Page 4 - Bunul_Econom_1903_18
P. 4
Pag. 4.__________________ _____________ ______________B U N U L E C O N O M _________________________ Nr. 18
Vitele mari cornute. castra între a 6-a şi 9-a lună a etăţii lor.
Taurii ce sunt meniţi pentru boi de muncă îi vom
(Bos tanros). In tot cursul timpului cât durează desvoltarea viţelu
(Reproducerea intersisă). lui trebue să ne îngrijim a le da un nutremenţ cât se
(Urmare şi fine).
poate de bogat în materii nutritoare şi să le dăm ocasiune
Nutrementul cel mai potrivit viţelului este laptele. II a face cât se poate de multă mişcare. De aceea, dacă se
lăsăm să sugă de-adreptul dela mama sa sau îi dăm a poate vom ţinea viţei în cursul verii cu preferinţă la păşune.
bea laptele dintr’un vas. Caşul din urmă este mai de re
îngrijirea vitelor mări com ute.
comandat, căci putem măsura exact cantitatea de lapte,
ce voim a-’i da şi îl putem obicinui mai uşor a mânca şi îngrijirea trebue să o încredinţăm totdeauna unor
un nutreţ mai vertos. Pentru a învăţa viţelul să bea lap persoane de o fire blândă şi care nu le tratează brutal.
tele, băgăm mâna în vasul cu lapte şi aplecând capul vi Pentru curăţenie vom da aşternutul cuvenit, anume
ţelului în lapte, îi dăm un deget în gură; urmând astfel 3 — 4 klgr pe zi şi când grajdurile sunt în bune condi-
de 2— 3-ori, viţelul se dedă a bea laptele singur. La vaci mai ţiuni construite. Atunci când nutrim vitele cu nutreţ verde
cantitatea de aşternut va fi duplicată.
bătrâne, cari au alăptat deja mai mulţi viţei, nu putem
îndepărta viţelul îndată după naşterea lui, deoare-ce ele Pentru curăţenia pelei le vom ţesela în fiecare zi şi
din timp în timp le vom spăla şi scălda.
fiind dedate ca înainte de a fi mulse, să le sugă viţelul,
vor reţinea laptele, când am voi să Ie mulgem fără viţel. O deosebită îngrijire vom da copitelor la boii şi va
cile de muncă. Când drumurile, care le umblă, sunt aşter
Vom* folosi acest metod aşadar’ cu deosebire la vacile de
nute cu peatră, copitele se tocesc foarte iute, vitele pot
o fire liniştită şi totdeauna la vaci tinere, care fată pen-
‘ tru prima-oarâ. căpăta răni la talpă. In astfel de împrejurări trebue potcovite.
Pentru înhămat se foloseşte jugul, care de regulă este
Durata alăptării depinde dela scopul creşterii viţei
dublu. La noi ca şi în cele mai multe ţeri este obiceiul
lor. Viţeii, care sunt meniţi pentru măcelărie sau pentru
a pune jugul în gâtul boilor; icî-colea unde boii au un
venzare, se înţarcă deja la 3— 4 săptămâni. Viţeii, care
gât scurt de tot şi cărnos, jugul se aşează în fruntea boi
voim a-’i creşte, însă nu sunt destinaţi pentru prăsilă, îi
lor. Bine înţeles, acest jug diferă de forma cea obicinuită
înţercăm între 4 şi 8 săptămâni. Aceia înse, care sunt
la noi. El este compus dintr’o bucată de lemn tare, căp
destinaţi pentru prăsilă, îi vom alăpta 5— 6 luni şi chiar
tuşit cu o piele de miel sau de oae cu lână cu tot şi la
şi mai mult. La noi multe din termenele de înţercare,
ambele capete ale sale este provăzut cu câte un cârlig de
care le-am dat aci, s’ar părea prea mici. Aceasta provine
care se prind ştreangurile, prin care trage carul sau plugul.
din causă că viţeii, deşi se înţarcă mult mai târziu, totuşi
sunt puţin desvoltaţi, fiind-câ nu li-se permite a suge, res
pective bea, atâta lapte de cât au ei nevoe. Cantitatea
necesară de lapte este pe zi ’/5— '/7 parte sau în termin Bivolul.
mediu V6 parte din greutatea viţelului; astfel după greu (B o s bubalus).
tatea viţelului trebue să capete 4 până la 10 klgr. lapte pe zi?
