Page 3 - Bunul_Econom_1903_17
P. 3
Pag. 3
BUNUL ECONOM
Nr. 17
tura plantelor, pomologie, cunoştinţe speciale
natură. Totodată s’a luat hotărîrea, ca comi
adevereşte. Excesele antisemite au du din prăsirea de vite şi îngrijirea lor higienică.
tetul să vină în ajutorul înteliginţei noastre
rat două zile, Duminecă şi Luni. In In cursul examenului cărţile de economie şi
din S.-Sebeş spre a putea aranja cu prilejul
afară de pagubele materiale causate de adunării un concert-teatru (a un nivel posi caietele purtate de elevi vor fi expuse spre
vedere publică.
devastarea locuinţelor din cartierul e- bil înalt. S’a discutat apoi proiectul planului
*
vreesc, numărul victimelor trece de trei de acţiune al societăţii, presintat comitetului, Stipendiu pentru un meseriaş- Din
sute. Oficial s’a constatat, până acum, pe temeiul discuţiilor avute, de secretarul dl partea ministrului de comerciu e publicat
Dr. Iosif Blaga. S'au făcut mai multe modi
că sunt 25 morţi şi 275 răniţi. Dintre concurs la un stipendiu de 1350 coroane pen
ficări, pe cari secretarul le va introduce în
aceştia din urmă, starea a 75 e foarte tru meseriaşi tineri, cari ar dori să se per
text. După-ce comitetul va adapta definitiv
gravă, şi pentru marea majoritate nu proiectul planului de acţiune, acela se va pu fecţioneze în meseria lor în străinătate. Ter-
minul de concurs e 30 Maiu st. n. Infor-
sunt speranţe de scăpare. Mahalaua blica în ziare.
maţiuni mai de aproape se pot lua de la
zisă evreiasaă are aspectul unui şir de camera comercială şi industrială din Braşov.
ruine; uşile şi ferestrile caselor sunt Reuniunea meseriaşilor români din Blaj.
sfărîmate; la multe clădiri sunt dărî- Nou institut de credit şi de economii
După multe amânări în fine ministrul în Clncnl-mare (Nagy-Sink), comit. Tîrnava-
mate ziduri întregi.
a aprobat statutele meseriaşilor români din mare, s’a înfiinţat sub numirea de »Armopia«
După o ştire telegrafică sosită în Blaj, pentru a se putea constitui în Reuniu cu un capital de 20.000 cor. [200 acţii ă
Viena, turburârile antisemite se întind nea mult dorită. 100 cor] Membrii direcţiunii sunt: Iacob
în Basarabia. In diferite puncte s’au In Dumineca Floriilor s’a ţinut aduna Macavei, Ioan Dejenar, Moise Derloşa de
rea constituantă sub preşedinţa dlui canonic Făgăraş, Ioan Bastea, Moise Nicoară, Moise
petrecut scene la fel ca in Kişineu. Ar
Dr. Aug. Butiea. Adunarea generală a ales Buitan şi Ioan Stingu, locuitori în Cîncu-
mata a reprimat revoltele. Pe de altă
următorul comitet: president profesorul Gavr. mare.
parte, se anunţă din Uhnov, că Evreii Prepep, vice-president Aurel Trifan, secretar *
fug în massă. In ultimele turburâri de V. Bersan, cassar Greg. Ordace, controlor Teamă de erupţiuni vulcanice în Boemia-
acolo 3 din răniţii evrei sunt pe moarte. Aug. Coltor, bibliotecar Dem. Turca iunior, Din Praga se scrie, că la Briix (Boemia-nor-
econom Dragoş Ştefan, ear’ membri în co dicâ) s’au observat apariţiuni vulcanice pe
mitet: Dr. luliu Maniu, Stef. Oltean», Mir- muntele Spitberg. Stâncile dau o căldură
DELA REUNIUNILE NOASTRE cea, I. Christian şi V. Barna. deosebită şi în diferite locuri se ridică aburi
Cu această ocasiune s’au înscris 79 ferbi.nţi de apă. In cercurile celor cunoscă
Societatea pentru fond de teatru român. tori e temere, că se va desfăşura în Boemia-
membri.
Felicităm tînăra Reuniune şi-’i dorim de-nord o activitate vulcanică.
Comitetul societăţii pentru fond de #
prosperare spre binele ei şi al neamului
teatru, a ţinut şedinţă la 3/16 Aprilie, în Cerşitor care lasă moştenire 200.000 lei.
românesc.
