Page 5 - Bunul_Econom_1903_17
P. 5
Nr. 17 BUNUL ECONOM Pag. 5
Advocatul poporului. t; Contra negilor.
P e n t r u E c o n o m i
Atingem negii cu un mie pămătuf de
vată, muiat în acid acetic concentrat până
Ceva despre roitul stupilor. Prim irea bolnavilor în spitale
se albeşte negul. După o singură atingere,
Lunile Maiu şi Iunie sunt pentru stu- se face de cătră medicii respectivi. Bolnavul nedureroasă de altfel, sau cel mult după
par cele mai Însemnate. Dela bunătatea şi va presenta odată cu cererea lui şi un ates
două atingeri, în restimp. de 24 ore, negii
bogăţia câmpului In flori, precum şi dela tat din partea primăriei, din care să se poată
cad fără a lăsa rană; i
grija şi supravegherea ce va pune stuparul vedea starea lui civilă şi de ce avere dis
la roitul stupilor, depinde rodul ce-’l vor da pune. (Ord. ministrului de interne Nr. 64528 Contra durerilor reumatice f i contra
stupii. din 6 Ian. 1899). umflăturilor încheeturilor.
In lunile acestea albinele se Înmulţesc
In stupi aşa de tare, că simt nevoia a se Anghina sau di/teria, fiind boala Lăsăm se ne facă la apotecă următo
despărţi in mai multe grupuri numite roi. cea mai periculoasă pentru copii, mai ales rul preparat: salicilat de metyl 5 grm., gu-
Când albinele se despart după voia lor, atuncea că este şi foarte molipsitoare trebue ca în curs iacol 4 grm;, Salicilat de sodă 1 grtn., Va
roirea se zice naturală, pentru a o deosebi de de cel mult 24 ore se înştiinţăm antistia selină 30 grm. Ungem cu această unsoare
aceea pe care o poate provoca stuparul însuşi comunală sau medicul competent despre o bucată de vată, cu care apoi învâlim în-
şi care se zice roire artificială (măestrită). ivirea unui astfel de cas. Şi fiind-că morbul cheetura bolnavă.
Dacă timpul este favorabil şi stupii sunt acesta nu sunt în stare să-’l cunoască, ori-cine
puternici, ei roesc în aceste două luni; când acolo unde s’au mai ivit atari caşuri de difterie,
vremea este încă contrară şi stupii au eşit părinţii sunt datori ca ori-ce morburi ale PENTRU MESERIAŞI
slabi din earnă, atunci nu roesc. Stuparul In copiilor împreunate cu fierbinţeală, să le în
ori-ce cas să fie pregătit pentru a prinde şi ştiinţeze antistiei comunale sau medicului în Durata lemnelor de construcţie în
pământ. Din experienţele făcute cu lemne,
îngriji roii. El trebue se observe de aproape termenul de 24 ore sus citat. (Ord. ministe
puse în pământ resultă, că ele resistă la pu
mişcările albinelor în fie-care stup, căci ele rului de interne Nr. 10,395 din 6 Martie
trezire în următoarea ordine: mesteacănul şi
se pregătesc şi se cunosc, când au ajuns la 1893).
timpul de roit; aşa d. e. se văd câteva al plopul cu frunza mică au putrezit în 3 ani;
salcia şi castanul în 4 ani; arţarul şi fagul
bine plecând din stup in cercetări, ca se
aleagă locul unde se va aşeza roiul; între P e n tru fem ei. • în 5 ani; ulmul, frasinul şi carpenul în 7
orele 8 şi 10 înainte de ameazi se văd o ani; stejarul şi bradul în şepte ani nu au
putrezit de cât pe o grosime de un centi
mulţime de albine stând in faţa urdinişului;
Scrobitul şi lustruitul rufefor. metru ; moliftul (melezul) după şapte ani era
trântorii se ivesc şi sboară pe la orele 9 a.
De obiceiu în cele mai multe case încă neatins.
m.; albinele părăsesc cu iuţeală stupul şi se *
Întorc îndărăt tot aşa; întră grabnic în stup, scrobitul se face cu scrobeală [înăspreală]. Cleiu chinezesc. Un cleiu foarte bun
ca se sugă miere de reservă în vederea ro Pentru a avea un frumos lustru la manşete şi mult întrebuinţat de legătorii de cărţi, de
şi gulere, întrebuinţăm lustrul următor : Sper-
itului etc. etc. fabricanţi de cufăre, lăzi etc. este aşa numitul
mancetâ 50 grame, gumă arabică albă şi
Gu toate acestea se poate întâmpla, ca cleiu chinezesc. El se prepară în următorul
foarte curată 50 grame, glicerină 125 grame
un roiu se fie isgonit fără de veste din ştup. mod: amestecăm sânge de bou cu a cincea
şi apă curată 725grame. Amestecate toate, să se
De aceea este bine ca stuparul se fie foarte atent parte din greutatea sa cu var nestins. Acest
i oarbă pâoă-ce se topeşte bine. Când se răceşte se
Pentru-ca roii să se aşeze în apropierea cleiu nu se poate conserva decât opt zile,
toarnă ta sticle sau oale şi se păstrează. Pentru a o
•stupinei, este bine a se planta pomi, sau dacă când e cald tare, altfel se strică. Trebue
întrebuinţa, se pune patru linguri de masă în
nu sunt pomi plantaţi, se vor pune nişte subţiat cu apă când voim a ne folosi de el.
