Page 3 - Bunul_Econom_1903_18
P. 3
Nr. 18 BUNUL ECONOM Pag- 3
Filoxera. In comitatul Hunedoarei cercul cu 87*992*96 cor. ; ca pierdere 15.24405. Sfat bun. Cine voeşte să samene iarbă
frumoasă, i-se recomandă să cumpere ames
Geoagiului s’a ivit filoxera In viile de pe Intre obiectele, ce se vor pertracta în adu
tecul de sămânţă de iarbă de pe insula (.Mar
teritorul comunelor Geoagiu şi Bokai. In narea generală din 20 Maiu st. n. este pro?
gareta** şi de „Promenadă**, care îl vinde fit ma
urma aceştia ministerul a supus carantinei punerea direcţiunei pentru lichidarea societăţii. curţii ces. şi reg. a lui Edmimd Mauthner
* •
numitele comune. din Budapesta. De 28 de ani vinde Mauthner
*■ Reuniunea meseriaşilor şi comercian această sămânţă pentru parcurile Budapestei
Ce timp vom avea la vară? Un meteo ţilor din Sebeş »Andreiana< invită la Con şi de pe insula Margareta.
cert—Teatrul, care se va arangea. Sâmbătă
rolog afirmă că vara anului acesta va fi fru *
în 3/16 Maiu în pavilonul de vară dela >Ho
moasă şi caldă. Cercetând rapoartele meteo Vezuvul earSşi în activitate. Pe când
telul Central* din Sebeşul-Săsesc. Venitul
rologice pe cei din urmă 25 de ani, se con- curat e destinat în favorul fondului văduve în lunile Februarie şi Martie vulcanul Vezuv
stată, că mai tot deaUna o primăvară tim lor şi orfanilor de meseriaşi. a stat liniştit acuma earăşi se mişcă* Două
*
purie e urmată de o vară foarte călduroasă. guri de foc s’a deschis, aruncând la înălţime
Biserică pasă la licitaţie. Foile din
Dela 1878, am avut 9 primăveri timpurii, considerabilă lavă topită şi cenuşe. Mulţi cu
Budapesta scriu că biserica gr.-or. sârbească
din cari 8 au fost urmate de un timp de rioşi admiră acel fenomen grandios, care cu
din comuna Melencze e scoasă la licitaţie
vară superb. Se pare că cum e timpul in a deosebire noaptea ne presintă un spectacol
pentru o datorie de 27.776 cor., împrumutaţi
doua şi in a treia lună a anului tot aşa va pe cât de fioros pe atât de frumos. Zilele
dela casa de păstrare din Seghedin.
fi în cursul verei. In Februarie şi în Martie trecute au visitat vezuvul şi moştenitorul
*
a fost frumos, prin urmare putem spera, că tronului german şi fratele seu. El şi-a aprins
Orcan îngrozitor. In Queensland [Aus
tot aşa va fi in Iunie, Iulie şi August. ţigara la o bucată de lavă ferbinte ce a că
tralia] luna trecută a bântuit un orcan de
Ce priveşte timpul din l una Mai u: putere formidabilă, care a nimicit aproape zut lângă dânsul.
profesoiul F a l b a prorocit următoarele: total oraşul Towsville. Biserici, scoale şi alte *
Mama mântuită! acestea sunt cuvin
luna Maiu e bogată in ploi şi furtuni. Dela edificii au fost prăbuşite de puterea orcanului; tele ce un copil recunoscător adresează d-lui
1— 10 timp ploios, pe alocurea furtuni. Tem mulţime de oameni au fost astupaţi sub Mtiller Albert, Budapesta, Vadâsz u. Nr.
peratura sub normală. Ici-colea va cădea ruinele edificiilor prăbuşite, chiar şi un spital 42/G, pentru inventarea crucii sale duplă
chiar zăpadă, 11— 20 Maiu: vor fi număroase s’a prăbuşit, astrucând sub ruinele lui pe electro-magneticâ R.B. Nr. 86967. Scri
furtuni însoţite icî-colea cu ploi mari. Tempe toţi bolnavii câţi se aflau în el. soarea însăşi sună: Prea st. dle Mtiller 1
ratură normală. 11 Mai e zi critică de rangul * Nu-mi pot retăcea mulţumită isvorîtă din
inimă, pentru-câ dacă există pe lume vre-un
II. 21— 28 Maiu : furtunile continuă dar ploile Primirea lui Marconi la Roma. Sâm mijloc de vindecare, acela e invenţiunea
bătă a sosit Marconi, inventatorul telegrafiei
nu vor fi de tot mari. Temperatura urcată D-Tale. Mama mea suferia de 15 ani de
fără sîrmă, la Roma. O mulţime enormă, cu
va scădea in urmă sub normală. 26 Maiu e morb de stomac şi a avut dureri reumatice
musîci şi steaguri, îl aştepta în gară şi în
zi critică de rangul I. în care e primejdie stradele cari duc până la Hotel. Primarul atât de mari, că ne-am perdut toată speranţa
de potop. 29— 31 Maiu: ploile scad, furtu Romei, prinţul Colonna, a salutat pe Marconi de a o mai vedea în vieaţă. Sămăna unui
nile încetează. Timpul devine uscat şi rece. în numele oraşului. Mulţimta a isbumit în schelet, nici un membru al corpului nu-’l
putea mişca, din care causă tratam cu ea
aplause entusiastice. Mulţimea a deshămat
* ca cu un copil. In fine am folosit crucea
caii dela trăsură şi a dus pe Marconi în
Linie ferată nonă în comitatul Aradului. duplă electro-magnetică R. B. Nr. 86967 şi
triumf până la otel.
