Page 5 - Bunul_Econom_1903_15
P. 5
Nr. 15 __________ _________B U N U L ECONOM________ , . Pag- 5
Cum stau semănăturile? Ioan Comanescu şi Kazar Moldovan, cu câte CALENDAR ECONOMIC.
10 cor. Ilie Stanciu cu diplomă pentru vaci
de rassă încrucişată. Toţi din Sibiiu. I. Popa C e fa ce m , tn A p r ilie ?
Timpul din luna Martie a fost foarte
din Apoldul-mic 20 cor. pentru vacă albă.
favorabil, gerurile au încetat tăcând- loc unei
In grădina de pom i putem începe cu
călduri de primăvară înaintată. Ea a fost bine : C a sa rm e d e c a v a le rie in S ib iiu altoitul. Pomii îi curăţim de toate crengile
venită tuturor semănăturilor, mai ales că în f i Sebeş, Ministrul de honvezi, în conţele- uscate şi pe cei sădiţi de curând îi udăm în
urmă au căzut şi ceva ploi, cari erau mult gere cu cel de răsboiu din Viena, a primit timp uscat. Omidele rămase acum e timpul
dorite de cătră agricultori* Odată cu aceste ofertele presentate de oraşele Sibiiu şi Sebeş de a le culege fără Întârziere. Sapă şi pliveşte
bine grădina de pomi.
ploi a scăzut şi temperatura şi pe alocurea pentru zidirea de casarme pentru husari.
In grădina de legume se pot sădi tot
a fost şi brumă şi îngheţuri. Sibiiu va căpâta un stat major de regiment
felul de verdeţuri sau legume. Plantele răsă
Semănăturile grânelor de toamnă în şi de divisie, trei escadroane, plutonul de rite în patul cald le răsădim în liber şi în
general nu au eşit tocmai bine din earnă. pioniri, scoale de suboficeri şi de voluntari. timp uscat le udăm regulat şi cu îngrijire,
Cele sămănate timpuriu, ea totdeauna, au Sebeşul un stat major de divisie şi trei es dar de regulă dimineaţa. Răsadniţele cu aco-
rămas mai frumoase; cele târzii, nefiind bine cadroane. peremănt se descoper toată ziua, ba şi peste
noapte, dacă nu e temere de îngheţ.
înfrăţite, au suferit mult şi din causa gerului,
Cursuri de stupărit. In decursul anului In chmp. Pliveşte sămănăturiie de bu-
ce a domnit In earna aceasta. Cu deosebire
de faţă se vor ţinea la economia de stat rueni înainte de a da în paiu. Samănă cucu
din săcară şi mai puţin din grâu a perit. O ruz şi pune cartofi. Isprăveşte cu sămănatul
pentru stupârit din G6d0lS opt cursuri:
ploae generală mai bună va îndrepta mult săminţelor de primăvară şi e consult a tăvă
dela 1 —20 Maiu pentru economii mici;
grânele de toamnă. Mai mult a suferit de ger lugi sămănăturiie, a căror pământ s’ar fi în-
dela 21 Maiu până la 10 Iunie al doi scorţoşat. Grapă livezile-
şi secetă rapiţa. Locurile distruse au fost în
lea curs pentru economii mici; In viie lucrul de căpetenie este tăierea,
toarse pentru semănături de primăvară.
dele 15— 18 Innie pentru preoţi; ridicarea şi cercutrea. Surcei de viţă de viie
Spicoasele de primăvară s’au semănat
dela 1— 21 Iulie pentru învăţători; şi acum se mai pot sădi. .
deja prin şes. In ţinuturile muntoase semă
dela 21 Iulie până la 14 August al Albinele în luna aceasta încep cu sîr-
natul urmează încă. Tot asemenea şi cartofi guinţă lucrul lor. Să îngrijim de curăţenia
doilea curs pentru învăţători;
şi în unele localităţi, cum este prin Alfdld, cuvenită şî să le scutim de inimicii lor, cari
dela 16— 30 August pentru femei;
s’a început şi cu sămânatul cucuruzului şi a Ia tot caşul trebue pustiiţi fără cruţare.
dela 2— 15 Septemvrie pentru pădurari;
napilor. Erburile, trifoiul şi lucerna sămănate Vitele în luna aceasta după Sf. George
dela 17— 30 Septemvrie pentru gornici. se scot Ia păşune. Griji ţi să nu se umfle de
au răsărit bine. Fănaţele şi păşunile in urma
Se primesc pentru fiecare curs câte nutreţul cel verde. Se dă fân înainte de a
ploilor din urmă s’au înviorat. In vii lucrările
10—20 elevi. Nainte de începerea cursului Ie scoate la păşune. Galiţele cam în luna
sunt în curgere. Viile surprinse de gerul de aceasta puiază. Trebue să îngrijim foarte bine
cel puţin cu 20 zile trebue înaintat petiţia
astă toamnă neîngropate au suferit foarte de ei. Puii de cârcă numai în zilele calde şi
(economii prin primărie, oficianţii prin şefii
mult. Cele îngropate mai puţin. Cu toate cu soare trebue lăsaţi afară la aer liber.
