Page 2 - Bunul_Econom_1903_18

Pag. 2 B U N U L E C O N O M Nr. 18

de munte), cimbru sălbatec (cimbrişor, au cum trebue pregătite aceste plante alţi Bulgari străbăteau în trăsuri oraşul, a-
timian, serpun, schindul), mătrăguna (ci­ sau părţile lor pentru vânzare, căci aşa runcând bombe cu dinamită asupra băncilor,
cafenelelor, restaurantelor şi cluburilor eu­
reaşă lupului, iarba codrului) şi măse- cum se strînge nu se pot duce la ne­
ropene.
lariţa (nebuneriţă, sunătoare, justian), gustor. Aci au dreptute şi noi promi­
Gendarmii şi soldaţii au avut lupte
aceste doue din urmă foarte otrăvitoare. tem să aducem în foaia noastră sfaturi teribile cu bandele până târziu noaptea. Nu­
Am înşirat aci, dupâ-cum am amin­ cum trebue făcute aceste lucruri. mărul victimelor se evaluează la 100 persoane
de ambele părţi.
tit, numai câteva din numeroasele plante
Bombe cu dinamită au fost aruncate şi
medicinale, ce cresc şi sălbatece. In ţeri
DIN LUME Vineri în 1 Maiu. Poliţia a făcut număroase
unde cultura pământului este foarte
arestări şi a omorît peste 50 de revoluţio­
înaintată şi unde burueni ca cele enu­ nari. Turcii din Ueskueb au ţinut o con­
Hirotonirea episcopului loan Pap sa
merate mai sus sunt stîrpite de prin sultare şi au decis, că dacă bandele vor ataca
săvârşit cu mare ceremonie Mercuri in ziua
fenaţe, păşuni etc. ca vătămătoare vi­ de Sf. George. Vom reveni asupra acestei oraşul, ei vdr ucide pe toţi creştinii din
*
telor, acolo să samănă anume pe locuri solemnităţi. oraş.
După ştirile din Viena cu data 2 Maiu
şi îngrijite ca şi celelalte plante cultivate.
Din Dietă. In dietă acuma nu se mai vasele de răsboiu >Habsburg«, »Wien* şi
Ca să avem o idee cum se plătesc »Magnet* au sosit deja la Salonic. Şi o parte
discută proectele militare. La ordinea zilei
astfel de plante sau părţi din ele, dăm este votarea indemnităţii bugetare, după a flotei italiene a primit qrdin să plece spre
câteva exemple: maja metr. de floare care guvernul ar fi autoriSat se aplice bu­ Salonic.
de soc uscată se plăteşte cu 4O—-45 getul anului trecut pe încă patru luni. In­ Visita Regelui Edtiard al Angliei la
fl. De pe un juger cu laur putem re­ demnitatea nu sa votat încă şi astfel ţara a Roma şi Paris. Regele a fost la Roma, ca
ajuns în situaţiunea »afară de lege* (ex lex)
colta 6— 8 măji metr. frunze uscate şi oaspe al Regelui Victor Emanuel. Oraşul a
adecă fără buget, fără indemnitate.
3— 4 măji m. seminţe, cele dintâiu se fost frumos decorat cu steaguri engleze şi
italiene. Mulţimea a făcut Regelui Eduard
cumpără cu 15— 25 fl., după calitate,
Revoluţia In Maoedenia. vii ovaţiuni. El a visitat şi pe Papa.
ear’ cele din urmă cu 10— 12 fl. pe «
In 29 Aprilie s’a comis un atentat cu Dela Roma a plecat la Paris unde a
maja m. Floarea de muşeţel (romoniţă)
bombe de dinamită contra sucursalei băncei sosit la 1 Maiu. A fost salutat la gară de
totdeauna găseşte cumpărători; o iată
otomane şi în alte vr’o 50 puncte ale oraşu­ peşedintele Republicei Loubet. Primirea de
de 12— 13 ani poate culege 40— 50 lui Salonic. Localul sucursalei băncei otomane cătră populaţiune a fost entusiastă.
klgr. flori crude pe zi, ear’ uscate se fu aruncat în aer. A ars până în temelii.
plăteşte 25— 50 fl. pe maja m., după Localul clubului german a fost complet re­
calitate. De pe un jugăr cultivat cu să­ dus într’o movilă de ruine. Toţi Germanii NOUTĂŢI
cari se aflau la club, au fost grav răniţi. Ma­
punul calului putem recolta 10— 15 m.
gazinul de petrol dela gară s’a aprins, că­
m. rădăcini uscate, pe care le putem A V I » !
zând o bombă asupra lui. S’a aprins de ase­ Rugăm pe D -n ii abonaţi vechi
vinde cu câte 30— 35 fl de maja m. menea şi localul şcoalei germane. Mulţi din fi noi să binevoească a ne trim ite sum a, ce
ne datorează, ca şi noi la rîndul nostru se
Din aceste câteva exemple putem locuitorii supuşi străini au murit în luptele putem face faţă m arilor cheltueli, ce avem
vedea rentabilitatea strîngerii respective de pe strade. cu edarea şi redactarea foii noastre.
Qdată cu săvîrşirea atentatelor, bandele
cultivării plantelor medicinale, deci va
de revoluţionari au distrus liniile telegrafice, Marile manevre de corp ardeleneşti,
da multora de gândit se facă o încer­
cari leagă Salonicul cu Constantinopolul şi precum se spune vor avea loc anul acesta în
care. Cei mai mulţi însă ne vor întim- cu Tîrnova, făcând stricăciuni căii ferate tot jurul Orăştiei.
pina cu obiecţiunea, că nici idee nu prin explosii de dinamită. In timpul acesta

