Page 5 - Bunul_Econom_1903_14
P. 5
Nr. 14 BUNUL ECONOM ______ _____________________Pag- 5
tiva asttel de plante, cari cer în fie-care an
P e n t r u E c o n o m i Ffeplpii femei.
o gunoire îmbelşugată cum este d. e. spa
ranghelul (spargelul) şi de acelea care cresc
împărţirea grădînei Se legumi; Ouăle roşii sau colorate.
mai mulţi ani de arândul din tot aceeaşi ră
întocmai ca si la cultura .plantelor pe
dăcină şi nu se pot muta în fiecare an din loc Ouăle toştt le obţinem dacă le punem
câmp aşa şi în grădinile noastre de legume
în loc, cum sunt d. e. fragile [căpşunele] ş. a. în ferţură de lemn de Pernambuc (băcan).
nu este bine să se samene pe aceeaşi bu Ouăle raz sau purpurii se văpsesc cucoche-
cată de pământ a c e e a ş i plantă mai mulţi nilă mai mult sau mai puţin pulverisată.
ani de-arândul. Cel mai bun mijloc de a păs Medicul casei Ouăle brune le căpătăm văpsindu-le cu fier
tură de cafea, Ouăle galbene se văpsesc cu
tra rodnicia pământului este tocmai a schimba
A p a de beut. coajă de ceapă. Ouăle albastre le obţineai
plantele între ele. Aceasta vine de acolo, că dacă le văpsim cu lakmus în care, am pus
acelaşi pimânt nu poate hrăni ani de zile Beutura cea mai sănătoasă este apa; ea puţină sodă. Pe aceste ouă (văpsite cu lak
aceeaşi plantă, fiind-că ea luând din pă potoleşte setea şi ne recoreşte în timpul mus) putem scrie cu oţăt ori-ce; scrisoarea
mânt mereu aceeaşi hrană, îl sărăceşte toc căi durei şi este singura beutură ce se cuvine se va arăta roşie. Violet se văpsesc ouăle
mai de hrana, de care această plantă are pentru copii. Apa de beut trebue să fie cu lemn vinăt. Dacă în această fertură pu
nem o lingură de oţet, atunci, punând în
nevoe. Acelaş pământ are însă altă hrană, curată, limpede, fără miros şi uşoară. Prea aceasta ouăle violete, vor căpăta o coloare
care e bună pentru alte plante, cari îşi iau multă beutură slăbeşte stomacul; de aceea frumoasă lila. Dacă în loc de oţet punem
hrana lor din alte părticele de, pământ, tot nu trebue să bem prea multă apă de odată. un vîrf de cuţit de kaliumehromat, avem ouă
din acelaşi loc. Din causa aceasta, trebue Apa văroasă este grea la beut şi nici nu negre, pe cari se poate lesne desemna cu alb.
Verde se colorează ouăle cu o fiertură de
să se schimbe plantele între ele pe aceeaşi este bună pentru fiertul bucatelor. Apa mur verdeţuri sau iarbă verde. Cu o pană de gâscâ
bucată de pământ. Un alt tolos ce avem din dară, turbure, cu miros, nu este sănătoasă.
tăiată şi pregătită ca pana de scris putem
această schimbare este, că burumile şi insec Apa din lacuri, băltoace şi ori-ce apă stătă scrie ori-ce vers, nume, figură, etc. pe ouă,
tele vătămătoare nu se încuibă aşa uşor. toare, mai ales însă apa din lacuri şi gropi întrebuinţând drept cerneală o soluţiune de
în care se topeşte (moaie) inul, cânepa, teiul, acid de sare (Salzsăure), ce se găseşte la far
Pe lângă această schimbare regulată mai
produc boale grele. macie, compusă dintr’o egală cantitate de
trebue să avem în vedere că nu la toate le
Cea mai bună apă este cea de isvor; apă ca şi de acid Colorile de mai sus le
gumele prieşte o ingrăşare proaspătă cu gu pregătim cu apă, lăsând ca văpsala să fiarbă
sunt însă şt isvoare cari nu dau apă bună,
noi (bălegar), pe când altele numai atuncea 5 minute. In văpsala astfel pregătită punem
ci grea, văroasă. In lipsă de apă bună de
reuşesc mai bine, dacă le gunoim pământul apoi ouăle şi le ferbem 6 —10 minute.
isvor bem apă curată de părău (gârlă) sau
cât de mult. Pentru a ne ajunge mai bine sco
pul în ceea-ce priveşte schimbarea plantelor de rîu; ea este sănătoasă, dacă albia şi ma Meţâturi din păţaniile altora.
lurile părâului sau a rîului sunt curate, dacă
de pe acelaş loc şi a Ie cultiva într’un pă
nu se scurg în părău sau rîu felurite . necu
mânt mai gras sau nu, grădinarii au conve Documente falsificate.