Braşov, ia care a luat parte şi preşedintele dl Evreul Filip Schiller, originar din Ungaria,
Iosif Vulcan. Inţâiu s’a luat act de agendele Ştiri diverse. trăia de mulţi am în Bucureşti. Când era
curente. Din aceste relevăm raportul cassa- mai tînăr îşi câştiga pânea dând lecţii din
rului, care a arătat, că starea cassei până în limba nemţească, la bătrâneţe trăia din mila
ziua aceea a fost: în numărar cor. 232.64456, Examenele teoretice la şcoala de eco cunoscuţilor. Zilele acestea Schiller Tiind greu
In efecte cor. 88.420, cu totul cor. 321.064*56. nomie din Sibiin. In 6 Maiu st. n. la 3 ore bolnav, a fost primit într’un spital, unde a
Intre altele s’a decis, ca fruntaşii din Sebe după amiazi se va ţinea examen teoretic cu murit. La inventar, autorităţile aucându-şe la
şul-săsesc, unde se va ţinea viitoarea adunare elevii şcoalei de economie din Sibiiu, (piaţa locuinţa repausatului, au găsit, spre marea lor
generală a societăţii, să fie rugaţi a fixa ter tîrgului de vite nr. 10). Elevii vor da exa mirare, o avere de 200.000 lei în aur. Moş
minal acelei adunări, S’a manifestat dorinţa, men din limba maghiară, aritmetică şi geo tenitorul lui Schiller este o rudă a Iui, negu
ca acea adunare să fie cât mai literară, fă- metrie, fisică, cunoştinţe elementare din eco ţător în strada regală din Budapesta.
cendu-se cât mai multe lecturi de asemenea nomia de câmp, cunoştinţe, speciale din cul
nind, spuse că o oaste mare se apropie de Solul veni la poartă. Bătrânul îl salută — Plecaţi-vă, zise trimisul, şi nu v&
de pe zid. puneţi capul în primejdie.
cetate. — Bine ai venit, domnule, ce pofteşti — Nu porta grije de capul nostru,
îndată toţi alergară pe ziduri. dela noi ? domnule. Gândiţi mai bine la al vostru.
— Leşii suntl, strigă tinărul ce venise Măria-Sa Regele Poloniei, Mare duce — încă odată vă întreb, vă închinaţi
de curând şi pe care l’am auzit vorbind; de Lituania ş. c. 1. (urmau titlurile), vă face ori ba ? . ’ »
şi-au schimbat drumul şi vin aici... cunoscut, ca să vă închinaţi şi să-i cuceriţi — Ba.
cetatea împreună cu toate averile şi merin
— La porţi flăcăii, zise bătrânul. In- Parlamentarul se duse.
dele; atunci garnisoana va fi slobodă a eşi
cuiaţi-le şi grămădiţi bolovani pe ziduri. Aşe- Asaltul începu. Tunurile aşezate pe
cu arme şi bagaje, fără a i-se face nimic,
zaţi-vă toţi pe la metereze. Să nu zică Lea scaune de lemn, băteau necontenit cetatea.
hul c’a întrat într'o cetate românească ca ear’ cutezând a se împotrivi, cetatea se va Plăeşii răspundeau cu gloanţe care nu făceau
cutropl, şi garnisoana se va trece sub ascu
într’o ţarină pustie. greş. Fiecare împuşcătură dobora câte unul
ţitul săbiei.
— Dar’ noi suntem numai nouăspre din vrăjmaşi şi mai ales din oficeri, asupra
— Du răspuns Măriei-Sale, zise bătrâ
zece şi asta-i o oaste întreagă, observă unul, cărora erau ţintite flintele lor. Leşii pereau
nul, că laude şi îngroziri de astea am mai fără a face spor.
cum se...
auzit noi, şi tot nu ne-am spăriat. Mai bine In ziua dintâiu doi vânători periră. A
— Taci, mucosule!, îl curmă bătrânul.
Măria-Sa şi-ar căuta de drum şi ar da pace doua zi şi a treia zi mai căzură cinci şi se ră
Te temi că-’i peri? Mare pagubăI Un mişel unor oameni, care nu i-au făcut nimic. Ce
mai puţin. tatea nu avem gând să i-o dăm cu una cu niră doi. A patra zi căzu împuşcat însuşi
comandantul artileriei leşeşti, dar’ mai periră
Vânătorul astfel înfruntat, se trase ru două, mâcar-că nu sunt în ea nici averi, nici trei din Moldoveni. Numărul bravilor scădea
şinat şi se sul pe ziduri. merinde. Tot ce-i putem da este plumbul . r
pe toată ziua. Sara adunându-se pe lângă
In vremea aceasta oastea se apropiase. din puşti, pe care îl vom trimite noi de pe foc, văzură că au sfîrşit şi muniţiile şi me
Regele trimise un oficer ca să vorbească cu ziduri, fără să se mai ostenească să vie rindele. _____ _ (Va urma).
cei din cetate. înlăuntru.
