Page 3 - Bunul_Econom_1903_21
P. 3
Nr. 21 BUNUL ECONOM Pag- 3
D IN L U M E Ştiri diverse. pieţele germâne ar înfiinţa şt ele filiale de
unt în pieţele mai principale ale Germaniei.
" *
Tnrbnrările din Croaţia. » 11 v a «, casa de economii, societate Râncezirea untului. O. Iensen pe basa
Turburările din Croaţia eaţi o întorsă pe acţii în liva-mare este numele unei noi mai multor experienţe dovedeşte, că rânce
tură gravă. Demonsţraţiunile contra Unga bănci româneşti a se înfiinţa. Societatea se zirea untului nu o causează temperatura mai
riei devin violente. In multe localităţi nu înfiinţează cu un capităl social de 50.000 ridicată, nici lumina soarelui sau atingerea
mai cu forţa armată sa putut restabili ordi cor., se poate ridica la 100.000 cor. şi îm cu aerul, cum s’a crezut până acuma, ci or
nea. Sunt mulţi răniţi şichiar morţi. Cudeose- părţit în 500 respective 1000 acţii â 100 ganism e m icrobice. Aceşti baccili sunt:
bire oficiile gărilor sunt ţinta atacurilor demon- cor. valoare nominală. Termenul pentru sub Cladbsporium butyr., bacterium prodigiosum
stanţilor. In districtele Delnice şi Susac şi în scrierea acţilor este până inclusive 30 Iunie şi oidium lactis, Cari strică untul. Şi deoare-ce
oraşul Buccari sa decretat statariul. 1903 st. n. Un prospect detailat precum şi aceştia se află în m ăsură mai mare sau mai
o coală de subscriere pentru acţii se află şi mică în ori-ce apă, e de crezut că ajung* în
la redacţia revistei noastre la disposiţia ama unt prin atingerea acestuia cu apa.
Situationea In Balcani. *
torilor.
In urma energicelor măsuri luate de * Banca generală română (Bucureşti) şi-a
cătră Turcia contra bandelor revoluţionare însoţirea comercianţilor cn ouă din Bu încheiat bilanţul pe 1902 cu un deficit de
bulgare, mişcarea acestora pare a se fi po dapesta înfiinţează acolo o secţiune de ne 103.845 franci, deoare-ce venitului curat al
tolit. Cu toate acestea conducătorii bulgari guţători specialişti în acest comerciu, pentru băncii de 1,316 253 franci i-a stat în faţă per-
caută să menţină spiritul revoluţionar în po constatarea ouălor. In fruntea fundatorilor derea de 1,402.098 fr. ce a avut-o cu nego
por. Astfel pe la sfîrşitul săptămânei trecute stau Vâmos Gustav, şeful firmei Vâmos şi ţul de bucate. Din causa aceasta negoţul cu
eară a fost o luptă mai mare în vilaietul Bruszt. Statutele sunt deja înaintate spre în bucate să licuideazâ.
*
Monastir în care toţi bulgarii au fost ucişi. tărire, şi nu peste mult se va ţinea aduna
Ţesetorie şi torcâtorie de in şi cânepă.
rea de constituire. Firma: Fraţii Deutsch din Bielitz înfiinţează
Sat bulgar distrus ou totul. * într’o localitate corăspunzătoare din comita
Făină albită în mod artificial, (meşte tul Baci o mare fabrică de cânepă, de pân-
Banda de sub comanda lui Belcev a zărit şi torcâtorie de in. Fabrica va fi spriji
şugit). Un morar englez a aflat un mijloc,
fost surpinsă la Baniţa, 15 kilometri departe prin care cu ajutorul oxigenului se poate al nită de stat şi va avea să prelucre in şi câ
de Sereş. In luptă cu trupele turceşti, Bel nepă de pe circa 3000 de jug. cat.
bi făina. Foile engleze de specialitate spun, *
cev a căzut dimpreună cu aproape toţi oa
că coloarea făinei albite e atât de curată şi a Cartelul fabricelor de sticlărie în Ro
menii săi. Numai opt a scăpat, refugiindu-se
produs un interes atât de viu, că în Liver- mânia. O firmă de sticlărie din Bucureşti a
în munţi. După luptă Turcii au strîns în
opol spre acest scop s’a înfiinţat o societate. întrat în conţelegere cu cinci fabrici de sticlă
treagă populaţiune a satului, care număra 115
Această făină are avantagiul, că e foarte române, pe basa căreia acestea i-au încre
case, la un loc afară şi i-au măcelărit, necru
trainică (ţine % an) şi ori-şi-când e bună dinţat vânzarea fabricatelor lor. In urma aces
ţând nici femeile nici copii. Apoi a dat foc
de copt. tei înţelegeri preţul sticlării a crescut cu 40%.
satului. Din întreaga populaţiune numai 15 * *
suflete au putut scăpa.