răţenii din curţi, grajduri, privaţi (umblători),
nit a împărţi legumele în trei categorii (fe
luri) şi după ele şi în grădină vom face trei velniţe [poverne] şi alte fabrici, şi dacă lo S’au întâmplat une-ori caşuri, că cutare
table (parcele, tarlale) egal de mari. Le vom cuitorii comunei n’au răul obiceiu a arunca ori cutare om şi a falsificat oare-care docu
numi: tabla I, II şi III. In fie-care an vom în părău sau rîu gunoi şi alte lucruri mur ment, cu scop de a câştiga prin aceasta, vâ-
dare. De regulă apa de părău sau rîu este zâfidu-se strîmtorat şi lipsit. AstfcL: Să află
gunoi cu gunoi de vite [bălegar] numai câte
mai curată în susiil satului, înaintea intrării unii servitori, cari în cartea lor de lucru când
o singură tablă; aşa de ex. în anul prim,
tabla L In ea vom sămăna şi resădi legume şi in sat şi mai necurată în josul lui, după-ce au eşit dela un stăpân şi au Intrat lâ altul,
cărora le convine un pământ îngrăşat, şi anu apa curgătoare a fost amestecată cu necură au şters ei înşişi timpul cât ău Slugii la stă
ţenii provenite din case şi curţi. pânul de mai înainte, punând d. e. în loc
me: tot felul de varză, gulii (cărălabe), ţelină
Apa de fântâni este numai atunci bună, de 4 fi. lunar, 8 şi aşa mai departe, ca să
[ţeler], conopidă (carfiol), spănac, ridichi de
lună, lăptuci (salată), crastaveţi, pepeni, pă- când fântâna a fost săpată într’un lac curat, vadă stăpânul cel nou, că el a avut plată
trîngel pentru frunze, măghiran, anason etc. depărtat de grajduri, de grămada de gunoi, bună şi a stat timp lung la un stăpân, ştiut
de privâţi şi când iântâna este destul de fiind că cele scrise în carte servesc de în
In anul al doilea nu vom gunoi tabla aceasta,
adîncâ. Fântânile săpate în locuri murdare, dreptar. Astfel de oameni, dacă se află, se
ci se va săpa numai şi o vom cultiva cu ast
băltoase, în vecinătatea de privăţi, grajduri, pedepsesc cu închisoare de cel puţin 14 zile.
fel de legume, cari nu cer o gunoire proas
pătă a pământului, precum sunt; morcovi, ocoale de vite (coşare), diferite fabrici dau Alţii eară au falsificat cărţile dela cătănie,
pătrîngel pentru sădăcini, sfecle, napi (brosbe), de regulă apă nesănătoasă. Cele mai bune paşapoartele, ba chiar şi extrasele de botez
fântâni sunt cele cu pompă, apoi cele bine etc. cari toţi au fost pedepsiţi, căci legea
ridichi de vară şi de earnâ, ceapă, usturoi,
ghizduite cu peatră şi acoperite cu un cope- prescrie închisoare de o lună pentru toţi
praz (pur) etc. In anul al treilea earăşi nu
riş (capac), din cari apa se scoate cu roată, aceia, cari se folosesc de falsificarea a ori-ce
se gunoeşte tabla aceasta şi Se cultivă cu
plante puţin pretenţioase, precum sunt: fasole cu scripetele sau cumpăna. In lipsă de pea fel de document. (Art. de lege 40, §. 71
tră, fântâna se ghisdueşte cu lemn de stejar. din anul 1879).
oloagă şi urcătoare, mazăre, bob, cartofi etc.
In jurul fântânei se înalţă locul şi să se aş
şi dacă pământul este bun din firea lui, se
tearnă petriş, luându-se măsuri ca să nu se
mai poate sădi şi cu ceapă. PENTRU MESERIAŞI
facă băltoace şi ca apa adunată să nu curgă
Ca să avem însă în fie-care an şi pă
înapoi în fântână. Cum recunoaştem bumbacul In o pân
mânt gunoit proaspăt, vom gunoi în anul al
Este primejdios a bea apă prea rece ză de in sau de cânepă. Spălăm mai întâi
2-lea tabla III, ear’ în anul al 3-lea tabla II,
când suntem îmferbântaţi, ci atunci trebue să bine pânza cu apă de ploae foarte curată şi
aşa că în anul al 3-lea revenim earăşi la ta- : foarte ferbinte şi o punem la uscat. După
ne răcorim mai întâiu prin odihnă.
bla I, şi aşa urmăm mai departe. In modul aceasta jumătate din bucăţica ce voim a în
Toate vasele din care bem si îh® care
acesta vom avea în fiecare an câte o tablă cerca se pune timp de un minut sau două,
o păstrăm trebue să se ţie curate: putina, după-cum e pânza de groasă, in acid sulfuric
proaspăt gunoită, una, care a fost gunoită îna
hărdăul, doniţa, cofa, cana etc.; mai ales pe concentrat (dela farmacie). Se spală apoi bu
inte cu un an şi a treia, care a fost gunoită
fundul vaselor se poate aşeza nămol, de căţica de pânza încercată bine cu apă şi se
înainte cu doi ani. Potrivit acestor table se freacă între degete; în urmă o muiem in O
aceea trebue să se spele din când în când
va sămăna şi sădi cu plantele după-cum am soluţie de amoniac, în care am puşi; puţină
cu apă ferbinte şi cenuşe. Să nu bem apă
arătat mai sus. apă şi earăşi o spălăm. Toate firele de bum
din fântâna aflătoare în curtea unui Vecin, dacă bac vor dispărea prefăcute în un eleiu. Fi
Deosebit de aceste trei table din gră
în casa tui se află cine-va bolnav de vre-o rele de in şi de cânepă vor rămânea foarte pu->
dină vom mai avea şi una a patra, mai mare
boală molipsitoare. ţin sau de loc vătămate.
sau mai mică, după trebuinţă. In ea vom cul
