Page 5 - Bunul_Econom_1903_19
P. 5
Nr. 19 BONUL ECONOM Pag: 5
treizeci de milioane de ruble, cătră marii să strige: »Sunt Evreu 1 Sunt Evreu 11* Ţa^
agricultori. S’a desfiinţat obl’g.ţia locuitorilor rul a început sâ rîdă cu hohot şi la ertat
dela ţeară de-a garanta cu persoana lor plata zicând că este un Evreu cum se cade,, de
dărilor cătrâ comune. O aşa reformă, credem oare-ce crede în religia lui. A dat însă or
m r R u g ă m pe D -n ii abonaţi vechi şi noi, că vor pricepe-o ţăranii. din sever, ca pe viitor ia uşa bisericei să
şi noi sâ binevoească a ne trim ite suma* ce * nu se mai vadă chip de Evreu.
ne datorează, ca fi noi la rîn d u l nostru se
p u tem face fa ţă m a rilor cheltueli, ce avem Victimele ciumei. în India. Epidemia * ■. ’
cu edarea si redactarea fo ii noastre. înfricoşată mci-odată n’a bântuit în India cu Hoţie la cassa statului din Oraviţa. Ins
atâta furie, ca în anul acesta. In restimp de pectorul dîrecţiunei de finanţe din Lugoj*
două săptămâni au murit 55.000 oameni- trimis la Oraviţa să controleze cassa statului,
Instalarea oficială a P. S. Sale
episcopului Aradului I o a n I. Papp se face Numai în oraşul Bombay au murit într’o a constatat acolo defraudări mari. S’a con
săptămână 10.444. Mortalitatea generală anu statat că lipsesc peste 47,000 coroane. Din
Duminecă, i j Maiu n., prin Preacuvioşia Sa
ală a crescut la cifra de 124 la miie, ?astfel, această sumă s’au aflat într’un Ioc ascuns
protoşineelul Dr. Eusebiu R. Roşea, director
că populaţia e decimată în sensul strict al al cassei 17,000 coroane, aşa că lipsa se re
al seminariului teologic-pedagogic archidiece-
cuvântului. La aceasta contribue foarte mult duce la 30,000 coroane. Oficiantul de dare
san, ca mandatar a l Inaltpreasânţiei Sale credinţa deşartă a poporului. Hugo Rieser a recunoscut, că în conţelegere
Metropolitului.
* * cu controlorul Mozsi Szabd âu defraudat
Episcop n o u la Orade fşi L ugoj Alegere de p rim a r cu versare de laolaltă suma care lipseşte şi deja de 10 ani
Foaia ofidală aduce numirea dfe episcop" ro sânge. In Zilele aceste în comuna Şepruş au început să defraudeze. Amândoi au fost
mân gr. cat. la Oradea a Dr-ului D. Radu, epis din corn. Arad a tost alegere de primar. La arestaţi. v * : '
cop In Lugoj, ear în locul rămas astfel vacant alegere a reuşit cu 6 voturi fostul primar
Petru Florian. Asta nu i-a convenit popo, Copil fe r t în cazan. Mare nenoro
e numit Dr. Vasilie Hossu, canonic în Blaj.
* rului, care doria pe Iostf Mateiu. Când pro- cire s’a întâmplat Joi în Buziaş, La casa econ.
Dramă română la teatrul naţional topretorele din Chişineu a spus resultatul, George Magheţiu se spălau haine. In mijlo
din Budapesta. Din Budapesta se comunică poporul s’a înfuriat şi resculai contra auto cul curţii era un cazan mare cu apă în clo
că elevii şcoalei teatrale de sub direcţia lui rităţilor. Gendarmii au puşcat în mulţime. cot. Un copil de 2 ani al lui Magheţiu, ju-
Alexiu Solymosi vor representa la 14 Iunie Cinci oameni au mnrit şi 15 au fost răniţi. cându-se în jurul cazanului, a căzut în apa
n. după ameazi pe scena teatrului naţional Poporul nu s’a liniştit, decât foarte târziu. ferbinte. Abia într’un târziu aU observat pă
maghiar din Budapesta cunoscuta dramă Se zice, că socialiştii sunt de vină la toate. rinţii nenorocirea. Copilul era total Terţ în
> Năpasta* de I. L. Caragiale, tradusă în un Ei au agitat poporul in favorul candidatului cazan. S’a pornit cercetare contra părinţilor
gureşte de Dr. George Alecsici. Se svoneşte, Iosif Mateiu. Populaţia Şepreuşului e aproape neprecauţi.
că directorul Solymosi în fruntea unei trupe: întreagă română.
