Page 4 - Bunul_Econom_1903_16
P. 4
Pag. 4. B U N U L ECONOM Nr. 16
gate în erburi dulci şi moi. In patria lor vacile ăceătei
rase produc fn termin mediu 3000— 4000 litri lapte în cur
Vitele mari cornute. sul unui an. S ’au făcut şi se iac încă. încercări a se; intro
duce această rasă şi la noi. Ele însă nu reuşesc, fiind-că
(Bos taurus). nu-’i prieşte clima, care este prea aspră pentru ea şi nici
nu le putem da un nutreţ aşa ales ca în patria lor.
(Reproducerea interzisă).
2 R asa brună (cafenie) de Sviţera (rasa Schwyz sau
Rasele vitelor mari cornute.
de R igi). Vacile ajung 400— 800 kgr. în greutate şi dau
(Urmare). 2000— 2700 litri lapte pe an. Vitele acestei rase cer
2. R asa de M oldova şi de Ialom iţa. Aceasta din ur mult nutreţ, ca să fie rentabilă ţinerea lor. Boii sunt buni
mă cunoscută şi sub numele de rasa de Slobozia şi Tran pentru jug şi îngrăşaţi întrec câte odată şi 1200 klg.
silvană. Tot ce am spus despre rasa Ungară şi Transil
3. R asele pătate de Sviţera, dintre câri amintim cu
vană, se potriveşte şi la vitele acestor rase. Le aflăm în
deosebire rasa de B erna şi care cuprinde între altele şi so
România şi anume în Moldova şi în judeţul Ialomiţa, în
iul Simenţhal, încă foarte bun pentru producţiunea laptelui
care cele din jurul comunei Slobozia sunt vestite prin frum-
(3000— 4000 litri pe an), se îngraşe uşor şi nu este toc
seţea lor. Sămănând mult cu vitele de Transilvania, mai
mai alegător în nutreţ.
poartă şi acest nume.
4. R asa Pinzgau, are pentru Transilvania cea mai
j. R asa de M untenia, cuprinde vitele mari cornute din
România, care sunt respândite în partea numită Muntenia. mare însemnătate. Prin introducerea ei are să se regene
reze spre bine toate vitele mari cornute din aceste ţinuturi.
Ele sunt de aproape înrudite cu rasa moldovenească, însă
Patria acestei rase sunt provinciile Salzburg, Tirol cât ţine
prin influenţa localităţii muntoase şi prin neîngrijirea lor,
ţinutul Pinzgau, Austria-de-sus şi o parte din Bavaria-de-sus.
ele sunt mai mici în corp.
După greutate, (400— 670 kgr.), se deosebeşte un soiu mai
4. R asa Bucşana sau de munte, este respânditâ prin uşor şi unul mai greu. Au un corp proporţionat. Coloarea
munţii Carpaţi, care despart Transilvania de România. Vi perului este roşcat deschis sau mai închis cu multe pete
tele ce aparţin acestei rase sunt mai îndesate în corp; albe pe spinare, coadă, pulpe şi foaie. Botul roşu deschis
picioarele sunt scurte cu încheeturi mari; urcă uşor munţii şi (roza); capul scurt, lat şi totdeauna colorat uniform roş
sunt foarte rustice, adecă nu sufere la ploi şi ninsori şi cat; coarnele albe, frumos ascuţite şi cu vîrfurile negre.
se mulţumesc cu nutreţul cel mai reu. La nutreţ bun Corpul rotund cam prelungit, crupa (şalele) mai ridicate
se îngraşe foarte repede. Coarnele sunt scurte; părul des decât umerii; pelea fină şi se poate uşor mişca pe corp.
şi de multe ori încreţit, de o coloare mai închisă.
Producţiunea laptelui foarte însemnată, 2000— 3000 litri
5. R asele R useşti şi de B asarabia, ocupă Rusia în la an şi de o calitate excelentă. Se îngraşe uşor, dând o
treagă, atât cea europeană cât şi cea asiatică. Ea sea carne fragedă gustoasă şi întreţesută cu grăsime şi deo
mănă întru toate cu cea Ungurească, Transilvană şi Mol sebit de acestea boii sunt buni şi de jug.
dovenească, cu deosebire că este şi mai înaltă şi are coarne
si mai mari. III. Rase bune pentru îngrăşat.
>
Toate aceste rase numărate până aici, samănă mai 1. R asa D urham , numită şi Short-horn, fiind-că po
mult sau mai puţin între ele, toate având caracterele co
sede coarne Scurte. Această rasă este artificială (măiestrită)
mune pentru rasele Podolice. Ca proto-părinte al raselor şi a început a se înfiinţa de marii proprietari: fraţii Colling
Podolice se crede că este Bourul sau Zim brul (Bos taurus în Darlington (Anglia) la anul 1775. Scopul ce să urmă
primigenius, Bos urus), care mai înainte popula şesurile rea prin diferite încrucişări şi care s’a şi ajuns pe deplin,
întinse acoperite cu păduri din Europa. El a perit astăzi sunt: desvoltarea repede a corpului (vita de un an ajunge
aproape cu desăvîrşire, găsindu-’l numai în puţine exem la 700— 800 klg.), proprietatea de a se îngrăşa uşor şi a
plare în munţii Caucas şi într’o pădure de lângă Bialistok da lapte mult. Nu s’a luat în considerare desvoltarea pu-
(Rusia) unde guvernul rusesc le dă o deosebită atenţiune terei. Urmându-se consecuent acest scop, găsim ca carac
pentru a nu peri această specie atât de interesantă. tere exterioare ale acestei, vite că : toate părţile corpului,
care nu sunt bune pentru măcelărie, precum: oasele în ge
11. Rase bune pentru producţiunea laptelui.
neral, apoi capul, gâtul şi extremităţile picioarelor sunt
reduse la minimul posibil. Cu atât mai desvoltate sunt
1. R asa de Olanda. Ea este renumită pentru canti
însă părţile trunchiului, care seamănă mai mult unei prisme
tatea cea mare de lapte, ce dau vacile. Caracterele (însu
(corp pătrat) drepte şi pline. Calităţile cele mai bune ale
şirile) lor principale sunt: coloarea pielei este albă, părul
acestei vite se arată însă numai în urma unei nutriri foarte
alb cu pete negre; deasupra copitelor totdeauna alb; cor
alese şi o întreţinere deosebit de bună.
pul lung, oase mici şi o piele foarte fină, ceea-ce se ob
2. O rasă care pentru calităţile ei bune pentru
servă cu deosebire la gât, făcând mulţi creţi mărunţi.
îngrăşat s’ar putea pune alături cu Rasa Durham, este cea
Suprafaţa Olandei este şeasă ear clima este dulce din
din Ostul Franciei, numită rasa albă de Charolais.
causa posiţiunei sale, zăcând lângă mare şi de acolo şi vine că
(Va urma).
verile ei sunt recoroase, ear’ ernile domoale. Este deci natu
ral, că păşunile, pe care se ţin aceste vite sunt foarte bo
