Page 6 - Bunul_Econom_1903_19

Pag- 6. BUNUL ECONOM Nr. 19

Conferenţa învăţătorilor în Oră- rul lupei. întreaga maşină e preparată din
ftie - Mercuri in 6 Maiu a. c. n. a început metal care represintă o piesă de 10 centi­
conferenţele învăţâtoreşti anuale şi a durat me. Partea cea mai mare a ei nu are nici Tir ţo l productelor In Budapesta.
pânâ la 9 ale lunei curente, sub conducerea lungimea a V, policar, diametrul roatei care
Timpul în săptămâna trecută în partea cea
comisarului cons. dl profesor seminarial D. o mină e de %4 policari, ear undulatura mai mare a fost senin şi temperatura s’a mai urcat.
Conaşa. La conferenţe a asistat şi subin- principală e abia de B/l8 policari. Desvoltarea sămănăturilor e îndestulitoare. In străi­
spectorul reg. ung. şcolar al comit Hune­ * nătate timpul încă e favorabil. — Vinul pe pieţele
italiene în urma timpului abnormal ce a domnit,
doara, dl Dr. G. Wilt. Mai toate prelegerile Nou pod peste Criş Pentru temeliile la sunt ferme ţi vânzătorii din A pul ia cer preţuri mai
ţinute au fost bine studiate şi bine predate noul pod peste Crişu!-alb,în hotarul comunei urcate, deoare-ce îngheţul în aceste regiuni a causat
pagube simţitoare. £ bătător la ochi, că deja de
încât au fost apreciate şi de dl subinspector. Mihăleni, preliminate cu 30.324 cor., singur acum foarte mulţi cumpărători străini cercetează pie­
întreprinzătorul din Deva Krausz Henwik a ţele sudice ale Italiei; causa e în tot C'sul îngheţul,
La finea acestora conferenţa primeşte care a făcut mari pagube în viile provinciilor nor­
înaintat ofert, cu 4% sub preliminar. dice. — Prunele fi lietarul s’au urcat în preţ. O apre-
proectul de statute pentru crearea unui * ţiare exactă a recoltei, se crede că se va putea face
•fond de ajutoare a văduvelor ţi orfanilor a bea peste 8—14 zile, când se vor stabili şi preţu­
Pentru clădirea închisorii pe lângă
rimaşi de preoţi şi învăţători*. De asemenea rile. — Ouele în urma cumpărării în mare pentru
judecătoria cercuală din Orşova, sunt a se consumaţiune şi conservare au avut un preţ solid
se primeşte şi propunerea a„ invita toate con­ — Unsoarea şi cârnăţăriile, în urma aducerii la tîrg a
înainta Oferte până în 27 Maiu, procuraturii unui mare număr de porci, mai ales din Sârbii, au
ferenţeie învăţătoreşti a pune basa unui fond, reg. din Caransebeş. Preliminat este 13.791 avut o trecere bună şi cu preţuri mai scăzute. Pre­
care se eterniseze memoria defunctului pro­ ţul unsorii a scăzut cu 2 cor!, ear’ al slăninii cu
cor., vadiu 10%. Condiţiuni tot acolo.
fesor şi in urmă referent şcolar ţ)r. Daniil 1—1*50 cor. la 50 klg.