fiecare litru de apă întrebuinţată amestecată
prăjini înalte de 3—4 metri şi la depărtare
cu scrobeala, ce ne servia mai nainte singură
de 6 —8 metri unele de altele, ear’ la capă
pentru scrobit.
tul lor se va prinde cu un cuiu o bucată de DE-ALE BĂNCILOR
*
lemn cu coaje pe ea, care va fi în partea
Pilaf de raci.
de din jos. *Sebeşang< institut de credit şi de
Dacă roiul ar vrea să fugă, atunci se Se prăjeşte o căţime oare-care de urez economii, soc. pe acţii în Sas-Sebeş, şi-a ţi
nut adunarea generală la 16 Martie 1903.
va stropi cu apă, se va arunca în el cu ni în unt-de-lemn, apoi se prăjeşte o ceapă Profitul net de cor. 22,296'19 s'a dis
sip sau pământ mărunţit, ca albinele se fie mare tocată mărunt şi când ceapa e rumenă tribuit astfel: Dividendă şi supravidendă cor.
nevoite a se aşeza. Odată roiul aşezat, se se amestecă cu urezul. Racii se ferb mai 9000’—. Fondului de reservă cor. 5500—-
stropeşte cu puţină apă, ca să se liniştească nainte de a-i umplea. După-ce vor fi Ierţi, se Scopuri filantrop.-cult. cor. 1695'35. Tantieme
şi apoi se prinde, de obiceiu într’o cojniţă desparte gâtul de spate, însă nu de tot, ci direcţiunii şi comitetului de supraveghiere
cor. 3000'—. Tantiemă amploiaţilor cor.
de pae bine curăţită şi apoi se trece în stu numai atâta, cât să se poată pune urezul cel 1700'84. Fondul de pensiune al funcţiona
pul de care dispunem. prăjit într’înşii, după care se lipeşte gâtul rilor cor. 1400’—.
In ceea-ce priveşte roii artificiali [mă- eară la loc şi se pune pe foc să fearbă cu Suma destinată spre scopuri filantro-
estriţi] despre aceştia vom vorbi cu altă ocasiune. apă şi unt-de-lemn, până să fie urezul pice-culturale s’a împărţit cum urmează : Reu-
fert. niunei române de cântări din S.-Sebeş cor.
75'—. Reunîunei meseriaşilor »Andreiana*
Spălatul lânei. din S.-Sebeş cor. 75'—. Casina română din
Mai toţi proprietarii, cari ţin oi se ocupă S.-Sebeş cor. 100—. Fondului tractuâl
şi cu spălatul lânei, puţini însă reuşesc a Medicul casei. gr.-or. pentru zidirea casei protopresbiterale
cor. 200'—. Fondului gr.-or. din S.-Sebeş
- avea o lână curată albă şi în acelaşi timp cor. 200—. Bisericei gr.-cat. române din
moale şi prefăcută astfel, ca să se lucreze cu Contra exemei. S.-Sebeş cor. 200'—. Pentru zidirea catedra
cea mai mare uşurinţă. Pentru a putea ajun Sub cuvântul exemă înţelegem spus eala lei gr.-or. române din Sibiiu cor. 200'—-.
ge la acest resultat, se spală bine lâna în apă, în pelei împreunată cu mâncârime. O obser Mesei studenţilor din Braşov cor. 25'—■. Me
sei studenţilor din Blaj cor. 25'—. Mesei
care se pune pentru fiecare sută kilograme văm adese la bărbaţi, după ras. Un medica studenţilor din Brad cor. 25*—. Mesei uni
de lână ce trebue a se spăla, următoarea ment contra ei constă din: unguent diachylon versitarilor din Cluj, cor. 200*—. Reuniunei
composiţie: 6 klg. carbonat de sodă, 1 litru 30 grm. şi salol 3 grm. Ne ungem de 2 ori de înfrumseţare din S.-Sebeş cor. 25'—.
amoniac şi */* gram metyl violet. Acestea pe zi pe părţile bolnave. Exema va dispărea Dividendă s’a fixat cu 9% = cor. 9
' le putem cumpăra din ori-ce droguerie. repede. de cupon.
