Page 5 - Bunul_Econom_1903_18

Nr. 18 __________ B UNUL EC O N O M .-i :: - - - Pag- 5

Mulţi se vor Întreba poate, la ce au
Medicul casei. servit albuşu de ou. Trebue se ştim, că albu­
Pedeapsa revoltătorilor. şul serveşte la limpezirea siropului, căci fără
el am avea un product foarte tulbure. Este
Cura eu lapte. Intr’o comună trăia un om, căruia îi dar absolut necesar a se ' prepara în modul
plăcea, ca pentru toată nimica să revolte arătat şi ne vOm servi pe cât e posibil de un
Cura cu lapte se foloseşte cu deose­
poporul. vas de aramă.
bire la dropică (apă), greutăţi Ia respiraţiune
Aşa, într’o Duminecă, când toţi oame­
în urma unui catar de plumâni sau a lăr-
nii erau pe acasă, a început ă striga pestrade,
girei căilor respirătoare, apoi la diareă în­
că uite el vine din cutare sat, şi că oamenii P e n t r u E c o n o m i
dărătnică, la boalele de ficat, rinichi şi inimă.
acelui sat au plecat cu coase şi cu topoare
Dar şi la boale grele ale stomacului se folo­
să vină asupra consătenilor lui, deci să stee Un mijloc, ea vacile ce dan pnţin lapte
seşte cura cu lapte. In timpul mai nou se
şi ei gata de apărare. Bine înţeles că oame­ să devină mai lăptoase.
foloseşte cu succes şi cura de îngrăşat cu
nii s’au pus în mişcare. Intr’acestea el aleargă
lapte contra boalelor nervoase. Danezul Hegelund, cunoscut prin noua
la casa oraşului şi înştiinţează caşul căpita­
Laptele dulce trebue beut încet; mai nului de poliţie, care îndată avisează miliţia, ui metodă de a mulge vacile, a aflat că dacă
bine se se mănânce cu lingura, câte puţin ear de aci se duce în turnul bisericii şi trage mulgem mai des ca de obiceiu vacile rele de
deodată, însă cât se poate de des. Laptele clopotul de alarmă, aşa că s’a produs o în- lapte şi anume in primul stadiu a lactaţiunei,
se bea încă cald, deadreptul dela vacă sau vălmăşală, ca şi care ba să mai vezi. Toţi adecă îndată după-ce a fătat, li-se înmulţeşte
laptele într’un mod considerabil. Aşa d. e.:
fert. Pentru aceia, care nu supoartă laptele alergau în toate părţile, dar de nicâiri nu se
o vacă nutrită foarte bine dădea 3 săptămâni
curat se adaugă ceva cognac bun sau după ivia nimenea.
după fătat, mulsă fiind de trei-ori pe zi, nu­
sfatul medicului bicarbonat de sodă. Pentru Toate acestea el le-a făcut însă cu in-
mai 3 V2 litri lapte. Vaca fu în urmă mulsă
cei-ce nu le sufere stomacul laptele dulce, tenţiune. Avea adecă un prieten in închisoare
se poate înlocui cu lapte acru (iaurt); el sp la poliţie şi a crezut că în învălmăşala cea de 8-ori pe zi, şi nutrită cu tot acelaşi nu­
amestecă de regulă cu sfărmături de pâne mate, mai ales că poliţiştii se vor duce prin­ treţ, dădea în urmă câte 10 litri. Mulgerea
pentru a fi mai uşor de mistuit. Se mai face tre mulţime, îl va putea elibera. Dar s’a în­ aceasta de 8-ori pe zi s’a continuat trei săp­
tămâni; apoi s’a muls earăşi numai de 3-ori
cură cu zăr, El se recomandă la diferite şelat, căci tocmai în momentul când voia să
la zi şi vaca a dat tot aceeaşi cantitate de
boale cronice de stomac, constipaţii şi boale deschidă uşa temniţei, a venit şi un poliţist,
de inimă. care l’a deţinut numai decât. 10 litri la zi. O altă vacă care dădea imediat
după fătat numai 5—6 litri lapte pe zi, fiind
In urma acestora a fost pedepsit cu
mulsă de 7-ori la zi i-s’a înmplţit la 141/*
15 zile închisoare, căci aceasta e pedeapsa
litri la zi şi această cantitate a rămas staţio­
P E N T R U M E S E R IA Ş I ce se croeşte pentru aceia, cari prin trageri
nară şi după-ce s’a revenit după 3 săptămâni
de clopote ori alte semne strică pacea lo­
la numărul normal al mulsorilor de 3 la zi.
cuitorilor, fără nici o causă, şi fac înştiinţări
Conservarea lemnelor destinate a
mincinoase autorităţilor.
