Page 4 - Bunul_Econom_1903_15

Pag- *• B U N U L ECONOM Nr. 15

celuilalt de multe ori este mai şi bine de o urdinarei, în lipsă de medic, este pentru oa-
PE N TR U M ESERIAŞI lună. Eată foloasele ce ne presintă cucuruzul meniiă mari nemâncarea, pentru copii mân­
timpuriu: pe lângă că îi trebue mai puţin carea numai de lucruri foarte uşoare, că lapte
timp pentru coacerea lui, el. nu se face aşa şi supă de carne. Dacă un; copţi se screme,
Pentru ferarî. Pilele de pilit ferul sunt
mare in cotor, prin urmare îl putem sămăna se opinteşte şi nu scoate afară decât câteva
de multe-ori atât de tocite, încât e impo­
mai des, aşa că recolta va fi cel puţin tot picături de muci sau de mlstuealâ ameste­
sibil a le mai fo!osi. Este însă o pilă,
aceea ca şi la cucuruzul mare, cu deosebire cată cu sânge, atunci, până-când vine medi­
care ar mai putea mult servi, dacă s'ar as-
că cel mărunt va fi mai greu, ceea-ce este cul, ii dăm odată pe zi câte o linguriţă de
cuţi, căci este groasă, lată şi costă în acelaşi
în folosul agricultorului. Gu cucuruzul timpu­ uleiu de ricină (dela apotecâ), până-ce nu va
timp scump. In atelieie ascuţirea lor este o
riu nu suntem expuşi a-1 şhânge de pe câmp mai eşi cu sânge. Câte odată se Îmbolnă­
economie. In general o pilă pentru a fi as­
încă ne-copt, care mai târziu mucezeşte, se veşte un copil de urdmâie, când mamâ care-'l
cuţită trebue spălată mai întâiu cu apă ca'dâ,
sti că, de nici porcii nu-’l mai mănâncă, ear alăptează n’are destul lapte; rând ea este În­
în care s’a pus potasă. Frecată pila cu o
oamenii săraci : da. De aci apo boalele multe sărcinată, atunci ea trebue se Inţerce copilul.
perie aspră cu această apă, în urmă se şterge,
la ei şi mai ales pelagra, care duce pe om
ca să fie foarte uscată. Pila bine usctă san
Ia perire. Vom părăsi, aşadarâ, prin, ţinuturi
pune câte-va secunde în o baie de acid e-i
mai reci sămănatul cucuruzului mare, târziu Pentru femei.
trie concentrat. Aceste s-cunde trecute, pila
şi vom alege numai soiuri mărunte, timpurii.
este scoasă şi se şterge cu multă luare aminte
Avem şi noi în ţară astfel de soiuri cunos­
în modul următor: Se întinde bine pe o Drob (guşită).
cute sub numele de Cincantin şi Pignoletto şi
scândurică de lemn 0 pânză, şi dânsa astfel
cu deosebire cel numit: secuesc. Deosebit de Se iau plămâni, inima şi ficatul mielului,
întinsă se pune pe pilă, atunci vom obseiva
acestea mai sunt o mulţime de alte soiuri nu­ se ferb în apă şi după-ce vor fi bine ferte,
că âccidul nitric ce este pe vîrful dinţilor
mite după ţinuturile in care se cultivă se toacă cât se poate de mărunt, amestecând
pilei se va lua pe pânză, ear’ cel-ce este în în tocătură 3— 5 ouă, mult mărar şi foae de
Totdeauna sămânţele cele mai bine
tăeturile ei va rămânea. Acest rămas va mânca pătrlngel tocate, puţină ceapă tocată foarte
desvoltate dau şi plantele cele niai sănătoase
ferul în acele tăeturi, prin urmare lărgindu-le mărunt, sare şi piper. Apoi se ia prapurul
şi mai puternice, prin urmare şi roade mai
vom avea pila refăcută. O lăsăm astfel o oră
bune. Vom lua pentru sărnănat numai boabele mielului şi se umple cu acea tocătură, cosând
cu acidul în ea, după aceea o spălăm cu apă
dela basa (rădăcina) şi mijlocul stiuletului, prapurul jur-trnprejur, ca să nu cază tocătură.
multă. Dacă vedem că nu am izbutit, reînce­ Dupâ-ce s’a făcut din el un fel de perinuţâ
ear’ nici de cum cele dela vîrf, fiindcă aces­
pem şi a doua oară. Când pilele nu se prăjeşte bine în unt sau unsoare de porc
tea sunt de regulă mici şi necoapte cum se
sunt prea usate, procedăm mai simplu, căci şi se serveşte cald la masă.
cade.
le punem să şszâ o jumătate de oră în o
De mare însemnătate este timpul, când
baie ferbinte de apă cu sodă sau potasă, pe
sămănăm cucuruzul. Toţi agricultorii ştiu, că,
urmă bine şterse cu peria le punem în o Inveţături din păţaniile altora.
dacă cucuruzul este deja răsărit şi 11 ajunge
altă baie compusă din 100 părţi apă, 80.
un ger, el pere. Tocmai teama de ger este
părţi acid nitric şi 40 acid sulfuric (vitriol).
causa, că cei mai mulţi cultivători Întârzie Minciuna pedepsită.
