Page 2 - Bunul_Econom_1903_17
P. 2
Pag. 2 ____________________ ___ BţJNUl, ECONOM __ ___________________,,y . Nr. 17
sunt deprinşi să trăgănească cu achita face numai o mică comparaţie între veni mâne una reacţionară şi în locul
rea abonamentelor. Inzadar apelezi la gustul de a ceti ce domneşte la noi şi uneia naţionale, poate urma uha naţio
bunul lor simţ şi trimeţi de multe-ori acela, care domneşte la alte popoare nalistă. Având încrederea coroanei şi
5— 10 provocări pentru a reclama plata. mai culte. a naţiunii, Szell declară., că nu se simte
Ei lasă să treacă negânditori luni de Nu pretenţiunea şi nici voinţa de obligat a părăsi postul seu. Kosuthiştii
zile, ba chiar şi întreg anul, până-ce în a îndrepta moravurile şi obiceiurile ce l’au întrerupt vehement, guvernamentalii
fine se decid ca să-’şi achite datoria. titorilor noştri ne-a îndemnat să scriem l’au aplaudat cu prisos,
Unde mai pui împrejurarea, că mulţi astfel, ci speranţa, că ele se vor îndrepta
Aoţionea contra Albanezilor.
dupâ-ce au primit foaia mai mult sau dela sine, cel puţin în parte prin bunul
Trupele turceşti au început acţiunea
mai puţin timp, apoi refusă pur şi sim simţ al acelora dintre abonaţii noştri,
contra Albanezilor. Douâ-zeci batalioane
plu plata. Reul acestui obiceiu nu este cari ne înţeleg şi va fi o mare mulţu
cu 18 tunuri au plecat la Prizrend, ca
numai pentru redactorii ziarelor, care mire pentru noi, dacă vom putea ajunge
să lorţeze pe Albanezi a primi refor
se manifestă în supărare şi neplăceri, să vedem împlinită măcar o mică parte
mele. S’a început deja desarmarea Al
dar’ este şi în nefolosul cetitorilor, căci din dorinţa noastră, ca să mai facem
banezilor. In Serbia-veche sunt concen
pentru a duce o grije, trebue să negli şi noi cu revista noastră „Bunul Econom“
jezi pe cea adevărată, grija revistei. un mai mare pas înainte, nu în intere traţi 60,000 soldaţi cu 108 tunuri. In
toate oraşele şi satele vor lăsa garni-
Câte îmbunătăţiri ri’am putea face sul nostru, ci în acela al cetitorilor sioane, micile întărituri albanese vor fi
revistei noastre, câte surprise plăcute noştri.
derîmate, conducătorii vor fi prinşi şi
n’am putea face cetitorilor noştri, dacă
internaţi în Asia, până când se va res
n’am avea de luptat cu atâtea pedeci, DIN LUME tabili ordinea.
de a căror existenţă foarte puţini nu
mai, credem câ-’şi vor da seama sau Concentrarea flotei ruseetL O
M. Sa vine la Budapesta. M.
le vor presupune. Sa Imperatul şi Rege al nostru, îm telegramă din Odessa din 23 Aprilie
La alte popoare abonaţii sunt sta preună cu întreagă curtea va sosi la st. n. a. c., spune, că deja de 12 zile
tornici, nu numai în abonamentul lor Budapesta în 6 Maiu, pentru petrecere întreaga flotă de resboiu a Rusiei e
la aceeaşi revistă sau la acelaşi ziar, mai îndelungată. In timpul acesta în concentrată la Sevastopol şi Nicolaeff,
capitala ungară se vor da în palatul
dar’ sunt abonaţi la aceeaşi revistă din avend mandat strict, că până la alte
din Buda diferite petreceri, între cari
tată în fiiu; copii sprijinesc aceeaşi re disposiţiuni nici un bastiment să nu se
în 14 Maiu va fi »bal la curte«.
vistă sau ziar, pentru-că şi părinţii lor depărteze dela punctul de concentrare.
