Page 2 - Bunul_Econom_1903_21
P. 2

Pag-  2  ____________________________ ______ BUNUL  ECONOM                                                            Nr.  21

              M’am  crucit şi  m6 crucesc şi acum,        Şi  apoi  întrebările  ..din  scrisorile  tul  lor  şi  pe  partea  de  deasupra  a  foilor
         când  ve  scriu  rîndurile  acestea,  cum  pomenite  sunt  numai  pifcte  luate  din   tot  nişte  pete,  însă  de  o  coloare  galbenS
                                                                                                spălăcită  la  început,  şi  apoi  se  tot  închitjb
         de-să află  la, noi  astfel de  oşmeni,  .eare  miile  de  întenaplâri  de  felul  acesta.
                                                                                                dih  ce  îs  ce,  până-ce  Tlevin  roşcate.  Dacă
         pot.;, scrie  scrisori,  de  fetei  celor  pome­  Aveţi,  dragii  meî  săteni,  gazetele,
                                                                                                boala  a  fost  oprită  în  loc  prin  stropire  sau
         nită mai  Sus.  "                          noastre  şi  Dzeu  • v’au  dăruit  cu  copii,   prin  secşţă,  aceste  pete  se  rup  lăsând  găuri
              O  singură  tălmăcire  pot  găsi  mi-   care  au  dorul  şi  ştiu  să  vă  cetească  în  frunze,^ oarei de  altcum  rămân  pe  lăstarul
                                                    aceşte  gazete.  Cetiţi-le/  In  casa  nici  din  caro  au  crescut.  Dacă  boala  se  prelun­
         rării  mele.  Oamenii  aceştia  n’au  ascul­
                                                    unui  Român  să  nu  lipsească  baremi  o   geşte  sau  se  repetă,  petele  se  întind  peste
         tat  nici-odată„ de  sfatul  fruntaşilor  lor
                                                    gazetă  românească I!           C    j1 r   întreaga; foae,  care  de  regulă  cade.  Pe  cele­
         şi  nu  cetesc  în  viaţa  lor  o  gazetă  ro­                                         lalte  părţi  ale  viţei,  boala  se  arată  tot  sub
         mânească.  Căci  de-ar  face  ori  una  ori                    Vasile  C.  Osvadă.     formă  de  praf,  devenind  cu  timpul  roşcat
         alta,  n’ar  scrie  şi n’ar  întreba  bazaconii                                        ca şi  pe  frunze.
         de  cele  pomenite.                                       Mana viilor                       După-cum  s’a  desvoltat  boala,  mai  tare
                                                                                                sau  mai  puţin  şi  stricăciunile  pricinuite aces­
              Ne  doare  mai  ales  faptul,  că  ve­  sau peronospora şi mijloacele contra ei.  tor  părţi  ale  viţei  sunt  diferite.  Lăstarii cruzi
         dem,  că  bărbaţii  ştiutori  de  carte,  băr­                                         atacaţi  pot  să  se  usuce  în  întregime;  cei
         baţii  noştri  la  care  ţinem,  mult  nu  îşi   Una  dintre  boalele  cele  mai periculoase   mai  în  vârstă  rămân  numai  pătaţi, ear  florile
         iau  osteneala,  ca  în  Dumineci  şi  în ser-   ale  viţei  noastre  de  viie  este  şi  aşa  numita   pot  fi  distruse  toate  sau  numai  o  parte  din
                                                    mana  viilor.  Neaflând  viţa  apărată  contra  ei,   ele.  Tot  asemenea  se  întâmplă  şi  cu  stru­
         bâtori  cel  puţin,  să  cetească  ce  scriu
                                                    ea  poate  să  le  atace  atât  de  repede  şi  în   gurii.  Deşi  ei  sunt  mai  rar  atacaţi,  totuşi  de
         gazetele  acele  ale  noastre,  care  sunt
                                                    măsură  atât  de  mare,  încât  a  poate  distruge   multe  ori  sunt  acoperiţi  de  mană  îndată  ce
         scrise  anume  pentru  popor.  De-acolo    în  24  ore,  mai  ales  primăvara  când  frunzele  încep  a  se  forma,  ceea-ce  împedecă  desvol-
        ^ar  fi  putut  vedea  şi  scriitorul  meu  cel   şi  lăstarii  sunt  încă  tineri  şi  fragezi.  Am   tarea  lor.