Societatea lăptarilor din Holsteinul de Exportul mărfurilor din Ungaria în
răsărit a arang'at în Hamburg o^ filială de Austria a fost în luna Februarie de 62 8
Albanezii şi armata turceasca. unt. S’au vândut 269 treimi de tone unt de milioane cor., ear’ din Austria s'a importat
la noi de 738 milioane, mai mult ca în
Acţiunea armatei turceşti nu a dat nici calitatea primă â 98.97 mărci şi 37 treimi anul trecut la export cu 4‘7, ear’ la import
un resultat din causă că nemulţumiţii sau de tone unt de calitatea a doua â 96.15 cu 7'7 milioane cor. Dintre toate grâul a
retras cu conducătorii lor în munţi unde mărci preţ mijlociu. Ar fi cu scop, dacă avut exportul cel mai mare, ear’ importul
trupele turceşti nu îi poate urmări. societăţile noastre de lapte, care în timpul bumbacul.
din urmă importează tot mai mult lapte pe
Poate-că aşi fi putut să ajung şi eu să moartea având întreaga conştienţă a raiului îşi perdu simţirile. Mânile îi căzură dealun-
sar în vre-o luntre. M’am dat însă Ia o par lor plin de dragoste... şi aşteptau cu hotă- gul trupului, ochii ’i-se închiseră. Părul ei
te şi am făcut loc altora. Nu dm bunătate rîre, fără frică. bogat îi acoperia umerii goli ; basmaua, ce-r
prea mare însă, nici pentru-că ’mi-ar fi fost Ii privii câtva timp zăpăcit, apoi mă acoperia gâtul, fu luată de apă; îi simţiam
urît de vieaţă, ci pentru-că mă covîrşise o apropiai de ei şi le zisei: sub mâni bătaia inimii.
lene neînţeleasă, încât nu eram în stare să-’mi — încercaţi, poate să scăpaţi_înainte ! O ţineam tare. înotam, înotam din
mişc trupul. Răsuflarea ’mi-se oprise, limba
Abia că rostii aceste cuvinte şi corabia răsputeri. Ajunsei o luntre. Tocmai voiam
par’că ’mi-a amuţit; nu ştiam să mă mişc
se cutremura. In urma unei încercări de a să rog ajutorul persoanelor de pe luntre,
din loc.
o urni din loc, se înclina pe o parte. Stri când tinăra femeie se deştepta din leşinul ce
E uşor de înţeles, că cei care călăto- găte de groază se auz:au de pretutindeni. a fost cuprins-o. Se uita cu ochii mari:
riau pe diferitele clase, aici se amestecau la Valurile ce deteră peste noi, ne aruncară în — Nu, îmi striga, nu: Indură-te de
olaltă. In marea încurcătură nu mai vezuiu apă. Căzurăm mulţi. încercări nebune se fă mine.... Lasă-mă să mor.... Camillo, te voiu
pe nici un cunoscut. Poate-că ’i-am şi văzut ceau în jurul meu : oamenii căutau să scape.
urma !
de altfel, dar’ nu ’i-am recunoscut... îmi veni La lumina licărindă a unei făclii zării pe so Nu ascultam cuvintele ei. Cu putere
în minte părechea Riani. Mă gândii la cu ţii Riani. Se luptau desnădăjduiţi. Fiind un
vintele zise aseară de bărbat.... poate-că a bun înotător, în câteva clipe îi ajunsei. Riani supraomenească încearcă atunci să scape din
avut presimţire despre cele-ce au să se în îmi striga cu vocea stinsă : braţele mele. In lupta înferbântată ce se în
cinse între noi, un val ne acoperi şi trupul
tâmple. Mă întrebam în mine ! — Scapă pe Maria.
uşor şi subţire al Măriei îmi scăpa din
— Oare unde vor fi ? Pe bord ? Au Se despărţi cu puterea de nevastă-sa, braţe....
scăpat? Sau înecat? deşi aceasta striga din răsputeri: (Va urma).
Deodată auzii că mă strigă două voci. — Nu, nu, Camillo! Nu vreau să
Erau ei. scap.... nu vreau.... Camillo 1
Se răzimau nemişcaţi de un catarg. Riani se perdu sub valuri.
Mână în mână. Atât de frumoşi, aşteptau Când nu-’l mai văzu, tinâra lui soţie
