Page 1 - Bunul_Econom_1903_18
P. 1
A n a l I V . O ră ş tie , 1 0 M a ia n . 1 9 0 3 . Nr. 18
REYISTA PENTRU ACRICULTURA. INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN AL: „Seninnii Economice din Orîştie" şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul Sib ii ului".
A B O N A M E N T E : I N S E R T I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fi.) A P A R E : se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i mo d e r a t e .
Pentru R om â n ia 15 Iei pe an. în fiecare Duminecă. Abonamentele şt inserţiunile se plătesc înainte.
C-TUL CASEI DE PĂSTRA RE PO ŞTALE Nr. 10025. C-TUL CASEI DE PĂSTRARE POŞTALE Nr. 10025.
La noi, cu deosebire micul proprie care vorbim. Dacă s’ar pune toţi să
Strîngeţi şi cultivaţi plante medicinale. tar, nu ştie altceva decât să se plângă, cultive tot pământul lor numai cu plante
că agricultura în ziua de astăzi nu mai medicinale, ar fi mare greşală. Voim a
Intre medicamentele (doftoriile) ce aduce nici un venit, aşa că abia poţi îndemna pe micul gospodar a destina
le folosim, joacă un mare rol şi unele trăi prin ea; birurile sunt mari ca şi o parte din pământul lui şi pentru cul
plante sau părţi din ele. Aceste plante cerinţele traiului, grâul, secara, cucuru tura plantelor medicinale, a căror va
numite medicinale se folosesc în cele mai zul chiar şi în anii când se lace puţin loare poate mult ridica şi venitul lui.
diferite moduri. Dela unele se Dar’, ce e mai mult. Avem
întrebuinţează numai florile, în foarte multe localităţi plan-
frunzele sau rădâcina, dela al te, care se folosesc 1 în me
tele se culeg seminţele, din dicină şi care cresc sâjbatece,
care se storc uleiuri etc. O de sine singure, aşa că tre-
mare parte din acestea, culti bue numai să le culegem şi
vate fiind, reuşesc foarte bine să le preparăm încâtva pen
la noi şi se plătesc cu pre tru vânzare. Dacă avem can
ţuri destul de ridicate. Cu tităţi mari, pentru a căror cu
toate acestea aducem din alte legere să pot asocia mai mulţi,
ţeri medicamente preparate totdeauna vom găsi eumpâră-
din astfel de plante pentru tori, între cari avem în prima
sute de mii de coroane, ba linie pe apotecarii de prin oraşe.
chiar milioane, care prea bine Iată unele din cele multe
ar putea să rămână în bu soiuri de plante şi părţi de ale
zunarele noastre, în caşul când lor ce,. se pot strînge: Făde-
am arăta mai mult interes Cini : dela trestia mirositoare
pentru cultura lor. (rădecină de papură, speri-
Dacă am căuta puţin prin bană, spetează pestriţă, cal-
ţeri streine ne-am minuna câtă: menă), ghinţură (ferea pămân
lavandulă, mintă, jale, muşeţel, tului, strigoae, engeră), săpu
rădecină dulce, nalbă albă etc. nul calului (săpunel, odoga-
se cultivă acolo. Si toate a- ciu, sărigea); foi dela: dege-
cestea se vând cu preţuri tăruţ (degeţel, mănuşa Maicii
foarte bune, deşi ele nu recer Domnului), cucuta pătată (cu
la cultura lor mai multă muncă cuta mare, buciniş), ambele
decât tutunul (tăbacul) d. ex., de altcum foarte otrăvitoare;
care l’ar cultiva foarte mulţi, flOTÎ dela: muşeţel (romoniţă>
dacă statul le-ar da permisiune. mamoriţă, morună, fuliu), mac
In Franeia-de-Sud-Ost se sălbatec (mac epuresc, somni-
produc plante medicinale ca vre-o 21/2 nu are preţ; tot aşa şi cu creşterea şor, paparoane), luminărică (lipan, coro-
milioane kilograme, cu deosebire la vitelor; dar’ pe ce cale s’ar putea în vatic, coada vacii, coada boului, coada
vandulă. In ţinuturile Mitcham şi Hit- mulţi venitele lui la aceea nu s’ar gândi lupului); foile şi flOFile dela: soverv
chin ale Angliei table întregi găsim să pentru toată lumea. (dost, milot); florile şi fructul dela:
dite cu mintă (ismă) creaţă, mintă pi Departe de noi a da sfatul, ca plu soc (soc negru) şi laur (ciumăfae, tur
părată, muşeţel, jale etc. Englezul este garul nostru să părăsească modul de bare, bolundariţă), aceasta din urmă
recunoscut de om practic şi el de si cultură a pământului seu, adecă să nu foarte veninoasă; foile şi rădăcina
gur nu s’ar îndeletnici cu cultura lor, mai samene grâu, cucuruz etc., ci să dela: nalbă albă (mare); în fine în
dacă ea nu ar fi rentabilă. se pue să cultive numai plante, despre treaga plantă dela: amica (podbeal
