Page 3 - Bunul_Econom_1903_19
P. 3
Nr. 19 BUNUL ECONOM ____________ Pag- 3
Boala ţine mai mult iarna ca primăvara sare, să se usuce şi peste lână să se stro mişcării revoluţionare. Ferdinand a convins
m vara; de asemenea e mai periculoasă iarna pească cu leşie ferbinte şi apă de var, ear’ cercurile politice din Paris, că nu numai tro
şi primăvara decăt vara; mai toate oile se în urmă după-ce s’a uscat se pot considera nul, ci şi viaţa sa e în primejdie, dacă merge
vindecă, însă une-ori şi mai ales iarna sau ca nevătâmătoare. Afară de astea, toate prea departe în combaterea mişcării revolu
pe vremuri ploioase, friguroase de toamnă, pat-le, gunoiul etc. unde au stat oile bolnave ţionare şi dacă el porneşte cu forţa contra
pot muri oile chiar până la 30 la sută. să se strîngă la un loc şi să se ardă. In supuşilor bulgari.
De multe-ori boala asta e mai rea, bu urmă să stropească pământul cu acid carbo- Puterile europene şi-au pus toată in-
bele vărsatului sunt roşietice-negricioase şi lic (fenic), creolină 5 la sută, peatră vânătă fluinţa, ca să împedece Turcia de a terorisa
lipite una de alta ; atunci se zice v ă r s a t 2 la miie, leşie, apă de var etc. şi mai departe Bulgaria.
rău; asemenea, une-ori bubele sunt mai pu Chiar dela începutul boalei, să se spună
ţine pe piele; oile atunci sunt greu bolnave, la primăeie, ca să vie veterinarul şi care va Europa şi Macedonia.
căci boala e înlăuntru; au căldură mare, şi da sfaturi mai bune, precum şi ceva medi Europa nu voeşte nici acum altceva de
suflă greu ; in acest cas multe oi mor. camente; asemenea va străpunge el oile; cu cât să se susţină »Status quo« in Balcani.
mijlocul acesta, boala se isprăveşte mai re
V i n d e c a r e a . Am spus că boala se Tot în acest sens a vorbit şi ministrul
pede, nu se mai întinde şi nu mai mor aşa
vindecă dela sine, deci n’ar fi nevoe să se president Szell în şedinţa de Sâmbătă a die
multe oi.
mai dea doctorii; cu toate astea e mai bine tei din Budapesta, răspunzând la o interpe
ca oile bolnave să se scoată din târlă, să se laţie în această afacere.
ţie deosebite, să aibă loc destul în grajd, aş D I N J L U M B
ternut bun şi să se lase liniştite, ferindu-Ie de Turbnrări In Croaţia.
i
frig; în modul acesta, oaia luptă mai bine Situaţia In Batoani. Ziarele din Budapesta sunt pline cu ştiri
cu boala şi se vindecă. In acest timp se va Revoluţia, ce isbucnise pe un moment alarmante asupra lucrurilor ce se petrec în
anunţa primăria. în Peninsula-Balcanică, s’a domolit. Viaţa co Croaţia.
Oile sănătoase să se străpungă (alto mercială, care încetase tn urma teribilului a- Ziarului >Bud. Hirl.« i-se comunică din
iască); străpungerea să se facă cu un ac tentat cu dinamită, a reînceput în Salonichi. Agram, că populaţiunea Croaţiei de mult este
anume, adecă un ac cu şănţuleţ la vîrf, nu De present autorităţile turceşti din Sa în mare ferbere. Printre popor mişună mul
numai decât cu ac de argint cum cred unii. lonichi se ocupă cu perchisiţia caselor bulgă ţime de agitatori, cari îi spun, că cel-ce nu
reşti şi arestarea Bulgarilor bănuiţi cu comi face jurământ, că nu va vota pentru guvern
Pentru acest sfîrşit se alege o oaie bol
terea atentatelor. şi aceia cari se vor purta priet neşte faţă cu
navă, la care bubele au zama galbenă, se
Ciocniri isolate între trupe turceşti şi Ungaria şi faţă cu pactul (financiar) ungaro-
trânteşte jos, se rupe puţin coaja bubei şi
bande revoluţionare de Bulgari se întâmplă
în urmă se aduce una câte una toate oile croat, aceia trebue omorîţi. Li-se mai spune
sănătoase, care se trântesc de câte un om aproape în fiecare zi. Dar’, ca de regulă, Bul oamenilor, că împăratul îi va apăra, ear’ sol
garii au fost nimiciţi. Cu această ocasiune a daţii n'au să împuşte în ei.
chiar lângă oaia cu altoiu, şi se ţin în două
căzut şi Dclcev, şeful bandei. In Brod agitaţiunea contra Ungurilor e
picioare (ciobăneşte). Atunci cel-ce altoieşte,
petrece (moaie) vîrful acului ce are în mână, generală. Pe linia Baranya-Szentldrinz—Naşic
în buba de unde ia altoiul; în urmă îl în Principele Bulgariei Ferdinand tablele cu inscripţii maghiare au fost date
fige sub piele spre vîrful cozii, la oaia să .la Paris." ^ jos şi sdrobite. Este ameninţată cu deosebire
nătoasă şi anume sub pielea rozii care n’are In săptămâna trecută a fost la Paris gara dela Sericanc. Din Kaposvar au plecat
lână; ear’ în urmă să se dea drumul oii al Principele Bulgariei Ferdinand şi a conferat mai multe compănii în Croaţia.
