Page 3 - Bunul_Econom_1903_16
P. 3
Nr. 16 BUNUL ECONOM Pag. 3
DELA AS0CIAŢ1UWILE NOASTRE Inscripţia cărţilor poştale, mai ales a văzând aceasta s’a înfuriat şi luând un hâr-
celor Ilustrate, de multe-ori face năcaz pri leţ i-a dat Terezei o lovitură în cap aşa de
tare, încât aceasta pierzăndu-şi echilibrul, a
mitorului, fiind acela silit, dacă o primeşte,
»Asociaţiunea« la Baia-mare. căzut m groapă şi lovindu-se de coşciug si-a
a plăti pedeapsă câţiva filt ti, fiind-că în frun
Adunarea generală de ăst-an a »Asocia- crepat craniul. A doua zi a murit. Văduva
tea cărţii poştale numirea nu e făcută îna lui Ricsei a fost arestată.
ţiunii* se va ţinea în Baia-mare. Comitetul
inte de toate în limba maghiară, ci într'o altă \:J ■ *
despărţământului Sătmar-Ugocia, In raionul
limbă. Pentru a încunjura astfel de neplăceri, Serul. Din Paris se comunică, că în
căruia cade Baia-mare, a ţinut şedinţă în 27 toată Francia e un frig foarte mare. Atât în
e datorinţa fiecărui trimiţător de o atare
Martie n. c. şi a luat următoarele hotărîri: Paris cât şi la Lille şi Belfort, a nins. Compa
carte poştală, pe care numirea e făcută în
a luat act despre faptul, că magistratul niile Căilor ferate sufer mari pagube. Înghe
mai multe limbi, ca numirea într’alte limbi ţul a făcut mari stricăciuni viilor dela Bor
oraşului liber reg. Baia-mare a decis să pună
să fie ştearsă, aşa ca cea maghiară să fie la deaux şi din departamentul Herault.
la disposiţia comitetului sala festivă din
locul prim, după ea apoi pot urma cât de *
»Grand-Hotel«, pentru a se ţinea în ea adu
diferite numiri, chiar şi neşterse. Pentru întreprinzători.
narea generală şi petrecerile sociale ce se *
vor aranja din prilejul ţinerei ei. A pus ter- Direcţiunea băilor Herculane, (Meha- Lugoş. — Vensare de lemne. Pe teri-
torul direcţiunii silvanale din Lugoş precum
minul pentru ţinerea adunării generale pe 9 dia) acoardă favoruri considerabile pentru şi pe cel aparţinător de Apaticza şi Omor,
şi 10 August n. c. A stabilit programul fes visitatorii băilor. sunt 523‘77 jug. cat. pădure, cu diferite leme,
tivităţilor astfel: a) Primirea solemnă a co 1. Membrii presei din ţară la începutul de vânzare. Preţul strigării 389 351 cor. Ofer
mitetului central; b) seara de cunoştinţă; şi sflrşitul sesonului benefeciază de 75°/0 re tele la direcţiunea silvanală din Lugoş până
c) banchet în ziua primă; d) concert; e)bal; ducere la preţul odăilor şi băilor, eâr’ în se- la 9 Iunie m c.
f) escursiuni. Concertul se va ţinea în ziua sonul principal 50% reducere.
primă a adunării, balul în ziua a doua. Se 2. Toţi oficianţii de stat, ccmitatensi Cluj. — Pădure de exarendat. Pentru
va scoate o broşură, în care va fi descris şi orăşeneşti, preoţii, notarii comunali şi cer- exarendarea pădurii aparţinătoare comunei
oraşul Baia-mare şi jurul seu, din punct de Dobreşti, cu loc de păşune de circa 5926'10
cuali 50°/0.
vedere istoric şi etnografic, având ca adaus şi jug. cat. [preţul strigării 3000 cor.], mai de
3. Funcţivnarii de bancă 25®/0.
o chartă topografică. In zilele adunării se va parte pentru dreptul de a stinge varul şi a
Favorurile acestea se acoardă însă nu
scoate o foae ocasională într’un singur nu mai persoanelor cari îşi pot dovedi aparţi- vinde varul produs, sunt a se adresa oferte
măr. Oratorii festivi vor fi următorii: a) Dr. nerea la vre-una din susamintitele categorii. la direcţ. silvanală dia Cluj până în 5 Maiu.
Teofil Dragoş va rosti discursul la primirea * C luj, — Pentru transportarea de grinzi
comitetului central; b) Alexandru Breban Imposit asupra divorţului. Ziarul »Le şi mâlăieţi se primesc oferte la direcţiunea
la seara de cunoştinţă, ear’ c) George Şuta Pelit Bleu* din Bruxelles publică următoarea fabricei de tâbac din Cluj, până la 14 Maiu.
va răspunde la discursul de deschidere a ştire: Dl Costinescu, ministrul de finance al Condiţiile tot acolo.