o sprijineau. Cu totul altfel se petrece
Din dieta. . In şedinţa dela 27
la noi, unde cineva se abonează pen Aprilie, ministru-preşedinte Szell, într’un Vizita Imperatnlni W ilbelm
tru un an sau şi mai puţin, pentru-ca discurs, ce a durât peste patru ore, a la Borna. împăratul german soseşte
după doi sau trei ani să se aboneze declarat, că nu poate retrage proiec la Roma în 2 Maiu şi va sta până la
6 Maiu.
din nou, earăşi pentru un scurt timp tele militare, căci sunt necesare pentru
şi aşa mai departe. ca monarchia săr’şi susţină rangul de Goană contra Ovreilor. Svo-
Nu ridicăm o pretenţiune faţă de mare putere. Pe oposiţie a admoniat-o nul despre măcelul a cărui victimă a
cetitorii noştri, căci nu ne socotim în să nu ameninţe parlamentarismul, căci fost, în zilele de Paşti, populaţiunea
drept s’o facem; dar’ ne permitem a în locul unei oposiţiuni radicale poate evreiască din Kişineu (Basarabia) se
F O I Ţ A Este ceva deosebit plăcut a face o că şi fânaţelor, a ascuns prin gropi grâul şi or
lătorie pe plută. Mersul ei lin îţi face ilusiu- zul, şi duşmanul a găsit tot pustiu în drumul
nea, că ai sta pe loc, ear’ lucrurile dimpre seu, încât ajungând la Cotnar nu găsea să
P L U T A Ş I I jur fug de tine înapoi. Când drumul este mănânce decât poamele copacilor; ba încă a
lung, plutaşii se instalează pe plutele lor ca pus prin bălţi şi nişte ierburi veninoase, de
acasă. O astfel de călătorie înfăţişează ilus care cum bea, crăpa; şi vai de capul lor!, pe-
(Vezi ilustraţiunea).
traţiunea noastră de pe pagina primă. reau cu sutele şi ei şi caii, ear’ care rămâ
Odată cu ivirea primăverii începe şi nea pe urmă cădea în mânile Moldovenilor,
plutitul lemnelor. Păduri întregi vin din fun care fără mai multă judecată ori îl spânzurau,
dul munţilor pe calea de apă la vale, de Sobieski şi Românii. îl înţăpau.
unde nu ar fi văzut întrebuinţare, dacă nu
— Osânda Sfintei Paraschive!, zise bă
ar fi acest mijloc uşor şi eftin de a trans (Urmare). trânul. Dar’ tu cum le-ai aflat acestea toate?
porta lemnul aşa departe de locul lui de — Şi ce fac acum Leşii, Ia Iaşi?
creştere. Interesantă este această călătorie a — Este o săptămână de când s’au dus — Eu, ştiţi că m’aţi trimis la Iaşi să
lui. La munte isbindu-se în continuu de stân după-ce au văzut că nu mai au merinde pen văd ce mai este. După-ce s'au dus Leşii,
m’am luat cât colea pe urma lor, până la
cile ce strîng albia părâului sau rîului în tru oşti, şi au percurs pe Bahluiu în sus,
Cotnar, unde m’am întâlnit cu căpitanul Tur
strîmtoare, ca apa să curgă repede până-ce gândind c’or găsi de toate; dar’ acolea să
culeţ, care mi-le-a spus; şi apoi după-ce am
se mai domoleşte, făcând calea mai largă. vedeţi. Vodă din lagărul Turcilor cum a au
văzut că duşmanii şi-au luat drumul spre ţara
Aci apoi lemnele sunt prinse între ele în zit de aceasta a şi pornit după dînşii un
lor, am apucat de-adreptul peste codri... Dar’
aşa numite plute, spre a merge departe-de- Mirzac c’o mulţime de Tătari şi vr’o cinci
oare ce buciumă străjerul ?
parte la şes. Plutaşii ce cârmuesc aceste steaguri de Moldoveni, ear’ mai întâiu a tri
plute sunt tot oameni voinici şi curagioşi, mis pe loc pe căpitanul Turculeţ c’o strajă — Fă-i semn să se coboâre de pe zid,
căci ori-cât de lină s’ar părea apa, totuşi pe de călăreţi, care apucând înainte, a scos toţi şi să vie încoace.
ricolul pândeşte Ia fiecare întorsătură. oamenii de prin sate, a dat pojar fânului şi Nu trecu mult şi plăeşul de strajă ve-
