Page 3 - Bunul_Econom_1903_15
P. 3
Nr. 15 BUNUL ECONOM JPag. 3
Sosesc ştiri, că ciocniri nouă s’au Serbiei domneşte o agitaţie mare şi o oficial al Asociaţiunii. Numele autorului să
se alăture în plicuri sigilate. Plicul cu numele
întâmplat între bande şi armata turcă. panică fără seamăn.
autorului premiat se va desface după decisul
La Esereţ banda lui Sarafoff a
în merit al şedinţei plenare a secţiunilor.
causat perderi mari armatei; deaseme- T u r b o r ă r i în S erb ia . La tur
Dicţionarul de sub întrebare trebue să
burările studenţeşti recente, s’au pro
nea şi banda lui Bacaloff, care s’a cioc conţină toate oraşele, satele şi cătunele co
dus manifestări violente, nu numai în
nit la Petriş cu un detaşament turc. mitatului respectiv şi la fie-care oraş, sat ori
contra primului ministru Ţimţar Marco-
Să dă ca sigură ştirea, că Sarafoff cătun trebue să se aducă următoarele date:
vici, dar’ şi în contra Regelui şi a Re 1. Numele românesc al comunei [oraş,
să află la B i t o l i a rănit. ginei Draga. Numărul morţilor şi răni
cătun]. Cum îi zic alte neamuri locuitoare în
ţilor pare a fi mai mare decât se spune
comună? Numirea oficială. Ce nume a avut
Turburâri la Armenia. La ne în raporturile oficiale. Ziarele, care au
eventual în vechime ? Ce legende ori tradi-
liniştea din Albania şi Macedonia se făcut dări de seamă, au fost confişcate. ţiuni sunt asupra numirii româneşti a comu
Mişcarea poporală în contra revisuirii
adaugă turburările din Asia-mică. E nei ? Descrierea geografică a comunei pe
constituţiei creşte. Atitudinea Austro-
vorba de o nouă explosie de fanatsim, scurt. a
Ungariei este neutrală, ceea-ce mulţu 2. Numele apelor, insulelor, munţilor
care ar • arunca încă odată pe Curzi
meşte cercurile politice sârbeşti. Până dealurilor şi — încât ar fi de interes -— să
asupra Armenilor. Circulă svonul, în vi- acum nu au fost alte turburări poporale. se înşire şi, coastele munţilor şi ale dealu
laetele armeneşti, despre măceluri pro rilor, pădurile, poienele, livezile, văile dintre
iectate pentru primăvară. munţi şi dealuri, cumpenele de ape, drumu
C o n cu rs. rile, potecile, cracunle de dealuri şi numele
Revoltele din Madrid. Se depeşază ur deosebitelor părţi din hotarul comunei. De
mătoarele : Revoltele din ultimele două zile Asociaţiunea pentru literatura romană scrierea geografică a tuturor acestor loca
şi cultura poporului român publică concurs lităţi.
au fost teribile. La palatul prefecturei şi la
pentru „D icţionarul toponomastic-geografic al 3. Locuri istorice. Tradiţiunea şi le
palatele ministerelor, toate geamurile au fost
unui comitat locuit de Români" în Ungaria şi gendele despre ele.
sparte cu pietri. Tiăsura guvernatorului a
fost sdrobită. Enorma mulţime de tumul- Transilvania. 4. Locuitorii români ai comunei după
tanţi era înarmată cu puşti de vânătoare, cu Premiul lucrârii va fi 500 coroane. numărul, confesiunea şi ocupaţiunea lor»
revolvere, pumnale şi ciocane. De pe cope- Lucrările vor trebui presentate pănă la 5. Instituţiunile culturale româneşti
rişuri şi din balcoane se aruncau asupra po 1 Martie 1904 la adresa presidiului Asocia- (biserici, scoale, societăţi, asociâri.)
liţiştilor uleiu ferbinte şi apă clocotitoare. ţiunii. 6. Câtă proprietate de pământ se află
Morţii şi răniţii au fost stîlciţi in picioare de Secţiunea istorică va censura lucrările în posesiunea Românilor (jugere catastrale).
mulţimea care fugea, scoţând strigăte revo intrate şi în privinţa premiării va face pro Datele cuprinse în punctele 4— 6 se
luţionare. Aproape toţi stâlpii felinarelor au punere şedinţii plenare a secţiunilor, careva vor expune lângă numele comunei respective
lost daţi jos. Resvrătiţii au uns cu săpun decide în merit. Premiul nu se poate divisa, arătându-se totodată posiţia oficială a comu
pietrile stradelor pentru-ca să alunece caii ci trebue dat întreg lucrăriigspelei mai bune, nei [oraş municipal, oraş cu magistrat regulat,
cavaleriei. ’ dar’ Asociaţiunea poate întră , la învoială cu comună mare, comună mică,] precum şi cer
autorii lucrărilor nepremiate pentru tipărirea cul pretorial, de care să ţine comuna.