* întâia gheşeftul, — mereu gheşeftul.
bine organisete are de gând să meargă în
Tată a 36 copil. In zilele aceste a Sub acest titlu am cetit în »Trib.« urmă
mai multe oraşe din patrie, pe unde locuesc
fost chemat la oaste al zecelea fecior al toarele : Inzadar, dragi Maghiari, cu Jidanii nu
şi mulţi Români, adecă la Sibiiu, Braşov,
cancelistului de tribunal Ratai din Praga, o scoateţi la cale. Eată ce s’a întâmplat
Arad, Oradea-mare, Cluj, Timişoara, Lugoj
Dl Ratai e acum de 93 ani, însurat â treia Universitarii maghiari din Pesta au decis să
şi Caransebeş, pentru a da mai multe re-
oară şi are cu totul 36 copii. poarte chipiu studenţesc. Acest fapt a cam
presentaţiuni, între cari şi »Năpasta* de Ca supărat puţin pe negustorii de pălării, şi ca
ragiale şi >0 lecţie* de Radu Rosetti. *
* Cât valorează o sărutare. Tribunalul să nu se strice gheşeftul, s’au refugiat la ur
din Orvosso a pertractat zilele trecute acusa mătoarea rafinărie evreiască: Au împărţit
Alegerea de preot la Deva se va
face peste o săptămână în locul decedatului unei domnişoare în vîrstă de 16 ani, cu nu mii şi mii de chipie studenţeşti, gratuit, bă
George Nicoară. Candidat este simpaticul mele Conrad, în contra tinfirului Elraer, care ieţilor de stradă, hamalilor, Ucenicilor şi cer-
tinăr, dl Cornel Popescu, t e o l o g a b s o l u t tn presenţa martorilor a luat-o în chip vol şitorilor câ purtându-le şi ei, — sâ le treacă
şi s t u d e n t în fi Io s o fie la universitatea nic în braţe şi a sărutat-o de trei-orî. Tri pofta studenţilor de a purta chipie. Indig
din Budapesta. Probabil, Că alt candidat nici bunalul a preţuit la 300 dolari cele trei să narea e foarte mare în cercurile studenţeşti.
*
nu va mai fi. ruţi ri, luând ca circumstanţă agravantă îrppre-
* g nrarea, ci sărutarea s’a făcut în faţa mar l)ou& com une distruse de flăcări.
Joi a isbucnit un foc uriaş în comunele Zwi-
Clopotul d ă ru it de episcopul 1. torilor.
Papp. In amintirea alegerii sale de episcop niace şi Krzyscazatic în Bucovina. Focul a
al eparchiei Aradului, Preasfinţia Sa episco Ezplosle in mire. Căpitanul vaporului isbucnit într’o casă privată şi ajutat de vânt
pul Ioan, a dăruit catedralei din Arad un italian «Mina* care a sosit zilele acestea la în 10 minute ambele comune au fost în flă
clopot. Sfinţirea acestuia s’a făcut Mercuri, Paris a povestit că venind de pe ţărmurul cări. Au ars 60 case, între cari casa comu
6 Maiu n. Clopotul a costat 8000 cor. spaniol spre Cette, a observat un curios fe nală şi oficiul postai au fost prefăcute total
* nomen. Vaporul său era circa la 30 mile de în ceriuşe. Şease-zeci familii cu 300 suflete
JDouezeci f i trei persoane lovite Cette, când deodată o explosie teribilă s’a au rămas fâră adăpost. Multe persoane au
de trăsnet. Mercuria trecută a isbucnit o auzit in mare şi o limbă de foc părea a fi fost rănite. Paguba e de 150,000 coroane.
furtună cu tunete şi fulgere în apropierea ieşit din apă. Nu se ştie fost-a doar explo- Dintre casele arse numai 10 au fost asigu
oraşului Neu-Ruppin. Douăzeci şi trei de sia vre unui vapor scufundat, ori isbucnirea rate. Miseria e foarte mare.
lucrători au fost loviţi de trăsnet. Doi au vre unui vulcan. * *
rămas morţi pe loc, alţi doi au suferit lesiu- Fundaţiunea unui turc. Feridun-bey,
Si noa e vero e ten trovato. Se po care fusese timp mai îndelungat consul tur
ni grave, ear’ ceilalţi au stat mai multe cia-
suri ameţiţi. vesteşte o frumoasă istorioară, cu împăratul cesc la Budapesta, a făcut la Academia ma
* rus, Nicolâe l-iu. In ziua de Paşti, eşind din ghiară o fundaţiune de 500.000 franci dia
î
Ţarul pentru ţăranii ruşi. Pentru-ca biserică a zis Ch r i s t o s a nvi at ! Solda procentele căreia sâ se dea burse la câte 4
ţăranii ruşi să simtă şi să priceapă efectele tul care era acolo postat, a răspuns : Nu-i tineri turci, cari îşi vor complecta studiile la
Manifestului Ţarului, un ucaz nou a fost dat a d e v ă r a t — împăratul supărat, repetă Budapesta, ear’ o parte a procentelor să se
prin care au fost anuiate datoriile de biruri încă odată : Ch r i s t o s a î nvi at ! ear sol dea ca premii pentru opere istorice, filologice;
din trecut, datorite de ţărani, în sumă de datul răspunde din nou : »Nu-i a d e v ă r a t «. etnologice, referitoare Ia „trecutul celor două
111 milioane de ruble. Osebit, guvernul a Ţarul înfuriat, dete ordin Să fie ares popoare înrudite, Turcii şi Maghiarii.
luat asupră-’şi şi plata datoriei ţărăneşti de tat şi pedepsit, când colo soldatul a început *