*
P. Barcianu. Cursul pieţii din Budapesta
* Fabrică de unt în comit. Aradului. - în 14 Maiu n. 1903 -
Firma berlineză Windsbruck va înfiinţa cu
Dr. loan Papp, advocat aduce la cu­
spriginul ministerului ung. de agricultură, anul Per 50 klgr. Piment. . 62'00-------•—
noştinţă publicului ci şi-a deschis cancelarie Cassia . . 86*00— 98*—
advocaţială în Brad, judecătoria Baia-de-Criş, acesta o fabrică de unt in Arad, ear in anul Grâu . . . 7 1 4 - 8*15 Cuişoare. 92*00—100 —
viitor în Elek, care va servi ca centru pen­ Secară . . 6*70- 6*90 Ghimber. 75*00—142 —
comitatul Hunedoarei. Orz . . . . 5*70— 6'10
* tru societatea de lăptărie înfiinţată de aso- Mei . . . . 5*75— 6 — Paprică . 70*00—180 —
Ulei de in 75'00— 77 —
ciaţiunea economică a comit. Aradului. Ovăs . . . 6 1 5 - 6*40 „ derap. 64*00— 65'—
Photoplasticum In Orăştle. Atragem Cucuruz. . 6*30- 6*50
* Rapiţă. . . 10*70- 11*10 „ delem. 129*60-148*—
atenţiunea asupra vederilor adevărat artistice In brut. . OO'OO— —•—
Sfat bun. Gne voeşte să samene iarbă Trifoi . . . 52*00— 5 6 - Cânep.br. 6 4 0 0 - 70 —
ce ne oferă de câteva zile Photoplasticul Lucernă. . 43*00- 55*- Lână nsp. 120*00—124*—
D-nei Ecaterina Wittich. El merită a fi cer­ frumoasă, i-se recomandă să cumpere ames­ Mohor . . 9*50- 10*50
tecul de sămânţă de iarbă de pe insula „Mar­ Măzăriche . 7*00- 7'50
cetat. Tot la două zile vederile se relnoesc. Fasole . . 7*50- 12— Migdale . 175*00-250 —
* gareta" şi de „Promenadă", care îl vinde firma Mazăre . . 6*00- 7 — Smochine 30'00— 38'-—
Alune . . 138-00—142 —
Starea semănăturilor in Bomânia. După curţii ces. şi reg. a lui Edmund Mauthner Mazăr. coj. 14*00— 22*— Stafide V. 60*00— 70 —
10*— 1 3 -
Linte . . .
ştirile oficioase in întreagă ţară sămănăturile se din Budapesta. De 28 de ani vinde Mauthner Păsat . . . 5 7 5 - 6 —
prezintă in condiţiuni excelente in urma această sămânţă pentru parcurile Budapestei Mac . . . . 27*00— 29 — Per. 1 klgr.
Săm. de in 00*00— 00—
ploilor generale din timpul din urmă. Dacă şi de pe insula Margareta. S.decânep. 8*75— 950 Unt proasp. 1*50— 2" 16
* Prune . . . 12*75— 16*50 Caş Emental 2"10— 2"20
ploile vor înceta la timp, se prevede o re­ Lictar . . . 14*20— 16*50 „ Groer . 1 2 0 - 140
coltă cu desăvârşire abondentă. Societate reg&icolară a ospătarilor ma­ Untură . . . 7200— 72*50 „ Trapist. 1'20— 1*50
„ Liptau . 0-88— 1-30
* ghiari în urma Invitării asociaţiunii cafegiilor Slănină . . . 61-00— 61*50
Zahar brut 22*25— 22*50 Brânz. de oae 110— 2*40
S tip e n d ii p e n tru m eseria şi. Con- şi ospătarilor din Timişoara, îşi va ţinea adu­ Cafea lava 75 00—120*—
sistorul din Blaj publică concurs pentru narea gen. din ăst-an în zilele de 9—12 Sep­ Caf.Santos 36*00— 38*- Bumbac bal. 00 00—00 00*
Caf. Portor. 78*00—120 —
Portoc. iada 5‘50—1250
acordarea ajutoarelor destinate meseriaşilor temvrie fn Timişoara. * Lămâi „ 4'50— 6'50
din cassa archidiecesană, fondul Vancea. Ouă (i4 4o)lada 58*00—60'—
îndreptarea nasurilor pocite- Din Mos­ Per 100 klgr.
Acestea sunt: unul de 120 cor. la un so- Miere . . 100*00-120*—
cova se anunţă, că profesorul austriac Ger- Per 100 Litr.
dal care se va tace măestru, unul de 80 Ceară . . 13000-140 —
suny a descoperit o metodă pentru îndrep­ Nuci . . . 30*00- 60— Spirt raff. 14355—146 —
cor. la un invăţăcel, care se va face soda), tarea nasurilor diformate. El a operat peste Cartofi roza 6*40— 6*— Spirt brut 141*25-144 —
trei de câte 40 cor. şi unul de 13 cor. 34 Cart. galb. 5 00— 5*75 „ denat 33'75— 34*5»
100 de persoane prin injecţiuni de parafină, Ceapă roşie 3 00— 6*80 Trevere . 105‘00—110'—
bani pentru învăţăceii de meserii. Petiţiile Usturoi . 1200— 16'— Sligoviţ . 11500- 139 —
îndreptând nasurile deformate. Multă lume
sunt a se înainta până la 20 Iunie n. Piper n . 122 00—142'— Esenţă oţet 88 00— 90"-—
aleargă să se opereze la acel profesor.