Conspiraţie contra Begelni lor. Opul premiat se va tipări pe spesele Numirile localităţilor adunate în chipul
Asociaţiunii în 500 exemplare, din care 100 acesta se vor aşeza şi se vor scrie în ordine
Alexandro. Din Belgrad soseşte ştirea
se vor da în posesiunea autorului. Opul ti alfabetică.
sensaţională, că s’ar fi descoperit o con-
părit să va pune în vânzare cu preţ potrivit. D in şedinţa Comitetului central a l Aso
juraţiune contra vieţii regelui Alexan ciaţiunii pentru literatura română şi cultura
Secţiunea istorică este însă îndreptăţită, ca
dru. Poliţia a deţinut pân’acum cincizeci după trebuinţă să dispună tipărirea lucrărilor poporului român, ţinuţă în Sibiiu la 5 Fe
de membri ai conjuraţiunei. In capitala primite şi numai în „Transilvania”, organul bruarie 1903.
fî ascultaţi, între mai mulţi alţii întră şi un pe numele contesei şi le trimitea apoi în fel sale. Poliţia înzadar ar fi cercat să afle pe
nevinovat. Indatâ-ce-’l vede junele judecător, şi fel de prăvălii sau pe ia oameni de afa vinovat. El punea » invitările* la postă şi
II întreabă: ceri, poftindu-’i la contesă pentru a face îm oamenii veniau ca pe drot! A pus însă la
— Cum te chiamă? preună oare-cari tocmeli, tîrgueli. Fireşte cei poarta casei contesei păzitori, cari la câţi
— Ion. chemaţi veniau punctuos pe când »Măria-Sa mai veniau, le spuneau ce e păcărania şi-’i
- De câţi ani eşti? Doamna* îi chema. Şi, lucru naibii, erau ast îndreptau napoi acasă.
— De 29. fel de oameni, cari unei contese îi sunt foarte Altfel nu mai aveau sfîrşit.
— Eşti însurat ? neplăcuţi, să stee cu ei de vorbă.
*
— Da.
Intr’o zi ’i-au venit pe cap nu mai pu Un mitropolit, şezend la prânz cu că
— Unde locueşti ?
ţin ca 11 cofetari, doar’ capătă să coacă ceva lugării lui, vede că lipsia ceva de la masă,
— Aici în tîrg.
paşteturi mari pe seama Doamnei ; a doua şi strigă cătră chelar:
— Pune mâna pe cruce şi zi după m ine:
zi 11 doice, doar’ le dă în grije vre-un mi — Gherontie 1
»Jur în numele lui Dumnezeu, că voiu spune — Porunciţi, înalt Prea Sfinţite.
titel; apoi împrumutători de trăsuri, servitori
drept, fără ură, fără părtinire.. Aşa să-’mi — Vin la masă!
de scalde, profesori de rnusică şi servitori,
ajute Dumnezeu l« Acuma, spune ce ştii. — Sărut mânile, înalt Prea Sfinţite.
zeci peste zeci. In urmă începuseră a o nă — Vin la masă, Gherontie 1
— Ce să ştiu, cuconaşule! M’a trimis
văli advocaţi, grăbind a ’i-se pune la dispo- -o- Ospătaţi sănătoşi, înalt Prea Sfinţite.
cuconiţa; stăpână-mea, să vă poftesc la masă
siţie pentru ceva procese ce poate are Doamna — Oh 1 Gherontie, vin că mor.
diseară. Da, a zis că să poftiţi negreşit, că — Sărut mânile, înalt Prea Sfinţite 1
de pornit, servitori de tot felul apoi medicii
altcum se supără... Ospătaţi sănătoşi, că noi avem masă mai pe
* intrând foarte serioşi şi îngrijaţi, că doar’ e
urmă, cu ceata noastră.
M S n bu n a re... Unui curios fel de răs- bolnavă Doamna, etc. Uri călugăr atunci zice chelarului: .
bunare a fost supusă zilele acestea o contesă La urmă ’i-s’a părut Doamnei prea — Adu vin la masă, nemernicule! nu
bogată din Paris. groasă gluma asta şi s’a plâns la poliţie, ce- înţelegi ?
Oare-cine ’şi-a făcut biletele de visitâ rându-’i scut contra acestei tulburări a păcii