Pe urmă le spălăm cu apă curată şi le uscăm.
cu sămănatul, până-ce nu le mai este teamă
Doi tineri cărăuşi trecând cu carâle
de vre-un îngheţ întârziat. Aceasta nu este
unul pe lângă altul, din nebăgare de samă
bine Căci de multe-ori. dacă nu aproape
P e n t r u E c o n o m i în fiecare an, perdem un timp preţios de au acăţat carăle, din care causă au ajuns la
ceartă, şi din ceartă la bătaie. Şi se întâmplase,
primăvară favorabilă, — un timp, care nu-’l
Ce soin de cucuruz şi când să simân&m? mai putem înlocui. De aceea totdeauna să că tocmai atunci trecea pe acolo un poliţist,
care îi luă şi-i duse la casa primăriei. Aci
ne fie regulă generală să sămănăm cât se
Hrana principală a săteanului nostru fiind întrebaţi de nume şi de ocupaţiune,
poate de timpuriu. Punem caşul, că într’a-
este cucuruzul (porumbul). De aceea o re­ unul spuse că 11 chiamă aşa şi aşa şi e ser­
coltă rea de cucuruz este pentru el o lovi­ devăr ne-a stricat îngheţul sămănâtura, vom vitor la cutare domn. Dela celalalt nu pu­
sămăna a doua-oară, fiind impmăcaţi, că ne
tură grea. O recoltă bună sau rea depinde tură scoate nici un cuvânt, căci să făcea surd
am făcut datoria câtră noi Înşine, căutând
însă în mare parte şi dela cultivator, un şi nu răspundea nimic, ci dădea din umeri. In
adevăr, de care nu poartă toţi socoteala. Şi să ne asigurăm o recoltă timpurie şi bună- »cel moment intră pe uşe doi bătrâni. Pri­
rău fac. Păcătuesc mulţi în lucrul principal, marul se uită la ei şi-i Întreabă:
care asigură o bună reuşită, adecă la alege­ — Cine sunteţi?
rea seminţei şi Ia lucrările sămănatului. Şi Medicul casei. — Suntem, mă rog, părinţii acestor ti­
aci, ca la toate plantele noastre zicala: »pre- neri; am auzit că au ajuns aici şi aşa am
cum vei sămăna, aşa vei şi recolta», se ade­ venit să vedem ce s'a întâmplat.
V rd in a rea f i vărsăturile.
vereşte mai mult. La acestea primarul Intorcându-se- cătră
Nu este acuma timpul de a vorbi Urdinarea [trapătul] şi vărsăturile provin tineri Ie zice:
despre lucrările cu pregătirea pământului de obiceiu din mâncarea lacomă de mâncări Cunoaşteţi pe oamenii aceştia ?
pentru a primi sămânţa. Vom vorbi numai grele, coclite, rău gătite, stricate, de poame — Cunoaştem, răspunseră amândoi,
ceva despre sămânţă şi sărnănat. (fructe) necoapte şi de alte lucruri crude, sunt părinţii noştri.
Poporul nostru locueşte în cea mai fără putere hrănitoare, precum şi din beu- — Va să zică tu ţi-ai ascuns numele,
mare parte regiuni muntoase, care sunt mai tură nemăsurată. Mai ales copii mici se bol­ —r zise primarul, — ear tu te-ai făcut surd,
friguroase ca prin şes. Este natural, că să- năvesc de urdinâre şi Vărsături din mâncarea cu toate-că nu eşti. De ce aţi făcut aceasta?
mănatul cucuruzului trebue să se facă mai de fructe, de bucate grele de post şi de alte — Credeam că astlel vom scăpa mai
târziu şi nici nu are timp mult ca să se lucruri nepotrivite cu vârsta lor. Tot astlel uşor, ziseră feciorii.
desvoalte, căci iarna se iveşte mai de grabă se Îmbolnăvesc copii înţărcaţi prea repede, La acestea primarul li-a spus că e si­
ca pe alocurea, Mai ştim şi aceea, că cucu­ fără ca să fi fost cu încetul deprinşi cu mân­ lit sâ-i pedepsască cu câte 25 fi. sau câte
ruzul, care creşte mare, înalt şi face stiuleţi carea de mâncări uşoare, sau care după în- 5 zile închisoare, deoare-ce legea spune câ :
mari cu boabe mari, acestuia îi trebue mai ţercare sunt Îndată hrăniţi cu bucate grele cine Îşi ascunde faţă de autorităţi numele,
mult timp pentru creşterea şi coacerea lui; pentru stomacul lor, In loc de lapte, supă, ouă posiţia şi locuinţa, acela se pedepseşte cu 25
pe când cel mărunt se desvoaltă mai repede, ferte moi, puţină mămăligă sau pâne etc. fl. (Art. de lege 40, §. 43 din anul 1879).
aşa că deosebirea Intre coacerea unuia şi Leacul cel mai buh In contra vărsăturilor şi