         dintâiu  că  „Agricola"  din  Hunedoara  scris  despre  această  boală  şi  în  anul  trecut,   Stricăciunile  causate  de  mană  depind
         nu  e  prăvălie  de  piper.  De-acolo  din   scriem  şi  acuma  şi  vom  scrie  mereu,  des­  totdeauna  dela  întinderea  boalei  şi  dela  tim­
                                                    pre  ea,  fiind-că  tot mai  avem  viieri,  care  nu   pul  când  e  atacată viţa.  S’au văzut vii stricate
         gazete  ar  fi  putut  vedea  şi  al  doilea
                                                    vreau  să  înţeleagă  sau  sunt  prea  nepăsători   de  mană  în  24  ore,  altă  dată  totala  nimi­
         că  „Reuniunea  de  agricultură  din  co­
                                                    să  întreprindă  o  lucrare  împreunată  cu  pu­  cire  a  foilor  durează  timp  mai  îndelungat
         mitatul  Sibiiului"  nu  are  lucrătoare  de
                                                    ţină  cheltueală,  prin  care  îşi  pot  asigura  re­  şi  numai  după  ivirea  repeţitâ  a  boalei.  Dacă
         „tocaci"  stabili.  Tot  din  gazetele  noas­  colta  de  struguri  mereu  ameninţată  de  o   viia  este  atacată  pe  timpul  înfloririi  şi  pe
         tre  ar  fi  putut  ceti  şi  ceialalţi  pome­  mulţime  de  neajunsuri.               urmă  nu  a  mai  dat  mana  peste  ea,  roada
         niţi  mai  sus,  că ce  loc au  avut  Românii   Pentru  a  înţelege  mai  bine  rostul  stro-   se  împuţinează,  însă  strugurii  rămaşi  se  coc.
                                                    pirei  cu  o  soluţiune  de  peatră vînătă  a  viţei   Când  este  atacată  cu  vehemenţă,  cum  se
         la  congresul  socialiştilor  din  Salonta-
                                                    contra  manei,  cred< m  nimerit  a  descrie  mai   întâmplă  mai  adese-ori  prin  Iulie  şi  August,
         mare  şi  în  sfîrşit  că  ce  rău  a  făcut
                                                    pe  larg  această  boală.  Toţi  proprietarii  de  strugurii  rămân  toţi,  însă  nu  se  mai  coc,  ră­
         acela,  care  a împedecat  alcătuirea  unei   vii  ştiu  că  mana  atacă  toate  părţile  tinere   mân  acri,  ear  vinul  stors  din  ei  e  slab  şi  se
         tovărăşii  pentru  asigurarea  vitelor.    ale  viţei:  lăstarii,  ciorchinele  în  floare,  stru­  strică  uşor.  Nu  avem  însă  pagubă  în  viie
                                                    gurii  cruzi,  dar  mai  cu  seamă  foile.  Cele   numai  în  anul,  în  care  a  fost  atacată  de
              Din  gazete le  noastre  toţi  scriitorii
                                                    dintâiu  semne  de  boală  se  observă  la  foi   mană.  Influenţa  ei  se  resimte  şi  în  anul  ur­
         scrisorilor  pomenite  mai  sus  ar fi  înve-
                                                    prin  nişte  pete  albe,  făinoase,  aşezate  pe   mător,  cu  deosebire  dacă  viia  a  fost  tineră.
         ţat  câte  ceva  şi  nu  s’ar  fi făcut  de  ru­  partea  de  desubt  şi  deaiungnl  vinişoarelor  Ea  poate  peri  chiar  cu  totul.   (Va  urma).
