Page 6 - Bunul_Econom_1903_14

Pag. 6. BUNUL ECONOM Nr. 14

Mânes. Vor fi primiţi numai învăţători din
NOUTĂŢI cis cu un cartuş de dinamită, pe care şi-l’a comunele, unde se cultivă viţa de viie şi
băgat in gură şi i-a dat foc. Corpul seu a
fost făcut in bucăţi, cari au fost aruncate Ia unde a bântuit şi bântue filoxera.
A V I SI o mare distanţă. *
* Biserică jefuită de Ţigani. In Sân-Mi-
P ^ * 1 2 3 4 5 Rugăm pe abonaţi vechi
Prima femee doctor de Berlin — o Ro­ clăuşul-sârbesc zilele trecute au pătruns noap­
fi noi să binevoeaseă a ne trimite suma, ce
ne datorează, ea fi noi la rîndul nostru se mâncă. O telegramă din Berlin anunţă, că tea în biserică şi au furat banii găsiţi acolo
putem face faţă m arilor cheltueU, ce avem d-şoara română E l e n o r a S t r ă t i l e s c u , şi alte lucruri preţioase, cari se folosesc ja
cu edarea fi redactarea foii noastre. din Huşi, România, a fost promovată în serviciul divin. Gendarmeria a aflat pe făp­
mod solemn ca doctor în filosofie. Acesta tuitori, cari sunt ţigani corturari din Beciche-
Concert în Orăştie. Domnişoara concer- e primul cas, la universitatea din Berlin, când recul-mic.
tistă Clara Fabini va da un concert vocal o femeie e promovată doctor în filosofie. *
Luni în 13 Aprilie a. c. în sala Hotelului Trei copii înecaţi de fam. Ziierul Kurcsa
»Transsilvania«, cu binevoitorul concurs al Minunatele pajişti englezeşti sunt de­ Sândor din Ersekujvâr a plecat dimineaţa la
d-şoarelpr Delia Olariu din Sibiiu, Adela şi sigur frumoase, însă nti mai frumoase ca pa­ lucru, ear’ ceva mai târziu a mers şi soţie-sa,
Irena Antoni, Elvira Barcianu şi Henrieta jiştile dintre proraenăzile din Budapesta şi încuind în casă pe cei trei copilaşi ai lor.
Schuleri. Acompagniamentul cu pianul îl va cele de pe insula Margareta, al căror covor Peste zi căscioara s’a aprins, nu se ştie din
purta distinsa pianistă d-na Elena Dr. Mar- de earbă ne oferă o privelişte atât de mă­ ce causă, şi până a răsbi vecinii să spargă
kovinovich. Cunoscând puterile musicale ale reaţă I încă un an mai trebue şi se împli­ uşa, copilaşii încuiaţi în casă au murit îne­
concertantelor, ne promitem a petrece cu plă­ nesc 30 de ani, decând c. şi r, seminţerie caţi de fum. Toţi trei au fost aflaţi sub masă
cere orele din aceea seară. alui Edmund Mauthner din Budapesta furni- adunaţi pup.
*
sează sămânţa de erburi pentru aceste pajişti mi­ *
Comandă de puşti pentru România. Gu­ nunate. Seminţele de erburi pentru pajişti ale Bonă Sinucideri. Din Berlin se comu­
vernul român a încheiat contract cu fabrica nică ştirea unei drame, care a causat o mare
de arme din Stiria, ca să-’i facă până la fi­ numitei fiime sunt cunoscute în tdte părţile, nu
nea lunii Iulie a. c. 60.000 puşti cu repetiţie numai în interiorul ţârii, dar şi peste hotare. emoţiune în societatea berlineză. O doamnă
sistem Manlicher. Chiar G ei mania, Rusia şi Francia îşi pro­ foarte cunoscută şi fata sa în vîrstă de 19
*
cură deja adese-cri sămânţă de erburi de ani, au fost învitate la un bal foarte elegant
f Vicenţiu Visoina, locotenent-colone^
alui Mauthner. Noi credem a da un bun sfat la hotelul Kaiserhof. In cursul seratei, mama
c. şi r. în reg. Nr. 64, proprietar al medalei co­
tuturora ca, acuma, când a sosit timpul pen­ văzu pe fata sa la braţul unui cavaler pe
memorative iubilare şi al insetnnului ofice-
tru sâmânatul erbei, pentru a întemeea o care nu-’l cunoştea. La orele 3 dimineaţa
resc de serviciu cl. III., a reposat la 3 April
frumoasă şi viguroasă pajişte,— recomandând tinăra fată dispăruse din bal. Mama plecă
a. c. după o scurtă dar’ grea boală în
amestecul de erburi de promenadă sau Insu­ acasă cu nădejde de a o găsi, dar’ tinăra
etate de 55 ani. Rămăşiţele pământeşti
lei Margareta alui Mauthner. fată veni a doua zi la ameazi, şi n’a voit să
au fost aşezate spre vecinică odihnă Luni, la *
dee nici o explicaţie. Atunci mama ii spune
6 April a. c. în cimiterul gr.-or. din Orăştie. Sat distras de incendia- In Nagydlved că ar fi fost mai bine dacă ş’ar fi înecat în
* (comitatul Strigoniu); Joia trecută s’a aprins
f Ioan Rusa, medic comunal, cassarul o casă, pe timp de vânt orcanic, care a dus riul Sprea. In urma acestor cuvinte tinăra
fată a plecat de acasă, şi după 36 ore, s'a
societăţii de credit şi economii »Crişana« şi schmtei în toate părţile, aşa că în scurt timp găsit cadavrul ei în rîul Sprea. Câtc-va ore
membru la mai multe corporaţiuni culturale întreg satul era cuprins în bobotaie. Au ars: mai târziu mama îşi sburâ creerii cu un foc
a decedat în 2 Aprilie a. c. înmormântarea biserica rom.-catolică, şcoala, casa parochială, de revolver.