In Sisek a fost o mare turburare în-
toite, să se aducă alta şi aşa mai încolo. Cu mult cu Delcassâ, ministru de externe fran
modul acesta, oile altoite precum şi cele în cez. Ferdinand s’a plâns, că Sultanul pune tr’una din nopţile trecute. Gara din Brod a
sănătoşite, trecute prin boală, nu se mai îm toată vina pentru tulburările din Macedonia fost bombardată cu petrii, s’au rupt tablele
bolnăvesc nici-odată. în sarcina bulgarilor. Aceasta e o nedreptate. cu inscripţii maghiare şi funcţionarii maghiari
au fost bătuţi. Ordinea numai cu mare greu
Oile moarte să se jupoaie de piele şi Prinţul Ferdinand declară, că el este
tate a putut fi restabilită.
în urmă să se îngroape adânc; pieile să se loial, că a făcut totul pentru împedecarea
scăpa cât mai mulţi oameni şi apoi s’a re fragiu. Cel puţin grupul în care rămaseiu şi fi dorit-o, o dragoste ce pe privitor îl făcea
fugiat în cel mai aproape golf, unde a arun eu, aşa a făcut. jelos, o jelosie fără amar, simpatică, lipsită
cat ancora şi s’a oprit pentru-ca vasul să de ori-ce egoism.
Eram cinci inşi. Eu, tinăra păreche
se dreagă. Tinăra nevastă zise:
despre care am amintit deja şi doi domni de
Cele cetite, se înţelege, le-au tălmăcit vîrstă mijlocie; făcusem cunoştinţa lor in — Fără îndoială că pentru supravie
în deosebite variaţiuni. hotelul dela Livorno. Tinerii căsătoriţi erau ţuitori e mai rău decât pentru cei răpiţi de
— Ce nenorocire! din Sicilia şi îşi făceau călătoria de nuntă. moarte. Familiile care au perit de-a întregul,
— Cu oare-care prevenire, catastrofa Bărbatul îmi dete biletul: îl chema Camillo sunt de invidiat. A trăi după-ce am perdut
s’ar fi putut evita I Riani, advocat, — eari tinăra soţie se numia neamurile iubite, şi pe lângă asta să fii voi
Maria. nic, sănătos, e o soarte îngrozitoare. La aşa
Un domn nervos întrerupse însă aceste cas aşi ruga pe D-zeu să mă iee şi pe mine.
adânci păreri şi altele de telul lor, zicând: Rar ’mi-s’a dat să întâlnesc în vieaţa
mea o păreche atât de frumoasă. Faţa lui — Ei, să ştiţi deci, domnilor, — zise
— N’am putea oare vorbi despre alte
Riani era brună, ochii negri, plini de foc; soţul întorcându-se zimbind spre noi, — că
lucruri ?
barba deasă şi neagră. Părul nevestei sale dacă s’ar întâmpla ca la noapte să se scu
— Da, da, să vorbim despre cestiuni
era aşa: între blond şi casteniu, obrajii albi funde vaporul şi d-voastră nu aţi putea să
mai înveselitoare.
ca zăpada, ochii vineţi umezi, ca marea mă scăpaţi, de nevastă-mea să nu vă mai
* pese; ea vrea să moară cu mine.
dinţii albi ca osul de elefant.
Când însă o cestiune oare-care ne-a Cine a văzut pe aceşti tineri, — abia Să ştii că vreau, zise ea.
deşteptat interesul, cu greu ne putem abate vor fi avut împreună patruzeci de ani, — — Durere, aş fi între cei dintâiu care
dela ea. desigur a simţit că ei se iubesc cu toată s’ar Îneca. N’aş putea nici măcar un minut
Aşa s’a întâmplat şi acum. Conversaţia ardoarea, cu focul unei tinereţi fragede: nu să mă ţin pe suprafaţa apei.
mergea greu. Se formară grupuri-grupuri, şi prea pătimaş, dar’ adânc, nestrămutat; se (Va Urma).
jur, că în fiecare se vorbia tot despre nau- iubiau cu dragoste, pe care ori-şi-cine ’şi-ar