adunării generale, salutând adunarea. S ’a ales României, va presenta Camerei un proiect Cluj. — Vînzare de lemne. Pe terito-
apoi un comitet, care s’a împărţit în secţiuni, de lege, prin care se pune un imposit pro rul silvanal aparţinător comunei Dobreşti sunt
cu un birou central în permanenţă. gresiv asupra divorţului. După acest proiect, de vânzare în diferite locuri, mai multe feluri
persoana în favoarea căreia se va’ fi pronun de lemne. In valea numită »Vida« e un te
Ştiri diverse. ţat divorţul, va trebui să plătească o taxă ren de 505’00 jugăre cat., care produce circa
proporţională cu averea ori zestrea. 112.360 stîngini lemne de fag [preţul strigării
* e 133 cor. de jugăr], în valea »Vaszi« e un
Brânza românească în America şi cio Pedeapsa unei amante. Ricsei Tamâs
banii noştri. Mai multe case din America au din Orminis, era oâi însurat, dar trăia in re teren de 1098 90 jug. cat., pe care să produc
trimis representanţi în România, cari se an mai multe feluri de lemne [preţul strigării e
gajeze un oare-care număr de ciobani ro laţii neertate cu o văduvă, cu numele Pap 105 cor. de jugăr], în valea »Vida« un teri-
mâni. Brânzeturile româneşti se bucură de o Tetez. Din causa asta multe neplăceri avea tor de 210 2 jug. cat. tot cu lemne de fag
frumoasă reputaţie pe pieţele americane, şi cu nevastă-sa. Zilele acestea moare Ricsei [preţul strigării 60 fii. de stîngin] Oferte a se
aceasta a hotă rit pe americani să aducă cio Amanta lui s’a dus până la mormânt şi când
bani români, de la cari să înveţe minunatul adresa la direcţiunea silvanală din Cluj până
lor meşteşug în fabricarea brânzeturi’or. s’a lăsat coşciugul în groapă s’a aplecat să la 5 Maiu. Tot acolo se văd şi condiţiunile.
* arunce şi ea un bu'găr. Văduva lui Ricsei-
Oh 1 voiu să-’mi răsbun pe Cantemir, care dat păştea înşelat troscotul ce creştea pe a trimis răspuns călugărului care şedea în
mă înşelă, şi mă făcu să perd atâtea vitejii. ângâ ziduri. clopotniţă să deschidă, ori face mănăstirea
— Mai bea o duşcă, bătte, zise un praf şi pulbere,
Eu aşi zice să lăsăm cetatea aceasta,
bătrân de care se vedea că ascultă toţi, şi — Auzitaţi acolo lifta cea păgână ! Şi
zise Iablonovski, şi să ne urmăm drumul
ne spune ce-ai mai văzut la Iaşi? ce a făcut popa?
înainte. Avem tunuri de câmp, nu de asalt.
— Ce să văd, tată? Blăstămăţiel Tîr- — El a răspuns că nu se aştepta s’au-
— Ba pe numele patronului meu! nu
gul îi în jac. Leşii pradă şi desbracâ pe bieţii dă aşa vorbă dela un împărat care se zice
va zice lumea că o cetate s’a arătat dina
oameni. creştin, şi că Măria-Sa *îi mare şi puternic,
intea lui Sobieski fără a i-se cuceri. Navem
— Ş-apoi zic că-s creştini 1 poate să facă cCea-ce zice, dacă nu se teme
tunuri? Vom lua-o dar cu mânile.
— Creştini ! au prădat bisericile şi mă nici de Dumnezeu nici de sfiinţii lui, dar el
Numele Năriei-Tale e destul tun, zise năstirile de odoară. Nu ştiţi încă? S'au dus nu deschide poarta, ci se îngroapă sub zidu
Potoţki. Trufia Polonului măgulindu-se de să ia pe Sfânta dela Triisfetitele. , rile bisericii, şi apoi lumea va judeca între
această groasă linguşire, faţa i-se însenină la dânsul atât de slab şi între Măria-Sa atât
— Doamne fereşte 1 ziseră plâeşii fă-
ideia unei izbânzi atât de lesnicioasă, şi în de tare.
cându-şi cruce.
dată dete poruncă să se înşire oastea cătră Auzind aceste, Leahul s’a făcut loc de
— Aşa, urmă tînărul; eram acolo când
cetate. mânie şi dase acum poruncă să împuşte, când
a mers să ia racla Sfintei, dar călugărul sim
In cetăţue se aflau optsprezece plăeşi, ţind a închis poarta, şi n’a vrut să deschidă ; unul din hatmanii lui i-a zis nu ştiu ce. —
trimişi de ispravnicul de Neamţ pentru stră- atunci... Cum îmi spuneau oamenii, i-a zis că nu se
juire, în lipsa garnizioanei care era la Fălciu, — Puîu de om călugărul 1 strigară as cade să facă aşa lucru, să strice casa Dom
pe lângă Domnul Cantemir, unde tâbârîse cultătorii. nului şi altele multe. îndestul că l-a înduple
armia turcească. Cu câte-va ceasuri mai îna- Atunci Craiul lor a poruncit să aducă cat să dee pace bisericii.
(Va urma).
nte sosise un tînăr plăeş. al cărui cal asu- tunurile ca să spargă porţile, dar mai întâiu
I