Patria bivolului este India-de-Ost şi insula Ceylon *
respective 3 8 7 — 9 7 litri; deoare-ce un litru lapte cântă
unde să găseşte încă în stare sălbatecă, trăind în turme
reşte la o temperatură de + 15° C. 1'032 klgr. înţărcarea mari. El iubeşte ţinuturile umede, mlăştinoase, unde zace
trebue să se facă treptat, contrar poate slăbi prea tare în bălţi o mare parte a zilei. Domesticit s’a lăţit peste o
viţelul. Aşa, la început vom înlocui laptele dulce prin lapte mulţime de ţeri. Alexandru-cel-mare l’a găsit deja în Persia.
smântânit, mai târziu cu lapte acru smântânit, zară, zăr; In anul 596 d. Chr. a fost introdus în Italia, unde ca şi
în ţerile Balcanice şi ale Dunării-de-jos, cum sunt şi Un
totodată însă se mai dă viţelului pentru a înlocui laptele
garia şi România s’au răspândit foarte repede, înlocuind în
dulce, tărîţe sau uruială, apoj zamă în care s’a fert făină
multe părţi specia bovină, servind ca vită de jug şi pentru
de ovăs, mazere, sămenţe de in şi altele. Tot odată vom
producţiunea laptelui. Ca vită de jug bivolul este mai pu
pune înaintea viţeilor să stea în permanenţă fen dulce şi ternic decât boul, ear’ ce priveşte producţiunea laptelui,
bun, sau, în cas eventual, îi scoatem la păşune. In ambele bivoliţa dă mai puţin ca vaca, însă este mai gras, din care
caşuri, mai mult jucându-se, viţelul învaţă a mânca. se prepară un unt excelent. Carnea viţeilor de bivol (ma
laci) este foarte fragedă şi gustoasă, cea a bivolilor Bătrâni
Acolo unde vacile se ţin la păşune în cursul verii
însă este tare şi de un gust deosebit, mirosind a mosc.
împărecherea lor trebue astfel regulată, ca fătul să cadă
Untura dela bivol e foarte fină şi se apropie de cea de
iarna până prin Aprilie, aşa ca viţeii să se poată scoate
porc. Pelea lui groasă se foloseşte pentru piei de talpă.
la păşune odată cu mamele lor. Când vacile se ţin la Bivolul se mulţumeşte cu nutreţul cel mai rău, aşa că
grajd în tot cursul anului şi scopul de producţiune este a el rumegă chiar şi nutreţul ce celelalte vite ale noastre îl
avea lapte, vom regula astfel împărecherea, ca vacile să refusă. Condiţiune pentru prosperarea lui este a avea apă
pentru scăldat. El preferă apa curgătoare bălţilor. Bivo
fete de-arîndul în cursul anului, ca totdeauna să avem
lul trâeşte 18— 20 ani. Timpul sarcinei la bivoliţă este 10
lapte la disposiţie.
luni. Viţelul numit malac e foarte gingaş şi simţitor contra
Viţei pentru prăsilă se vor alege numai aceia, care frigului. In 3—4 ani e pe deplin desvoltat.
sunt bine formaţi şi se trag din mame bune; cei cu Pelea bivolului, acoperită cu puţini peri, este de re
un piept îngust, picioarele strîmbe, slabi de constituţie şi gulă neagră. Sunt însă şi bivoli albi. Aceştia sunt foarte
cu ori-şi-ce fel de diformităţi ale corpului, îi vom înde gingaşi şi puţini,ţinuţi.
îngrijirea ce trebue să dăm bivolilor, este tot aceeaşi
părta dela prăsilă; tot asemenea vom face şi cu viţeii
ca şi a vitelor mari cornute.
gemeni. ţ