lor de ofici) cătră dl ministru de agricultură,
acestea promit o recoltă bună. Pomii fruc
(Timbru de una coroană să fie pe petiţie)*
tiferi producând floare foarte multă, încă ne *
lasă a spera belşug, deşi prin unele locuri Birou de plasare pentru SSoui. Minis N O U T Ă Ţ I
gerurile de acum 2 săptămâni au stricat mult. trul de coiherciu a triîhîfe camerei comer
îmbunătăţirea situaţiunii o va hotărî tim ciale şi industriale din Murăş-Oşorheiu un T u tu r o r c e tito r ilo r n o ş tr i le d o
pul. Este de dorit ploae şi căldură. rescript, de cuprinsul că ar fi foarte de do r im s ă rb ă to ri f e r ic it e !
rit, ca la iniţiativa camerii să se Înfiinţeze
nn birou de plasare, menit să câştige Săcui- f Ioan Popea, profesor în pens. dela
Ş tiri d iverse. lor ocupaţiune aici In ţeară şi astfel să-'i îm- gimnasiu! rom. din Braşov, a răposat Marţi
pedece a emigra în România. 15 Aprilie n. în etate de 64 ani. Număroşii
Exportul de gallţe al Ungariei va primi * foşti elevi ai lui, precum şi toţi cunoscuţii şi
Legea pentru oprirea vânzării pe ter
o grea lovitură din partea Germaniei. înce amicii deplâng prematura moarte a unui har
pând cu 1 Aprilie guvernul german a dis men a grânelor în Anstria a intrat în vigoare nic pedagog şi scriitor didactic.
pus, ca toate galiţele vii să fie supuse unei cu ziua de 10 Aprilie. Incheerile încă exis Fiie-’i memoria în veci neuitată.
carantine de 8 zile. Cheltuielile, ce se vor tente trebue lichidate până la 30 Aprilie. *
cauza cu aceasta carantină, vor nimici ori-ce Contractele de mai târziu sunt nevalabile. Ministru român, decorat de Ţarul Ru
*
câştig. La aceeaşi supraveghere riguroasă siei. Ţarul a acordat d-lui G. Rosetti So-
Pentru întreprinzători.
sunt supuse şi galiţele tăiete. Cât de mare lescu, ministrul României la Petersburg, me
D e v a . — Pentru reconstruirea podului
va fi perderea, ne arată următoarele cifre: dalia de aur ca recunoştinţă pentru meritele
căii ferate dela hotarul comunei Mihăleni şi
în 1902 s’au exportat în Germania 4 mii. sale, cu ocasiunea exposiţiunei internaţionale
repararea drum ului sunt a se înainta oferte
22.304 galiţe vii şi 2 milioane tăiate, ceea-ce de costume.
până in 30 Aprilie la oficiul de architectură *
represintă o valoare de circa 12 mii. cor. Tinerimea română din Lipova şi jur
* din Deva, unde se pot vedea şi condiţiunile.
La ttrgul de prăsilS din Sibiiu s’au B ra ş o v . — Pentru liferarea a 4.000 va arangea în 21 Aprilie n. (a treia zi de
mânat 125 tauri, 52 tâurenci, 76 vaci şi 40 m. m. de var trebuincioase usinei de gaz Paşti în sala cea mare a hotelului «Archidu-
viţele de rassa Pinzgau, 28 vaci şi 8 viţele aerian sunt a se înainta oferte până la 5 cele Iosif» din Lipova o «Producţiune Mu-
sicalâ-Teatrală*. Se va juca » Rămăşagul« şi
de rassă încrucişată, 15 tauri şi 1 vacă de Maiu la oficiul orăşenesc de economie din
• ParaclisieruU sau «Florin şi Florica* am
rassă ardeleană. Dintre taurii Pinzgau au fost Braşov. Condiţiile a se vedea tot acolo.
bele de Vas. Alexandri. După producţiune
vânduţi 112, plătindu-se pentru unul până la C lu j. — Pentru venzarea lemnelor de
urmează dans. Profitul curat e destinat fon
1000 cor., vaci Pinzgau s’au vândut peste fa g şi stejar ce se vor produce în curs de
dului orchestrei ţinerimei. i s
20 cu preţul până la 325 cor. 5 ani, adecă dela începutul anului 1904 până
*
Intre cei premiaţi au fost şi următorii la sfirşitui anului 1908, precum şi pentru , Corni plugarilor din Bretia-Murăşanâ
Români: Eva Bulea 10 cor., Petru Hedu şi arândarea teritorului de păşune şi dreptul de va arangia a doua zi de Paşti în sala cea
Vasilie Chirca cu diplomă de laudă, toţi pen a arde var, toate pe teritoru! Dobreşti-lor, mare a şcoalei gr.-or. rom. din loc un con
tru vaci Pinzgau, apoi Eva Bulea 30 cor., sunt a se adresa oferte până în 5 Maiu la cert împreunat cu dans. Venitul curat e des
Nicolae Apolzan diplomă de laudă, penttu direcţiunea silvanală din Cluj. tinat şcoalei.
viţele Pinzgau, Lazar Vintilă, loan Rotariu,