        şine  cu  întrebări  fără  rost.            lor.  Nu  mult  după  aceasta  se  ivesc  în  drep-


                    F   O   I  Ţ  Ă                         Nu  e  rouă  din  senin                         E nric  Castelnuovo
                                                            Ci  e  sânge  de  creştin.
                                                              Las'  să  plouă  ca  din  nori,
                2Hora  dela  TPlevaa.                                                                N A U F R A G I U
                                                              Trageţi  hora  Roşiori!
                       (Vezi  ilustraţia).                                                                      (Urmare).
                                                            Iacă,  me!...  din  parapete
                Colo’n  Plevna  şi  ’n  redute              Vine-o  scroafă  ca  se  fete  **)       Am  văzut  pe  căpitanul  că  se  apropie.
                Stau  păgânii  mii  şi  sute                Opt  godaci  şi-un  godăcel
                Stau  la  pândă  tupilaţi                   Toţi  cu  rîtul  de  oţăl.          In  mână  avea  un  revolver;  se  întoarse  că-
                Ca  zăvozi  de  eei  turbaţi.                 Las’  să  fete  mii  de  mii      tră  călătorii  care  se  îmbulzeau  ca  nişte  săl­
                   Lasă  şadă  mari  şi  mici...              Trageţi  hora  măi  copii 1       batici.
                   Trageţi  hora  mei  voinici!                                                      —  Cine  nu  se  supune  fără  condiţie
                                                            Ne-o  veni  şi  nouă  dată          poruncilor  mele,  îl  împuşc,  striga  cu  glas,
                Sus  în  tabăra  turceasca                  Zi  de  plată  şi  răsplată.
                Dat-a  tusa  măgărească                     Să-l  aducem  la  aman              care  nu  mai  lăsa  vre-o  îndoială  că  are  să
                Răpciugos»  ciunt  tuşesc  *)               Pe  gaziul  de  Osman.              îndeplinească  ceea-ce  spune.
                Cu  ghiulele’n  noi  stropesc.                Vie,  ura!  la  Balcani                —  Luntrea  e  plină,  se  auzi  de  pe  o
                   Lasă  crepe,  mici  şi  mari...            Trageţi  hora  măi  Curcani !     barcă.
                   Trageţi  hora  mei  tunari!                                                       —  Deslegaţi-o  şi  căutaţi  să  scăpaţi,
                                                            Cât  e  negru,  cât  e  soare,
                Jos  în  vale  pe  câmpie                   Moartea  şede  pânditoare,          porunci  căpitanul.
                Başi-buzuci  de  căsăpie                    Şi  prin  şanţuri  şi  prin  rîpi,       —  îndărăt 1  strigă  unui  flăcău  tinăr
                Şi  Cerchezi  mereu  cumpliţi               Sr  tot  bate  din  aripi.          care  voia  să  sară  în  luntre.
                Rup  cu  dinţii  din  răniţi.                 Las’  să  bată  pânâ’n  zori           Intr’aceste,  mulţi  săriră  în  mare;  unii
                   Las’  să  rupă...  rupe-i-aşi f            Trageţi  hora  vânători!
                   Trageţi  hora  Călăraşi !                                                    mânaţi  de  spaimă,  alţii  împinşi  de  nebunia
                                                                               P.  A lexan d ri.  ce-’i  cuprinsă,  ear’  alţii  din  nerăbdare.  Unii
                Ziua,  noaptea  gloanţe  plouă                                                  poate-că  sperau  să  scape  astfel  mai  iute  de
                Tot  pământu-i  ud  de  rouă.                                                   suferinţe,  alţii  credeau  că-’i  va  lua  o  barcă,
                                                         **)  „Vine-o  scroafă  că  să  fete“,  polecră  dată
             *)  Aşa polecresc ostaşii români tunurile turceşti.  de  ostaşii  români  la  bombele  turceşti.  şi  ear’  alţii  căutau  să  ajungă  ţărmul înotând.
   1   2   3   4   5   6   7