se înscrie la studiile de medicină, apoi de mânia literară*. Făcândus-e unirea ţărilor,
F O I Ţ Ă
drepturi şi în sfîrşit de matematice; pe rând Alexandri iarăşi a avut un rol însemnat ca
le părăseşte pe toate, şi ceteşte mai bucuros deputat şi ministru trimis în misiuni diplo­
¥ m s i l # â J L «x fta 4 siL pe Chateaubriand (pronunţă: Şatobrian) şi matice. El a lucrat pe toate căile pentru
(1821—1890)
(Vezi portretul). alţi autori clasici francezi. In anul 1839, înălţarea patriei sale, şi a avut fericirea de a
împreună cu amicul seu C. Negri, face o vedea cu ochii sei realisarea ideilor, pentru
Boerii din Muntenia şi Moldova, înce­ călătorie în Italia, la Florenţa, Roma, şi în­ care a muncit în vieaţă. A văzut unirea
pând din jumătatea întâiu a veacului al 19-lea deosebi îl impresionează Veneţia. După o principatelor în 1859; a văzut întărirea tro­
se obicînuesc a-şi trimite fiii să înveţe carte absenţă de cinci ani, se întoarce în patrie. nului, prin ridicarea unei dinastii străine în
la universităţile Apusului: aceasta a făcut După întoarcerea în ţară la sfîrşitul 1866; a ajuns răsboiul glorios dela 1877— 78,
tnai târziu, ca reformele să pătrundă atât de anului 1839, Alexandri a publicat în anul a văzut România pe calea progresului şi res­
repede în principate, cum nu s’a pomenit ni- următor novela Buchetiera dela Florenţa, pectată de toate popoarele civilizate. In anii
căirea în alte ţări. Şi Vasile Alexandri face prima sa publicaţiune. Murind în 1842 mama din urmă ai vieţii sale, Alexandri a reprezen­
parte din tinerii boeri care, entusiasmaţi sa, a făcut un şir de călătorii prin munţii tat România la Paris ca ministru plenipo­
de patriotism şi întorşi cu idei noue dela şi câmpiile locuite de Români, ascultând tenţiar, până în anul 1890. In acest an a
universităţile Franciei şi Germaniei, încep a cântecele ciobanilor şi lăutarilor, şi observând murit la moşia sa din Mirceşti.
da altă faţă societăţii din principate. Este obiceiurile şi credinţele poporului; a adunat însemnătatea activităţii literare a lui V.
născut, din părinţi de origine veneţiană, lângă în acest mod poeziile poporane, sub impre- Alexandri stă în împrejurarea, că a dat o di­
Băcău, unde părinţii sei se refugiase de trica siunea cărora a început să facă versuri ro­ recţiune poporală în desvoltarea literaturii
revoluţiei. Şi-a petrecut anii copilăriei în Mir- mâneşti, publicate în „Foaea ştiinţifică şi li- române. Ca poet, Alexandri, deşi se intere­
ceşti, la o frumoasă moşie; a învăţat într’un terară11*) şi în »Curierul de ambe sexe*. sează de literatura poporană, pentru frumse-
pension din Iaşi, ear’ la 1834 e trimis cu După anul 1848 şi Alexandri a părăsit ţile ei a ştiut totuşi să scrie într’o limbă li­
alţi tineri din familii boereşti la Paris. Acolo, ţara, şi s'a dus Ia Paris. Peste vr’o şase ani terară uşoară şi nesilită.
în 1836, trecând examenul de bacalaureat, s’a reîntors şi începe a publica ziarul »Ro-