Page 4 - Bunul_Econom_1903_21
P. 4
Pag- *•_____________________________ BUNUL ECONOM Nr. 21
PENTRU MESERIAŞI P e n t r u E c o n o m i Curăţitul cailor albi.
Pârul de pe părţile corpului calului,
Curăţitul blănilor. Acuma când nu cari vin în atingere cu gunoi, capătă o co
Apă şi sare pentru porci.
mai avem teamă că va trebui să folosim loare galbenă, care nu ese prin ’ţâsălat şi
Odată cu ivirea vere! vine şt timpul de periat şi nici chiar prin spălat cu apă. Pen
blănile până la earna viitoare, trebue ca îna
inte de a le pune la locul de păstrare peste chin pentru porcii noştri. Căldurile mari le tru a îndepărta astfel de pete pulverisăm
vară să le scuturăm de praf şi să le cură devin insuportabile şi le produce câte odată (pisăm) cărbuue de lemn şi îl amestecăm cu
şi boale, cari le causează moartea. Pentru apă până ce se face ca o coacă moale. Cu
ţim cât se poate de bine. Blănile le putem
a se răcori se tăvălesc in noroiu şi mocirlă, acest amestec ungem din gros părţile îngăl
curăţ! foaite frumos în modul următor : în
deşi preferă apă curată şi proaspătă, dacă benite şi le lăsăm să se usuce. După aceea
călzim într’o oală tărîţe de sâcară până-ce
pot ajunge la ea. Dacă cu toate acestea îndepărtăm cărbunele cu şomoege de pae şi
sunt atâta de ftrbinţi încât să le poată abea
se culcă în mocirlă este un semn că le lip ţâsală. Pârul va deveni astfel earăşi alb.
suferi mâna ; apoi deşertăm aceste tărîţe pe
blăni şi le frecăm bine, cu toată puterea. seşte sarea necesară, în mâncarea ce li-o dăm,
de care nici celelalte animale ale noastre nu
In urmă batem şi scuturăm blănile, până-când
se pot lipsi. A dvocatul poporului.
cad toate tărîţele. Blănile se fac strălucitoare
*
şi chiar blăni albe se fac ca nou?. Această
Raţele distrugătoare de insecte vătămătoare
metodă e foarte obicinuită în Rusia. In atenţia doicelor.
* în grădinile de pomi şi legumi.
Pentru brutari. Pânile şi jimblele ca Sunt femei, mai ales la oraşe, că întâm-
pătă o coloare frumoasă lucie, dacă se ung, In nimicirea insectelor stricâcioase nu plându-se să le moară copilaşul curând după
după-ce se scot din cuptor cu următoarea mai atuncea vom avea succes desăvîrşit, dacă naştere, ele iau spre nutrire şi îngrijire copii
o executăm regulat şi de repeţite ori mulţi strâini; se fac doice. Unele dintre ele însâ
composiţiune: 30 grame făină de cartofi se
ani de arândul. In lupta grea contra lor nu pun grija cuvenită pentru copil, cu toate-
amestecă cu apă rece până se formează un
omul ia în ajutorul lui ori-ce ajutor ’i-se că acela odată luat spre îngrijire, trebue
fel de aluat; după aceea mestecând mereu
cu o lingură adăogăm un litru de apă ffer- oferă. Astfel avem paserile noastre de curte, să-’l considere ca şi al ei propriu. Aşa se
binte. care toate sunt foarte lacome după insecte. întâmplă apoi; că în cas că copilaşul se bol
* Astfel avem găinile, însă ele ne pot deveni năveşte, doica nu-i umblă în rînd, ci îl lasă
Curăţirea vaselor de tinichea (pleu). stricâcioase prin scormonitul lor, îndată ce în voia sorţii, pe de oparte fiind-că zice că
Vasele de tinichea se fac ca argintul dacă s’a sămănat şi sădit grădinele noastre şi pâ copilul nu e al ei, ce se mai şi cheltuească,
le spălăm cu leşie de cenuşe şi câte va cepe nă-ce plantele sunt tinere. Neîntrecute pe de altă parte zice, că doar el şi aşa nu
şi le frecăm cu nisip. La urmă le clătim cu
apă curată. sunt în această privinţă raţele. In prima ştie spune ce şi unde-1 doare şi astfel nici
linie nu ne strică ordinea în grădinile noas medicul nu ştie ce leac sâ-i dee.
tre prin scormonit; în schimb însă, cunos Astfel de negligări se pedepsesc însă
Medicul casei. când marea lor poftă de mâncare putem fi de lege, care zice că ori-ce persoană, care
siguri că ori-ce insect care le vine în cale ia spre îngrijire vre-un copil străin, şi nu-i
este condamnat la roGâfte. Chiar melcii go umblă în rînd în cas de morb, dacă copilul
O prirea curgerii de sânge din nas.
laşi, care îi putem strânge şi nimici cu atâta este sub şepte ani, se pedepseşte cu câte
Un mijloc simplu pentru a opri în cele anevoinţă sunt toţi găsiţi şi mâncaţi de 10 fi*. (Art. de lege 14, §. 20. 21 din anul
mai multe caşuri curgerea de sânge din nas raţe. 1876). _ _ _ _ _
este următorul: ţinând gura închisă inspirăm *
(tragem) cu putere aerul pe nas, apoi astu Unt proaspăt rînced.
pând nările, strângându-le cu degetele, es- pentru femei.
