Page 1 - Bunul_Econom_1903_16
P. 1

Anal  IV.                                   Orăştie,  26  Aprilie  n.  1903.                                       Nr.  16














                 REVISTA  PENTRU  AGRICULTURA,  INDUSTRIE  $1  COMERCIU

     ORGAN  AL:  „Reniianii  Economice  din  Orăştie"  şi  „Reuniunii  române de  agricultura din comitatul  Sibiinlui11.


                  A B O N A M E N T E :                         A P A R  E:                               IN S E R T IU N I:
     Pe  an  4  coroane  (2  fi.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fi.)                         se  socotesc  după  tarifă,  cu  preţuri  moderate.
              Pentru  R om ânia  15  lei  pe  an.  In  fiecare  Duminecă.                      Abonamentele  şt  inserţiunile  se  ' plătesc  înainte.
         C-TUL  CASEI  DE PĂSTRARE  POŞTALE Nr.  100.5.                                         C-TUL  CASEI  DE  PĂSTRARE  POŞTALE  Nr  10025.

                                                      Ca  să  nu  aibă  pagube,  s’au  apu­  câţi  bani  cer  şi  mai  pe  sus  de  toate
     Feriţi-ye de  agenţii  pentrn  Intabulaţii!
                                                 cat  şi  au  chemat  la  ei  pe  câţi  perde-  le  dau  bani  «foarte  tare  lesne«,  cum
                                                 vară toţi  şi  i-au  luat  în  slujbă,  ca  agenţi.  ne  spunea  un  cetitor  de-al  nostru,  ce
           Ve  spunem  un  adevăr,  ce  vi-se         Aceşti  agenţi  apoi  au  cutropit ţara   venise,  să  ne  ceară  sfatul.  Ci-că  ei  le
     pare  poate  aproape  cu  neputinţă,  ori   întreagă.  Rare  sate  sunt  în  care  să  nu   aduc  bani  pe  intabulaţie  cu  4% ,  adecă
     foarte  cu  greu  de  crezut.  Adevărul  a-  fi  umblat  astfel  de  agenţi.  Şi  mai  ales  plăteşti  la  an  4  fiorini  după  suta  de
     cesta  este, că în ţara noastră:  sunt foarte  satele  româneşti  au  fost  şi  sunt  colin­  fiorini  şi  lucrul  e  făcut  aşa,  că  din  a-
     m ulţi  bani,  care  nu-’şi  găsesc  lo­                                                    ceşti  4  fiorini  să  plăteşte  anual  şi
     cul,  unde  să fie  aşezaţi,  ca  să aducă                                                  talpa  (capitalul)  banilor  şi  camăta.
     venite,  să  aducă  mari  carnete bogă­                                                         Atâta  li-se  spune  sătenilor  noş­
     tanilor,  capitaliştilor,  ce-’i  au.                                                       tri  şi  ei  neînţelegând  lucrul,  cred
         Lucrul  acesta,  aşa  dintr’o  lovi­                                                    că  o  mare  norocire  le-a  bătut
     tură,  dintr’o  vorbă,  de  bună  seamă                                                     pragul.
     e  cam  greu  de  priceput.  Şi  ar  tre­                                                       Datorinţa  noastră,  de  gazetari,
     bui  să  vă  tălmăcim  multe  lucruri,                                                      e  să  luminăm  poporul  şi  tocmai  de
     ar  trebui  să  vă  scriem  multe  cărţi,                                                   aceea  şi  de  data  asta  spunem  cum
     ca  tot natul  să  poată  înţelege,  cum                                                    stă  lucrul  cu  cei  4  fiorini  după
     să  poate  să  fie  prea  mulţi  bani,                                                      sută.
     atunci  când  sărăcia  şi  nevoile  mai                                                         Aducându-’şi  cineva  bani  pe  in-
     aprig  bat  Ia  poarta  săteanului  nos­                                                    tabulaţie  prin  agenţii  jidoveşti,  ce
