Page 4 - Bunul_Econom_1903_17

Pag. 4. BUNUL ECONOM Nr. 17

scopuri reunite. In tot caşul mai înainte de a întreprinde
ceva pentru ajungerea acestui scop, trebue să ne alegem,
Vitele mari comute. vitele după rasă şi după unele semne exterioare, care sunt

caracteristice vitelor, care le putem folosi în una sau altă
direcţiune.
(Bos tanrns).
Semnele unei bune vaci cu lapte sunt: oase mărunte
(Reproducerea interzisă). ceea ce putem observa la mărimea capului, înfăţoşare
(Urmare). blândă a fisonomiei, coame subţiri, urechi mici, gât îngust»
pe care pelea face multe încreţituri mârunte, foalele (pân­
Dezvoltarea fi etatea (vîrsta) vitelor mari comute.
tecele) adânc, crupa lată, coada subţire, pârul în general
După etate, sex şi modul întrebuinţării, vitele noastre fin, uger mare însâ nu cărnos (ceea-ce se poate observa
iau diferite numiri. Astfel după naştere vita se numeşte
după mulgere), vâna ce merge dela pântece la uger să
viţel sau viţea şi în cursul timpului cât suge, viţel de fie bine desvoltată. De asemenea oglinda laptelui să aibă
lapte. După-ce trece de un an june şi juncă. Ajunsă la o suprafaţă cât se poate de mare. (Sub oglinda laptelui
maturitate taur şi vacă. Taurii castraţi sau jugăniţi de mai înţelegem suprafaţa pelei începând dela uger, trecând prin­
înainte, iau numirea de boi. După etatea şi coloarea pâru­ tre picioarele dindărăt şi se ridică apoi în sus fiind aco­
lui mai iau diferite numiri după localitate. perită cu nişte peri fini, care însâ stau în direcţiune opusă
Pentru a cunoaşte etatea vitei, avem diferite mijloace; perului ce o încunjoară).
noi folosim cu deosebire dinţii pentru acest scop. Tabloul Semnele unei vite, care se îngraşe uşor sunt: desvol-
următor ne arată ivirea şi schimbarea dinţilor după etate. tarea repede a corpului, părţile ce nu se folosesc la mă­
celărie precum: capul, gâtul şi picioarele să aibă dimen­
siunile cele mai mici, pe când trunchiul pe cât se poate
Dinţi tăetori M ă s e l e
E t a t e a Total de voluminos. In fine un piept lat, o piele moale, care nu
l 2 3 4 1 2 3 4 5 6 este prinsă fix de ţeseturile de sub ea, o coadă groasă la
La naştere 2 — 4 4 4 _ 14 basă care se subţiază la vîrf, un temperament (fire) blând
1 săptămână 2 2 4 4 4 — — 16 şi apetit bun.
2—3 săptămâni 2 2 2 2 4 4 4 — 20 Semnele unei vite bune de jug sunt: plămâni sănătoşi
Va—3U ani 2 2 2 2 4 4 4 IV. __ 24 şi puternici şi încheeturi desvoltate, apoi pielea prinsă peţe-
1 Va— 1 3/4 ani II. 2 2 2 IV. 4 4 IV. IV. 28
2—2 ‘/a ani II. II. 2 2 IV. IV. 4 IV. IV. IV. 32 seturile de sub ea.
2*/«—3 « II. II. II. 2 IV. IV. IV. IV. IV. IV. 32 Vitele trebue împerechiate cât se poate de timpuriu,
3 V*—4 « II. II. II. U. IV. IV. IV. IV. IV. IV. 32 întru cât ne permite aceasta desvoltarea corpului lor. La
rasele, care se desvoaltă repede şi la o nutrire îmbelşu­
(Notă. Numerele arabe însemnează dinţi de lapte şi gată putem întrebuinţa taurii la împărechere deja cu 1Va
numerele romane însemnează dinţi permanenţi). ani. Taurii noştri de rasă obicinuită nu-’i vom folosi înainte
de 2 ani. Numai în caşuri excepţionale vom ţinea un taur
Ivirea şi schimbarea dinţilor însă nu se întâmplă tot­
de prăsilă peste etatea de 7 ani, fiind-că mai bătrâni de­
deauna aşa de exact, precum s’ar crede, deoare-ce aceasta
vin greoi, răutăcioşi şi nu mai pot suporta castrarea (ju­
depinde în mare parte dela natura vitei şi dela modul de
gănitul) pentru a-’i pune la îngrăşat.
întreţinere. Astfel vitele bine nutrite şi îngrijite vor căpăta
Vacile se desvoaltă ceva mai încet ca taurii, de aceea
şi vor schimba dinţii cu mult mai iute, decât acelea, care
nu le vom împărechia înainte de a fi împlinit 2—2% ani.
sunt râu întreţinute
A aştepta mai mult ca până la 3 ani pentru împărechere,
După 5 ani, etatea vitei se poate determina în mod
nu este recomandabil, deoare-ce ele rămân adese-ori sterpe
exact foarte anevoios. Este adevărat, că dinţii se tocesc
sau cel puţin devin vaci rele de lapte. Le vom ţinea pen­
tot mai mult şi mai mult şi ne-ar putea da oareşi-cari des­
tru prăsilă până-ce observăm o scădere în producţiunea
luşiri asupra etăţii vitei, însâ această tocire se face la di­
laptelui, ceea-ce poate să se ivească la 6—10, ba câte
ferite animale diferit după nutreţul mai tare sau
odată abea pe la al 15-lea an.
mai moale, care-’l consumă. La vaci putem determina eta­
La vacile de lapte ţinute în grajd, unde împărecherea
tea aproximativ după coarne şi anume după verigile (cer­
se împarte peste tot cursul anului, vom ţinea un taur bine
curile), ce le găsim la basa (rădâcina) lor. Aceste adâncă-
desvoltat pentru 60—70 vaci. La vacile ce umblă la pă­
turi să ivesc, când vaca este a făta, când trebue să nu­
şune, unde este de dorit ca vacile să fete de-odată pri­
trească fătul. Astfel, fiind că vacile fată de regulă în fie­
măvara, se va ţinea un taur pentru 30—40 vaci. In tot
care an, vom găsi pe coame atâtea adâncături, câţi viţei
caşul nu se va folosi taurul mai mult de odată pe zi.
a produs. Aceste verigi se ivesc însâ şi când vitele sunt
După fiecare împărechere vom nota într’un registru
râu nutrite şi de aceea şi modul de a determina etatea
numărul, respective numele vacii şi a taurului şi data îm-
vacii după ele nu este sigur.
părecherii lor. Mijlocia timpului de gestaţiune (sarcina) a
vacilor este 285 zile, ear’ maximum 320 zile. In acest
Prăsirea viteler m ari comute.
timp vom da o deosebită îngrijire vacilor şi un nutremânt
Scopul pentru care ţinem noi vitele cornute poate fi foarte hrănitor.
prăsirea lor, îngrăşarea lor, pentru producţiunea de lapte, (Va urma).
pentru a produce vite de jug sau mai multe din aceste