Page 5 - Bunul_Econom_1903_16
P. 5
Nn 16 BU NUL ECONOM P»g- 5
PfeNTRu E c o n o m i Advocatul poporului. Medicul casei.
Cultura crastaveţilor. Pentru a ţinea trăsuri, căruţe de în Durmitul după prănx.
Crastaveţii iubesc un loc expus soarelui chiriat, autorisaţiunea trebue cerută în oraşe ! In general durmitul peste zi este pentru
şi un pământ foarte gras şi adânc lucrat. Pe dela căpitanul oraşului, ear' în provincie dela oameni sănătoşi'vătămător. La multe per
un astfel de loc facem pe la sfîrşitul lui prim-pretorul. Cererea pentru autorisaţie va soane durmitul după prânz este numai O,
Aprilie straturi de câte l 1/2 metri lăţime şi fi verbală sau în scris, presentând tot-odată obicînuinţă sau comoditate. La bolnavi de sto
tragem prin mijlocul lor, de-alungul, câte o atestatul de moralitate şi plătind taxa cuve mac se recootândă ca ei se doarmă 1ji —*/*
brazdă (şenţuleţ) adâncă. Pe la începutul lui nită. (Art. de lege XVII. §§. 17 şi 20 din oră, insă înainte de mâncare. După prânz să
Maiu, când timpul a devenit mai statornic, anul 1884. -— Ord. ministrului de comerciu, doarmă numai cei bolnavi, apoi cei slăbi de
sămănăm în aceste brazde sâmburi de nr. 39.270 din 22 August 1884). nervi şi persoane, cari au lipsă de reculegere,
crastaveţi mai des, apăsându-i şi aco- însă numai cel mult o oră, altcum somnul
perindu-i cu un strat de l 1/* centimetri de O societate, pentru a se putea con în loc se întărească corpul, îl slăbeşte. Per
pământ. In timp favorabil râsar în câteva stitui trebue ca statutele ei, subscrise de că- soanelor, cari se roşesc Ia faţă după mâncare
zile. Treptat apoi rărim firele de crastaveţi, tră preşedintele şi notarul provisor, să fie şi acelora, care sunt scurţi, îndesaţi şi pre-
ca ele să rămână 40—50 centimetri departe trimise ministrului spre întărire. Rugarea dim dispuşi a fi loviţi de gută (şlag, dambla) nu
una de alta. Unde ar fi răsărit prea rar, le preună cu trei exemplare din statute o pre le este permis în general a durml după
complectăm din cele prea des răsărite. Dacă dăm în oraşe căpitanului oraşului ear’ în mâncare.
s’au desvoltat întru cât-va plantele, tragem provincie prim-pretorului. Dacă cererea tri
pământul în brazda, care o am făcut înainte misă de aceştia spre întărire ministrului de Contra influenţei.
şi după-ce a dat a 3-a sau a 4-a foaie ru interne priveşte şi pe alt minister, statutele Influenţa este o boală, al cărei caracter
pem vârful, ca ele să fie silite a da lăstari se vor înainta în patru exemplare. (Ord. mi (însuşire) s’a putut afla numai în timpul mai
(vreji) laterali. Aceşti lăstari laterali produc nisterului de interne nr. 1508 din 2 Maiu nou. Un medicament popular foarte bun, în
mai multe flori ca cel principal, sunt prin 1875 şi ord. nr. 388 din 1875). trebuinţat la începutul boalei este a sta la
urmare mai roditori. Până-ce permite desvol-
căldură şi mai bine în pat. Se bea apoi zil
tarea vrejilor vom săpa (prăşi) cât se poate
nic câte 3—4 ceaiuri (teâ) cu rom, se fac
de des. Să nu întrelăsăm a uda cât de des Pentru femei. fricţiuni (frecături) cu spirt peste tot corpul
şi bine când domneşte secetă. Dela udat de
şi se ia de 2-ori pe zi câte 1/2 gram de
pinde în astfel de caşuri reuşita recoitei în
chinină şi antipirină.
tregi a crastaveţilor.
Sarmale de frunză de viţă sau
de agrişe (coacăză).