Unt proaspăt, care a devenit rânced
pirăm (dăm afară) aerul pe gură, acuma des
putem să-’l îndreptăm dacă îl punem mai
chisă. Aerul rece ce-’I tragem prin nas face
întâiu în apă care fierbe; după ce s’a topit, îngheţată de fructe în 15 minute.
ca sângele ce curge prin nas, să se închege
limpezit şi răcit îl strângem de pe apă. După
şi astupă astfel locurile pe unde ese. Dacă In case civile nu ar trebui să -se facă
aceea îl frământăm bine în apă, în care am îngheţată mai rece de 16 grade, mai ales
am expira aerul cald din plumâni tot prin
topit la un litru apă câte un gram sodă. unde trebue se facem economie în între
nas, sângele s’ar deschega şi ar curge earăşi;
Scos şi stors untul din această apă îl pu buinţarea gheţei. Foarte adese se comite gre-
de aceea îl expirăm pe gură. Repeţind de şala că îngheţate de fructe se fac mult prea
nem în altă apă, căreia am adăogat puţin
câte-va ori această procedură, vom observa, dulci, din care causă nu îngheaţă. Se crede
oţăt. Soda înlătură materia brânzoasă care
că sângele încetează a mai curge pe nas. adecă că prin zăhar mai mult să va tăia acreala
dă mirosul de unt rînced, ear’ oţătul face, fructelor care dela sine sunt acre. Zâharuî
nevătămătoare soda care ar mai fi râmas în numai maschează (ascunde) acreala, însă nu
Băi ferbinţi de picioare.
unt. Untul astfel curăţit se frământă în fine o înlătură. La prepararea astorfel de înghe
Băi ferbinţi de picioare sunt un mijloc ţată se recomandă a se folosi următoarele
cu lapte dulce; care îi redă gustul untului
excelent contra congestiunilor (ridicării sân cantităţi: pentru îngheţată de coacăză [stru
proaspât. gurei, ribisle], 4^’a decilitri zamă de coacăză
gelui) la cap şi a tuturor boalelor ce stau în le * 51j2 decilitri apă, 30 decagrame zăhar pisat;
gătură cu ele, precum : durere de dinţi, in- îngheţată de smeută, 5 decilitri zamă de
Alifie pentru unghia copitelor crepate.
flamaţiuni de ochi, curgeri de sânge pe nas smeură, 5 decilitri apă şi 30 decagrame ză
şi altele. Ca bune s'au dovedit şi la tot felul O bună alifie pentru unghii crepate la har pisat; îngheţată de fragi, 6—7 decilitri
de morburi ale picioarelor. Dacă facem băile copitele cailor se face din părţi egale de zamă de fragi, 3—4 decilitri apă, 30 deca
acestea peste zi, e bine ca în urma lor să miere şi ceară galbenă, care le topim îm grame zăhar pisat şi ceva zamă de lămâie
după plăcere; îngheţată de zarztre, zarzăre
facem îndată o preumblare, ca picioarele se nu preună la un foc domol şi le amestecăm foarte bine coapte să curăţă de coaje, şe
răcească. Seara vom fricţiona picioarele bine la olaltă. Cu acest amestec fluid un ferb un moment, apoi se presează ; după-cum
după-ce l-am şters bine. Ca efectul băilor gem cu ajutorul unei pensule toată copita, sunt de dulci se ia: 5 decilitri zamă de
ferbinţi se fie şi mai eficace putem să adăo bine curăţită mai nainte, atât pe deasupra zarzăre, 5 decilitri apă şi 30 decagrame ză
găm apei ceva spirt sau ca o mână de să cât şi pe dedesubt şi cu deosebire crepătu- har pisat. Se mai adaugă şi puţină vanilie.
La toate vedem că la îngheţata de fructe
mânţă de muştar sau sare. Mai mult de 20 rile în unghie. Repetând aceasta mai de proporţiunea rămâne tot aceeaşi, adecă: lichid
minute nu e ertat a ţinea o bae; la bolnavi multe-ori, copita se vindecă în cele mai multe (zamă de fructe dimpreună cu apa) 1 litru la
şi copii 10 minute. caşuri. 30 decagrame zăhar.
