul în general este frumos şi dacă apare mare, care sunt trebuincioase la lucrarea pământului şi a între
causa este gâtul cel subţire; grebânul e înalt, spatele drept buinţa cu folos unele producte ale pământului, care în alt
sau şi încovoiat în sus, şoldurile eşite afară; crupa cade mod nu s’ar putea folosi, ci numai prefăcându-le în carne
costiş spre partea de din dăret, cu toate acestea coada şi grăsime, necesare hrănirii poporului din ţară şi străină-
este inserată (legată) înalt. Corpul în general e voluminos tate. Deoare ce în multe ţeri ale patriei noastre creşterea
şi picioarele scurte şi subţiri, însă puternice. Coloarea vitelor este singurul isvor de bogăţie a multor proprietari,
obicinuită este murgă, mai rar galbănă şi sură. Mult se ni-se impune de sine a da o deosebită luare aminte creş
aseamănă cailor ungureşti cei de Galiţia, precum şi cei terii şi îngrijirii acestui soiu de animale domestice.
de Transilvania, care sunt însă ceva mai mari.
Rasele vitelor mari cornute.
Rasa română. Caii ce găsim răspândiţi în România
1. M asele P odolice.
şi în vecinătatea ei nemijlocită, încă aparţin grupei orien
tale. Ei încă posed mult sânge arab, prin multele încru Rasele ce ocupă Ostul şi Sudul Europei şi cari se
cişări de pe vremea când Turcii erau pe-acolo staveriţi. extind pe o întindere foarte mare, ocupând: Ungaria, Tran
Ei samănă cu caii de Transilvania şi cei ungureşti. In ase silvania, România şi Rusia până în Asia la hotarele Chinei,
mănare cu mărimea lor, care nu trece peste mijlocie şi se numesc printr’un singur nume, adecă rase Podolice.
intreţinerea şi nutrirea lor neîngrijită, ei sunt foarte pu Ele se caracterisează prin perul lor alb sau puţin cafeniu.
ternici şi iuţi ceea-ce denotă (arată) în adevăr, că posedă Nu sunt nici-odată pătate, coarnele foarte lungi, îndreptate
sânge nobil arab. In regiunea muntoasă găsim cai mai în afară, aşa că vîrfurile lor stau câte-odată şi până la doi
mărunţi, cu corpul mai îndesat şi picioare mai groase. Ei metri şi mai bine departe unul de altul. Ele se desvoaltă
sunt excelenţi pentru a purta greutăţi pe cărările stân- în tinereţe foarte încet, ajunse însă la maturitate (deplină
coase ale localităţilor unde îi găsim. desvoltare), ne dau vitele cele mai bune de. jug. Să mulţu
mesc cu nutreţul cel mai prost şi puse la îngrăşat se în-
jRase Occidentale.
graşe foarte repede, producând mult seu.
Pe când rasele Orientului ne dau în general caii cei După întinderea geografică deosebim: ,
mai buni de călărie şi cai mai uşori pentru trăsură, rasele
i. Rasa Ungară şi Transilvană. Capul e lungăreţ şi
Occidentului ne presintă cea mai mare variaţiune, atât în
ascuţit la bot; oasele corpului în general mari; gâtul po
ceea-ce priveşte mărimea corpului, cât şi modul de între
trivit, nu este lung, nici prea scurt; peptul lat; bărbia pu
buinţare al lor. Deşi aceste rase s’au amestecat la forma
ţin desvoltată; crupa piezişe; coada la basă (rădăcină)
rea lor, cu mult sânge oriental, totuşi ţesăturile corpului
groasă, subţiindu-se tot mai mult cătră vîrf; ochiul e aşezat
lor sunt mai moi, capul mai mare şi mai greu, gâtul scurt
costiş; coloarea pelei este cenuşie închisă, ear’ a perului
şi puternic, corpul cilindric (rotund), picioarele scurte şi
albă sau puţin cenuşie, cu deosebire pe spate; numai în
groase, coama şi coada lungă şi deasă. Din această grupă
jurul ochiului găsim un cerc mai negru, cu deosebire la
vom nota numai cele mai însemnate şi anume:
tauri; botul, vîrfurile coarnelor, vîrful cozii şi copitele sunt
Rasa Engleză, care s’a format din cai indigeni şi ar totdeauna negre. Vacile dau puţin lapte şi pot ajunge o
măsari arabi. începutul formării acestei rase s’a făcut la greutate între 350—550 kilograme. Această rasă este
anul 1680 sub domnia Regelui Carol al II-lea. Caii aces una din cele mai bune pentru jug, şi dintre cele mai pu
tei rase se folosesc cu deosebire la curse (alergări de cai). ţin gingaşe în privinţa nutreţului. De aceea puse la un
Rasa Percheron, o găsim cu deosebire în Fran- nutreţ mai bun şi îmbelşugat, se îngraşe iute. Este însă
cia-de-Nord, sunt foarte mari şl se folosesc pentru a trage caracteristic, că grăsimea nu se aşează sub piele, ci mai
greutăţi mari. Coloarea de regulă albă sau pestriţă. mult în interiorul corpului.
Rasa Clydestal ne dă caii cei mai buni pentru mun (Va urma).
cile agricole. Ei sunt colosal de mari şi grei. înălţimea