s'a săvîrşit în 4 Aprilie a. c. în Brad, casa oficiului silvanal şi aproape 150 de alte *
*
case. O biată femee voind să scoată câte întâmplare înfiorătoare. Ziarul »Petit
Primarul Vienei. Sâmbătă s’a făcut la
ceva din casă, a ajuns’o flacăra la cap, aprin- Bleu de Paris* scrie, că văduvă Annete din
Viena alegerea de primar. A fost ales de
zându-i părul, dela care i-au luat foc şi hai­ Angers, în etate de 58 de ani, muri pe neaş­
nou antisemitul Dr. Karl Lueger, cu mare
nele. Până să i-le stângă cei sosiţi în ajuto­ teptate. Cânele femeii fiind închis în odaie,
Însufleţire şi cu 124 voturi din 158. Alegerea
rul ei, nenorocita a îndurat arsuri aşa de înfometat, mâncă cu desăvîrşire capul moartei.
s’a făcut pe un period de şase ani.
* grave, că a doua zi a murit. Când vecinii deschiseră uşa câsii, unde zăcea
' *
Reuniunea română de cântări din loc cadavrul, ei găsiră pe câne mâncând cu poftă
■ Catastrofa ca balonnl in Budapesta.
arangează a doua zi de Paşti un Concert cu din stăpâna sa şi cu mare greutate î-au
Domnii Kubik, Ordddy, Tolnai, directorul in­
un bogat program de piese alese. După con­ putut goni de lângă cadavru.
stitutului meteorologic din Pesta, şi locote­ *
cert va urma dans. In pausă 12 tineri vor
nentul Krahl au avut să tacă o ascensiune
juca: > Bătuta, Brâul şi Căluşerul*. Condamnarea unui preot la moarte. In
cu balonul din curtea fabricei de gaz din anul trecut un preot catolic cu numele Val-
Păduri pustiite de foc Pădurea de ste­ Budapesta. Balonul era deja umplut de gaz dekantos şi-a ucis metresa necredincioasă-
jar dela Erdâbânye (Ungari^) luând foc, nu şi lucrătorii, cari îl ţineau de funii, aveau a Tribunalul din Longrono (Spania) pentru
se ştie din ce causă, a ars până în pământ, trage din greu, ca să nu-’l scape, fiind-că acest fapt a condamnat la moarte pe preot,
pe întindere de 80 jugâre catastrale. Dela era vânt puternic. Cei patru domni se aşe­ înaltul cler fireşte a mişcat toate, ca să staper
pogoreala marelui incendiu a luat jipoi foc zaseră deja în coş, ear’ Tolnay conversând pe preot de ruşinea spânzurătoarei, dar cur­
şi pădurea comunei Vâralja, pe care a ars cu ceialalţi, făcu un gest pe care oamenii de tea de cassaţie din Madrid a lăsat neschim­
o întindere de 30 jugâre. A costat muncă la funii l’au interpretat aşa, că trebue să dea bată sentinţa tribunalului. Acum clerul cato­
uriaşe localisarea focului. drumul balonului. Balonul fu luat de vânt lic aşteaptă graţia Regelui.
* şi trântit de acoperişele caselor. Locotenentul
Groaznice sinucideri cu dinamită. Fa­ sparse atunci balonul, care căzu cu celeritatae
bricantul Iosif Kniszner din Szepes-Siinaj s’a Călindarul vechia şi nou al sSptămânei.
mare pe acoperişul unei fabrici. Toţi patru
sinucis in mod de tot îngrozitor. Dânsul a Dumin. Foriilor, toate ale Prasnicului.
suferiră lesiuni grave. Ordody a murit deja.
săpat o gaură în pământ şi a umplut-o cu * Rum . 30 (ti Rum . Floriilor 12 t S. PaştE
dinamită; s’a aşezat apoi deasupra groapei Corsari pentra vierit vor fi din 27 Luni 31 C. Ipatie 13 f L, Paşt-
şi a aprins dinamita. Trupul lui a fost pre­ Aprilie până în 10 Maiu, apoi din 12—25 Marţi 1 Maria Egipteanca 14 Tiburtiu
făcut in bucăţi. Octomvrie a. c. pentru Învăţătorii confesionali Mere. 2 Cuv. P. Tit 15 Inastasia.
Joi 3 ( fi Joia mare 16 Iron
Un alt cas s’a întâmplat aproape de şi de stat în Aiud, Szent-Endre, Taploczan, Fin. 4 (fi Viner. patim ilor 17 Rudolf
Ventimiglia. Un anumit Luigi Dona s’a sinu- I Pressburg, Erlau, Bihor-Dioszec, Tarczal şi Sâmb. 5 S. M. Cland., Diodo 18 Ipolonis.