*
* CURSUL MONETELOR
O bancă românească nouă. Sub fir­ Cine mă scapă definitiv de durerile Galbinul................................. 1136
ma : » T I B L E Ş A N A « institut de credit astmatice şi reumatice! Până de present Napoleon d’or (20 franci) aur . 19*09
20 Maree germane aur . . . . 23'49
şi de economii, soc. pe acţiuni în Kis-Kajân Bilete germ. 100 Mărci . . . . 117'20
acestei întrebări singur dl M fiii e r A 1 b er t
(cottul Solnok Doboka) s’a înfiinţat o nouă „ francese 100 franci . . . 95*55
[Budapesta, Vadâsz. u. nr. 42/G.], a fost in ,, române 100 l e i .................95*—
întreprindere financiară românească cu un
stare să răspundă, deoare-ce resUltatul ce
capital social de K. 20,000, împărţit în 400 Preţul făinei din 14 Maiu n. 1903.
l’a ajuns prin crucea sa duplă electro-mag-
acţiuni ă K. 50*—. Membrii direcţiunii sunt Per 50 klgr.
netică R. B. nr. 86967 este aproape de ne­ 0 1 2 3 4 5
dnii: Teodor Cotuţiu, preot; George Mol-
crezut, pentru ceea-ce din partea bolnavilor 12*60 12*20 11*80 11*50 11*20 10*90
dovan, preot; loan Boca învăţător; loan 6 7 7>/s 8 Tărâţe
reînsănătoşaţi şi primeşte multe mulţumite.
Man, proprietar. 10*50 i m «RI 5*80 4*--
* O astfel de scrisoare i-a adresat d. e.
Câţi locuitori are România? După cu ocasiunea anului nou Feit jânos din Bi- ^ ^^^^P O S T A ^R E D A C Ţ IU N II^^^^ ^
datele oficiale, România are in present o po- serica-albă : Prea st. dele Muller I Prind peana, Abon. 410 în Ruşova-veehe. Cartea „După coma­
pulaţiune de 6,081.572 locuitori, ceea-ce re­ ca sâ-’ţi exprim cele mai ferbinţi mulţumite sare" se găseşte la „Reuniunea economică" din Orăş-
tie. Costă 40 fileri plus porto. Broşura din „Biblioteca
vine 46 locuitori la un chilometru pătrat. pentru crucea R. B. nr. 86967 ce aţi inven­ Bunul Econom" despre „Cai, vite mari cornute şi bi­
După religiune acest număr de locuitori se tat, pentru-că eu prin folosirea aceleia m’am voli" este la broşat. O puteţi avea săptămâna viitoare.
Abon. Soi în Brad. — 1. Despre distrugerea
împart astfel: 5.565.437 ortodoşi, 172.226 vindecat pe deplin de durerile reumatice ce furnicilor am scris şi în nrul trecut. Pentru a scuti
catolici şi protestanţi, 276,497 mosaici, 67.421 mă chinuiau de 5 ani. Intr'un timp zăceam altoii de ele, înfâşurăm trunchiul lor cu o fâşie de
de alte religiuni. în pat şi nu mă puteam nici mişca; acum postav, care o ungem pe de-asupra cu păcură şt
peste care furnicile nu mai trec. Păcura trebue re-
* insă nu sunt silit să păzesc patul. Cu toată înoită dacă s’a uscat. — 2. Cânepa sămănată o pu­
Cea mai mică maşină de lucru a con- stima: Feit Jânos. tem feri până la răsărire numai speriind paserile prin
struit-o un American în Danburg, cu ajuto­ sgomot sau prin fire de sfoară (spargă) întinse peste
loc şi de care se leagă: pene, bucăţi de hârtie etc.