Page 1 - Bunul_Econom_1903_23
P. 1

Anul  IV.                                   Orăstie,  14-  Ittnie  n.  1903.                                      Nr.  23















                    REYISTA  PENTRU  AGRICULTURA,  INDUSTRIE  Şl  C0MERC1U

       ORGAN  AL:  „Rensiunii  Economice  din  Orâştie“  şi  „Reuniunii  române de  agricultură din comitatul  Sibiinlui“.

                    A B O N A M E N T E :                         A P A R E :                               I N  S E R  TI  U N I :
       Pe  an  4  coroane  (2  fi.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)                         se  socotesc  după  tarifa,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e . ^
                Pentru  R om  i n i a   15  lei  pe  an.  în  flecare  Duminecă.                 Abonamentele  şt  inserţiunile ,se  plătesc  -   1
           C-TUL  CASEI  DE  PĂSTRARE POŞTALE  Nr.  iooaS.                                        C-TUL  CASEI  DE  PA STRARţ.. .   ,   e l o f a   <

                                                   flând  aer  rău,  şi  adeseori  îmbolns-        Vezi  cum  se  întii-----vx  <,ăm
                 Viaţa  la  ţară.
                                                   vindu-se.                                  câmpii  împestriţate  cut;.'           .o  u«j
                                                        Aşa  ţi-a  fost  ursita,  ca  să  ai  cu  întrerupte  ici-colea  de  câte  o  dumbră-
             Ce  frumos e  la  ţară! Iubite sătene,  ce  înlătura  greutăţile  şi  neajunsurile  vioară,  care  par  a  fi  nişte  miei  ostrove
       în  ce  raiu  pământesc  te  găseşti!  N’ai  vieţii.                                   în  mijlocul  apei.
      , schimba  pentru  nimic  în  lume  sălaşul       Firea  însăşi  a  pus  la  îndemână        Pomii,  cari  fac  podoaba  pământu­
       teu  încunjurat  de  atâtea  daruri  ale  tot  ce  are  mai  scump  în  sinul  seu,  ca  lui,  nu  mai  puţin  se  întrec,  care  mai
       firei,  cari  toate  să  întrec                                                                       de  care,  să  se  arete  ţie
       a  ţi-se  înfăţişa  din  ce In                                                                        ca să  le  priveşti  frumseţa
       ce  mai  frumoase  şi  mai                                                                            şi  să  te  foloseşti  de  roa­
       încântătoare.                                                                                         dele lor.  Treci în pădure.
           Ai  lăsa  tu  răcorosul                                                                           Te  isbeşti  de  o  mare
       aer ce-’ţi  dă viaţă, te face                                                                         verdeaţă,  în  mijlocul  că­
       roşu  ca trandafirul de pri­                                                                          reia  ţi-se  pare  că  eşti
       măvară, te însufleţeşte, te                                                                           într’o  lume  plină  de  far­
       face  voinic  şi  vioi,  şi  să                                                                       mec.  Câte  gânduri,  câte
       te duci să-ţi cauţi odiehna                                                                           simţiri  plăcute  se  desfă­
       în  vre-un  oraş;  unde  în                                                                           şoară.   Cucul  împreună
       curând vei  deveni  galben                                                                            cu  celelalte  păsărele,  prin •
       şi  slab,  topit  din  pricina                                                                        cântecele  lor,  alcătuesc
       aerului  stricat?                                                                                     musica  firei.  De  dragul
           Nu,  iubite  sătene,  nu                                                                          teu  vin  ele  aici,  ca  să  te
       părăsi  darurile  acestea                                                                             desmerde  şi  să  te  înve­
       scumpe  ce  ţi-a  dat  bu­                                                                            selească.
       nul  Dzeu.  Ai  o  însărci­                                                                               Coboară-te  în  vale.
       nare  mare.  Eşti  temelia                                                                            Aci  dai  de  altă  minune
       neamului  tău  şi  dacă  vei                                                                          a  firei,  tot  pentru  tine
       şovăi‘dela  datoria  ta,  el                                                                          hotărîtă.  Ţi-se  înfăţişează
       va  suferi  multe  greutăţi.                                                                          o  albie  a  unui  frumuşel
           Ce  sarcină  mai  mare                                                                            rîuleţ  îmbrăcată  în  haine
       şi  mai  frumoasă  ar  avea                                                                           de  primăvară.
       cineva  decât  a  înlesni                                                                                 Sgomotul  seu  înceti­
       viaţa  la  o  mulţime  de                                                                             şor  te  face  să  stai  puţin
       vietăţi, prin  munca şi hăr­                                                                          la  umbra  unui  pom  pe
       nicia  sa 1                                                                                           marginea  lui  şi  să  asculţi
           Ce  s’ar  face  fratele                                                                           la  el;  să  te gândeşti 1  De
       tău  dela  oraş,  care  are  altfel  de  ocu­  să  te  mişte,  să  te  învioreze,  să  te  în-  când  tot  merge  el  şi  nu  mai  sacă 1
       paţie,  din  folosul  căreia  face  schimb cu   curageze.  Ca  să  te  încredinţezi  de  a-  Câtă  lume  va  fi  văzut  pe  marginea  sa
       folosul  frumoasei  tale  ocupaţie,  dacă  ceasta,  ia  osteneala  şi  sue-te  într’un  şi  toată s’a  dus!  Numai  el curge,  curge
       n’ai  fi  tu,  sătene,  sâ  înlesneşti  acest  deal  înalt  şi  priveşte  spre  câmpie.  mereu  şi  va  curge  în  veci.  Te  face  să
      schimb ? De sigur că ar duce-o  mai  greu.       Ce  tablou  încântător  ţi-se  înfă­  uiţi  ori-ce  supărare,  adormi,  desmerdat
            Ce  irumoasă  meserie  ai,  iubitule;  ţişează!                                  de  regele  vâlcelelor:  «Vesela  Privighe­
      să  lucrezi  în  mijlocul  firei  libere,  la  aer   In  depărtare  se  zăresc  frumoasele  toare»,  care  par’câ-ţi  cunoaşte  gându­
      curat!  Mult  ar  dori  vieaţa  dela  ţară  culmi  de  munţi,  ce  să  înalţă  falnic,  ca  rile,  de aceea  te saltă  cu fermecătoarele
      toţi  cei  dela  oraşe,  cari  sunt  nevoiţi  şi  cum  s’ar  mândri  cu  mărimea  lor,  cu  sale  cântări.  Scoală,  iubite  sătene,  şi
      a-şi  face  meseria  închişi  în  casă,  răsu-  viaţa  lor  vecinică!                  mergi  vesel  la  sălaşul  tău,  încredin-
   1   2   3   4   5   6