şedea In pământ. Aceasta se tace trecând
Morcovi pentru cai.
prin foc partea ce trebue să rămână în pă­
Morcovi în cantităţi de câte 2—3 klgr.
mânt. Arderea se face până-ce lemnul s’a pe zi şi cap daţi cailor primăvara, afară, că
carbonisat pe o adâncime de 5 milimetri. In Pentru femei. le dă o înfăţoşare frumoasă şi le face părul
urmă trebue uns de douâ ori cu păcură, luciu, mai sunt şi priincioşi sănătăţii lor prin
care trebue pusă pe lemn fiind caldă. Dacă Siropul simplu. însuşirea de a le a servi ca un purgativ
lemnele sunt tratate în modul acesta, suntem uşor. Mai ales li-se dă după-ce au suferit de
Siropul simplu, adecă un amestec *de gâlci. Morcovii fac poftă de mâncare şi curăţă
siguri de a-le prelungi cu mult durata lor în
zahăr cu apă preparat în mod deosebit, este sângele şi sunt cu deosebire recomandaţi
pământ.
baza tuturor siropurilor compuse. Deci dacă contra boalelor de stomac ale cailor. Se mai
Un mijloc foarte eftin pentru a con­ avem un bun sirop simplu putem prepara folosesc cu mult succes contra limbricilor de
care sufere cu deosebire mânzii.
serva aceste lemne constă în a pune lemnele fără grijă unul compus. Pentru un sirop sim­
în pământ în sensul opus creşterei lor ca plu luăm 10 chilograme zâhar alb, 6 litri de apă
copac, astfel că capul cel subţire să fie în­ şi un albuş de ou. Batem mai întâi u albuşul Contra furnicilor.
gropat, ear’ cel gros să fie în aer. In urma de ou in apa toată, ear din aceasta luăm un litru Presenţa furnicilor în o cameră de cul­
experienţelor făcute s’a constatat, că luân- şi o punem la o parte. Restul apei bătută care, în camera de mâncare sau în bucătă-
du-se această precauţiune singură, un lemn cu ou, o amestecăm cu zâhar şi o punem ărie, devine cu totul suptrâtoare pentru noi.
durează în pământ încă jumătate timp mai la încălzit pe un foc foaite slab. Trebue să Noi putem să le alungăm uşor răspândind
mult ca de obiceiu. mestecăm continuu cu o lopăţică de lemn n diferite locuri ale camerei foi de pelin
Când nu avem lemn special pentru a şi să nu lăsăm de loc să fiearbă, până-ce sau de lavandulă şi presărând drojdii (Satz)
face pari (haraci) pentru viie, putem între­ nu se va topi zăharul de tot Imediat ce de cafea. Aceste mirosuri gonesc furnicile
buinţa tot aşa de bine şi salcea şi plopul, s'a topit zăharul, lăsăm să fearbă foarte pu­ din odăile şi dulapurile expuse la invasia lor.
ţin, slăbim ear focul şi începem a adăoga Grădinarii pentru a se apăra in contra
dacă imediat ce le-am tăiat, aceste lemne le
punem la următoarea preparaţie. Imediat ce puţin câte puţin apă cu albuş din litrul ce furnicilor, pun o sticlă cu apă. căreia s’a adăo-
sau tăiat le ascuţim la capul cel gros şi le pu­ am pus de reservă. După fie-care umflătură gat ceva zahăr sau miere şi o atârnă sau de
nem cu această parte unul lângă altul în un luăm spuma de pe ea şi căutăm ca siropul o creangă a pomului devastat sau o pun la
butoiu, în care am pus apă, ear la fie care să fie legat. Dacă s’a legat siropul prea mult, rădăcina lui. Furnicile foarte lacome de ori-ce
se mai adaugă apă, ear dacă nu e de ajuns lucru dulce întră în sticlă şi se îneacă. Trebue
o sută de litri de apă câte 2 chilograme
se mai terbe. dar’ numai din timp in timp să schimbăm apa.
sulfat de cupru (piatră vânătă). Se lasă astfel
două zile, după care timp se scot, se pune Dacă s’a fert siropul de ajuns, se stre­ Pentru a distruge furnicile chiar la mu-
altă apă şi ear alţi pari. Cu cât lemnul va coară prin o stofă de bumbac sau de altă şuroaele lor punem var nestins în praf peste
-fi mai mpale, cu atât apa preparată va pă­ materie, cu condiţia ca să fie rar ţâsută, să acestea şi le udăm cu apă sau le opărim în
trunde mai bine şi va fi mai îndelung timp poată trece siropul şi să râmână necurăţeniile mai multe rînduri cu apă fierbinte. Acestea
- întrebuinţat. pe stofă. Acest sirop se pune în sticle bine trebuesc făcute seara, când toate furnicile au
astupate la râcoare şi se conservă pentru a sosit din excursiunile lor.
face diferite siropuri compuse.