Ministrul de comunicaţiupe a dat advocatului care nu ne e bucuria, când vedem că ma
Dr. Reichrath Miklos din Zsombolya şi an Victimele plutitului. La îmbucătura Gur- ma a părăsit patul după purtarea ei timp de
treprenorului Heitzmann Gyorgy din Seghedin ghiului şi a Mireşului, Mercurea trecută plu 4 săptămâni, ear acum se află de tot bine.
Nu pot deci îndestul recomanda fiecăruia,
concesia să facă linie ferată dela Pecica taşul Teodor Crişanu a căzut in apă şi s'a care pătimeşte de astfel de morburi, ca să
până la Zsombolya. înecat. Câteva ore după aceea trecând pe se adreseze câtră D-Ta, şi să se folosească
*
acolo o altă plută mânată de un bărbat şi de invenţia DTale. Primeşte din nou mulţu-
•Tipografia*, societate pe acţii in tnitele mele ferbinţi, D-zeu te binecuvinte şi
de femeia lui, aceasta a fost smâncită la ace
Sibiiu, in a cărei tipografie se tipărea şi să răsplătească invenţiunea. Cu distinsă stimă:
laşi loc şi aruncată în apă, unde îşi găsi de Parth Gydrgy, Baracka.
• Tribuna* îşi publică în „Foaea Poporului**
asemenea moartea.
bilanţul pentru anul trecut. Pasivele se arată *
duceau pe umerele lor pe alţi trei ce erau gele, care şedea posomorit şi mânios, a arăta
Sobieski şi Românii. răniţi. Măriei-Tale, că aceşti viteji n’au făcut decât
— Ce este aceasta? strigă Sobieski, re- datoria lor, datorie patriotică şi vrednică de
pezindu-se călare înaintea lor. Ce sunteţi voi? toată lauda, şi că au avut norocirea a câş
(Urmare şi fine).
— Străjerii din cetate, răspunse bătrâ tiga făgăduinţa marelui Sobieski, că vor fi
— Ce este de făcut? tată, întrebă ti-
nul rănit din spatele fiiului seu. sloboziţi şi nesupăraţi.
nărul vânător pe bătrânul, care rănit la un — Cum! atâţia sunteţi? — Iţi mulţumesc, vrednice al meu to
picior sta întins pe o laviţă. — Zece din noi au perit din mila Mă- varăş de arme, zise Sobieski, ca deşteptat din
— Câţi au perit de-ai noştri? riei-Tale. somn, îţi mulţumesc că m’ai oprit de a face
— Zece. — Voi aţi cutezat a vă împotrivi mie o faptă defăimată. Ai cuvânt; oamenii aceş
— Şi nu mai avem nici praf nici şi a-’mi omorî atâţia vitej? zise Regele. O, tia s’au purtat vitejeşte. Să li-se dee fiecă
merinde ? asta nn se va trece aşa!, urmă turbat de ruia câte cincizeci de zloţi. Apoi în urnându-
— Nu. mănie; trebue o pildă pentru cei asemenea se cătră Români: »Voinicilor, zise, sunteţi
— Dacă-’i aşa, apoi mâne dimineaţă vouă, şi pilda va fi groaznică şi vrednică de slobozi; mergeţi în pace, şi spuneţi copiilor
urcă-te pe poartă şi leagă în vîrful săneţii faptă. Nu meritaţi a muri de sabie, ci de şi fraţilor voştri, că aţi avut cinstea a vă îm
un ştergar alb; spune că închinăm cetatea, ştreang. — Spânzuraţi-’i I potrivi cinci zile Regelui de Polonia.*
cu tocmeală să ne lase slobozi să esim si Pe loc ostaşii încunjurară pe plăeşi, îndată se făcu loc Moldovenilor, cari
»
»
să ne ducem unde vom voi. luându-şi răniţii, se depărtară cătră munţi, în
cari depunând jos răniţii, îşi făcură semnul
Aşa se urmă. Leşii primiră toate con crucii şi răzimându-se pe săneţe, se uitau vreme-ce oastea se cobora încet la vale; ear*
diţiile cerute. Oastea se înşiră în două rîn- cu nepăsare la pregătirile ce se făceau pen cetatea cu porţile deschise, purtând pe zidu
duri, lăsând prin mijlocul ei loc ca să treacă tru moartea lor. Oficer.i priveau cu înduio rile sale urmele boambelor duşmăneşti, ră
garnisoana şi poarta se deschise. şare această scenă. mase singură pe culmea înverzită cu un mare
Atunci în loc de o strajă număroasă, — Fie-’mi iertat, Sire, zise atunci Ia- schelet de uriaş.
____________ C. Negruţi.
se văzură eşind şase oameni din care trei blonovski, apropiindu-se cu respect de Re
