Page 1 - Bunul_Econom_1903_21
P. 1
Anul IV. Orăştie, 31 Biata n. 1903. Kr. â
ORGAN AL: „Renalunii Economice din e“ şi „RenBlnnii române de agricultură din comitatul Sibiiului“.
A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fi.); jum iţate an 2 cor. (1 fi.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e .
Pentru R om & nia 15 lei pe an. În flecare Duminecă. Abonamentele şi inserfiunile se plătesc înainte.
C-TUL CASEI DE PĂSTRARE POŞTALE Nr. 10035. C-TUL CASEI DE PĂSTRARE POŞTALE Nr. toosj.
C E T I T I ! sare de lucrurile noastre şi mai pe sus îmi scrie o calfă de negustor, din
____ t
de toate o jalnică nepreţuire a puteri jurul Sibiiului. Adecă din un ţinut în j-)
Am primit câte-va scrisori, care lor şi a cunoştinţelor proprii. Voiu care trăesc unii dintre cei mai deştepţi
ro’au supărat mult, nesftrşit de dure schiţa, voiu pomeni aşa în treacăt, câ ai poporului nostru. Şi cere omul să-’l
ros. Am cetit din aceste scrisori o în te va din aceste scrisori, care ne dau recomand, să fie primit în prăvălia, în
treagă neştiinţă, o dureroasă neintere- mult de gândit. bolta însoţirii economice „Agricola" din ^
Hunedoara... Spune fratele, că „i-au îmi cere să-l îndrept şi să i dau sfaturi scurt încă numai două: Un moşier din
spus pretini buni, că în bolta „Agrico şi sprigin ca să ajungă în lucrătoarea un sat fruntaş, unde sunt patru învă
lei“ să află loc pentru o calfă de ne de resboaie a „Reuniunii de agricultură ţători şi doi preoţi, un notar de român
gustor. Câte vorbe, atâtea necuminţenii. din comitatul S biiului". şi un jude, care a fost oficer, mă în
„Agricola" din Hunedoara n’a avut şi Se înţelege că şi îmbiierea aceasta treabă sâ-1 sfătuesc, dacă e bine sau nu,
nu are şi nici nu vrea să aibă „boltă1 e cel puţin o negândită socoteală, du- să meargă la congresul socialiştilor din
de mărfuri şi apoi neavend boltă nu pă-ce un atelier de ţeseturi „Reuniunea Salonta.
i-a putut spune^nime fratelui din vorbă, agricolă din comitatul Sibiiului", cel pu Altul apoi îmi povesteşte pe gla
că ar fi loc şi pentru unul ca d-iui. ţin în felul înţeles de omul meu nu a sul „ocoşelii", cum a zădărnicit el în
In altă scrisoare, un alt frate, ţe- fost şi nici nu este. satul lui, alcătuirea unei tovărăşii pen
setor, „tocaciu" (cum vrea să se cheme), Din celelalte scrisori pomenesc pe tru asigurarea vitelor.