     tru,  ca  ori când  altă-dată.                                                              cutreeră  satele, ajunge  acolo,  că  mai
         Şi  lucrul  e  uşor  de înţeles,  dacă                                                  întâiu  îşi  încredinţează  toată  ave­
     luăm în socotinţă  următoarele:  Marii                                                      rea  lor  pe  mâna  unor  oameni  pe
     bogătani,  care  au  bani  din  gros,  nu                                                   care  nu-i  cunoaşte,  de care  nu  ştie
     îşi  pot  pune  banii  lor  pe  fundul                                                      de  unde  au  venit  şi  unde  ajung.
     lăzii.  Ei  cearcă  să-’şi  aşeze  banii                                                    Apoi  cu  cei  4  fi.  după  sută  stă
     gata  în  întreprinderi,  care  să  le                                                      lucrul  aşa,  că  trebue  să-’i  plătească
     aducă  foloase  mari  şi  bine  neasă-                                                      în  fiecare  jumetate  de  an.  Prin  ur­
     muit.  Zilele  noastre  însă  sunt  grele                                                   mare  la  an  plătesc 8  fl.  după sută.
     şi  oamenii  sunt  răi.  Cei  cu  bani                                                      Şi  ce  e  mai  mult,  plătesc  tottl câte
     mulţi  nu să cutează  să-’şi  aştearnă                                                      8  fl.  după  sută  vreme d e  UO Cilii-
     avutul  lor  în  fabrici  şi  în  alte  în­                                                 Prin urmare după o sută  de florini  să
     treprinderi,  care  ori-câte  venite  ar                                                    plătesc, in 50 ani —  400 florini!! Aşa
     făgădui,  în  urma  urmelor  tot  pot                                                       fii n d lucrul, va vedea ori-cine, că aceia
     să  se  sfîrşească  cu  pagube.  Ca  totuşi  să   date  de  astfel  de  agenţi.  Cum  sunt  ei  mi  sunt  bani  tocmai  aşa  de  eftini.  Şi
     nu-’şi  lase  banii  lor  mulţi  pe  fundul  lă­  buni  de  gură,  să  pun  pe  capul  bietului   apoi  apucătura  jidovească  zace  în  plă-
     zilor  să  duc,  îi  depun,  îi  aşează  pe  la   sătean,  în  totdeauna  lipsit  de  bani  şi-’i  tirea împrumutului.  Căci speculanţii  aceş­
     băncile  mari  din  Budapesta  şi  de  prin   promit  (îi  făgăduesc)  cer şi  pământ,  nu­  tia  nu  plătesc  în  bani  gata,  ori  mai
     alte  oraşe  mai  mari.                    mai  să-’l  poată  prinde  în  cleştele  lor.  bine  plata banilor  nu  o  socotesc  în  bani
          In  chipul  acesta,  în  vremea  din       In  vremea  din  urmă,  mai  ales  în  gata,  ci  pentru  fiecare  sută  de  florini
     urmă  s’au  grămădit  pe  la  băncile  mari   comitatul  Hunedoarei  şi  în  comitatele  nu  plătesc  mai  mult  ca  90— 94  florini,
     milioane  peste  milioane.  Şi  astăzi  băn­  din  Bănat  s’au  ivit  ca ciupercile  agenţii  zicând  că  ei  plătesc  în  hârtii  de valoare,
     cile  mari  şi  m ai  ales  m afii  speculanţi   aceştia,  —   fără  câpătâiu.         nu  în  bani  gata.   Şi  apoi  lăsându-le
    de  prin  Budapesta  au  ajuns  acolo,  că       Merg cu  gura plină  de  vorbe  goale  toate  aceste  la  o  parte,  agenţii  ce  vin
     nu  mai  ştiu  unde  şi  cui  să  mai  dee  şi  povestesc  sătenilor,  că  ei îi  scapă  de  prin  sate  nu  doresc  ajutorarea  poporu­

     banii,  ce-’i  au  grămădiţi  în  pungile  lor.  nevoi  şi  de  toate  datoriile,  căci  le  dau  lui,  ci  îşi  caută  venitele  lor  proprii.  Ei
   1   2   3   4   5   6