Pentru a dobândi fragi (căpşuni) fru PENTRU MESERIAŞI
Se caută ca frunzele să fie tinere şi să
moase, plantele respective nu le vom lăsa să
opăresc. Pentru a face umplutura să ia mai
devie mai bătrâne ca 2—3 ani, ci schimbând
bine carne de miel sau carne de viţel ames Un lac negru, elastic şi pare nu s e
chiar şi stratul, le vom sădi cu plante ti cojeşte, pentru piele preparăm în următo
tecată cu cea de porc, care vor fi bine to
nere de tot. rul mod: se iau 3 părţi colofoniu, 3 părţi ter
cate, se adaugă la ea jimblă muiată în lapte pentin gros, 3 părţi uleiu de terpentin, 6
sau zatnă de carne, ceapă tocată bine, piper, părţi sadarak, 12 părţi şellac şi 90 părţi al-
Pe marginea straturilor de legume se
sare şi ceva mărar şi frunze de pătrângel; cohol de 9O#/0. Se amestecă toate bine lao
potriveşte mai bine a sămăna sau a sădi:
se mai* pune unu sau două ouă, după canti laltă şi să lasă să stee până-ce s’a topit bine.
măghiran, cimbru, hajmă (arpagică), busuioc, Fluiditatea se filtrează apoi şi i-se adaogă l 1/*
lavandulâ (aspic, spichinat) şi fragi. tate şi puţină smântână. Se poate pune şi părţi chinros de cel mai fin (aşa numitul:
ceva urez nefert la aceasta tocătură. Sărmă
Lampenruss), care mai întâiu s’a frecat cu
luţele le aşezăm într’o cratiţă, turnăm zamă ceva alcphol. Dacă voim a avea altă coloare
Tauri, care au o spinare încovoeată în
de carne şi ceva unt sau unsoare de porc înlocuim chinrosul cu o altă coloare în mă
jos, trebue ţinuţi totdeauna cu picioarele
şi le punem la foc, până-ce a scăzut zama sură potrivită, d. e. ultramarin (vânăt), zino-
dinainte pe un loc mai ridicat, decât cele ber (roşu), etc.
şi sarmalele sunt ferte. Se servesc cu zamă *
dindărăt. In modul acestâ ei sunt siliţi, când
de lămâie sau aguridă (struguri necopţi), cu
mănâncă din esle, să aplece capul, prin ceea- Chit pentru a lipi obiecte de gumă,
lapte bătut (iaurt) sau smântână, sau în fine piele, curele etc. Punem într’o sticlă bucă
ce spatele li-se ridică şi cu timpul li-se în-
cu gălbenuş de ou bătut în zamă de lămâe, ţele de gutapercha, turnăm benzină peste ele,
dreptează. Aşezarea aceasta mai înaltă o pu ca să umple sticla numai s/4 din ea şi o scu
care se toarnă pe deasupra.
tem face foarte uşor punând sub picioarele turăm în curs de câte-va zile din timp în
* timp, până-ce conţinutul devine de grosimea
■dinainte un strat de aşternut ca de 10 cmt-
Rochii negre de cattun se spală mai mierei, Acest chit se întăreşte foarte repede
şi care l'am îndesat foarte bine. Pentru în
bine, dacă întrebuinţăm săpun făcut cu fiere şi îl putem folosi la reparatul galoşilor şi
dreptarea spatelor încovoeate în jos a tauri
şi apoi ie înăsprim (scrobim) cu o soluţiune altor obiecte de gumă şi la astupatul sticle
lor tineri, un mijloc foarte bun este a-i ţi lor. Pentru a lipi bucăţi de piele şi a repara
de cleiu obicinuit.
nea la păşune. obiecte de piele, vom unge bucăţile de îm
*
preunat de trei-ori şi pentru a face să na
Rufele ca să devie albe ca zăpada
In curtea noastră cu găini nu vom in se vadă unde este lipitura, vom rade mar
ne vom face un amestec de douâ părţi spirt ginile cu un cuţit bine ascuţit.
troduce nici-odată un cocoş străin până-ce
tare şi o parte uleiu de terpentin foarte cu
există cel vechiu. Ţinerea a doi cocoşi este
rat. Din acest amestec punem douâ linguri
totdeauna anevoioasă, dacă nu au crescut îm
de masă la 50 litri apă în care se vjneţesc DE-ALE BĂNCILOR
preună. Trei cocoşi să împacă mai bine. Unii
(albăstrează) rufele după spălat. Rufele se
crescători de galiţe când introduc găini sau
albesc în decursul când se usucă. Ameste
alte paseri străine între Cele vechi, stropesc, »MurSşana*, institut de credit şi eco
cul acesta nu atacă firele pânzei. Ce ne-a
înainte de a le pune laolaltă, pe toate cu nomii în Reghinul săsesc, şi-a urcat capitalul
rămas îl putem păstra pentru altă ocasiune, dela 170.000 cor. la 200.000 cor,
ceva petroleu (gaz), în modul acesta având
şi-’l putem întrebuinţa cu succes şi de â
toate acelaşi miros, cele băştinaşe nu cunosc
scoate pete de grăsimi sau păcură din stofe. » Cassa de păstrare* din Deva şi-a
pe cele străine şi ele se împac îndată între ele. înfiinţat tn Puj o filială.
