Page 2 - Bunul_Econom_1903_23
P. 2
Pag- 2_____________________ ____ B U N U L EC O N O M ___________________Nr. 23
ţându-te că toate aceste frumseţi sunt Dorobanţul, în genunchi, cu puşca DIN LUME
numai pentru tine. Mergi înainte fără într’o mână şi cu căciula în ceealaltă,
salută plin de entusiasm, şi într’un a-
şovăire cu greaua dar’ frumoasa ta che Din dieta ţerii.
vânt vitejesc, Patria.
mare pe acest pământ. Nu te supăra Kossuthiştii atacă pe zi ce merge tot
Mai jos, în faţă, o Româncă po
de neajunsurile ce suferi, căci în curând mai vehement guvernul şi sunt hotârîţi a nu
vesteşte la doi copii, cari în uimire îi
se vor limpezi toate înaintea ta. Toate înceta, pânâ-ce nu li-se vor împlini dorinţe
sorb cuvintele, faptele măreţe ale lui
cugetările celor luminaţi sunt îndrep Ion Brătianu. Gestul femeei se opreşte le faţă de armată. Guvernul se află astfel
tate spre tine. la înălţimea cuvintelor marelui patriot, într'o posiţie grea. Pe lângă aceasta se mai
adauge şi faptul, că Austriacii nu vor să
Fii harnic şi luminează-ţi mintea, săpate în piatră:
prelungească decât numai pe un an învoiala
ca să poţi înfrunta greutăţile, să pre- „Prin mintea, de până acum asupra cuotei, şi şi aşa numai
ţueşti tot mai bine firea şi să te folo „Prin inima, cu condiţiunea, ca mai ales în organisarea
„Prin braţele noastre...“
seşti de bunătăţile ei. armatei să nu se facă nici o schimbare.
Sub acest grup, pe o placă de Prin cercurile guvernamentale se vor
Serbare naţională in România. marmoră, e săpată, în litere aurite, beşte chiar de disolvarea dietei, ce ar avea
inscripţia : să se facă în luna Iulie, ear’ că nouăle ale
„ h u i geri s’ar face în August sau Septemvrie.
Ziua de 18 Maiu v. a. c., a fost I . C. B ră tia n u
o zi de mare serbare naţională pentru
1 9 0 3 Demonstrări contra Austriacilor.
Românii din România, căci în aceea zi Din Triest se vesteşte, că în Udine au
s’a serbat în capitală desvălirea monu In partea opusă, deasupra datei
mentului lui Ion C. Brătianu. Au venit memorabile, „1877“, înconjurată de laurii fost Dumineca trecută mari demonstraţiuni.
la această sârbare Români din toate victoriei, se ridică, plin de însufleţire ca S’au adunat ca Ia 5000 oameni într'un cor
părţile ţerii. In jurul monumentului şi după o a doua înviiere, şi într’o miş tegiu festiv, cu stindarde italiene, dintre care
pe treptele lui au fost depuse numeroase care adorabilă, Geniul României, rupend unul purta inscripţia: «Trăiască Italia ire-
coroane de flori. La dreapta şi la lanţurile trecutului... dentă«, ear altul: «Jos Austriacii !< La sta
tua lui Garibaldi s’a ţinut şi un discurs în
stânga au fost construite mai multe In cele patru colţuri, patru figuri
sufleţit.
tribune, de pe cari s’au rostit discursuri alegorice representând însuşirile de că
ocasionale. S’au primit şi mai multe te petenie ale lui Ion Brătianu: Patriotis
Turburări în Croaţia.
l e g r a m e . Serviciul divin a fost oficiat mul, Elocuenţa, Curagiul şi Prudenţa.
de cătră I. P. S. S. Metropolitul Pri Pe părţile laterale, sunt doue ba In Zagrab (capitala Croaţiei) s’au făcut
mat şi I. P. S. Metropolitul Moldovei, soreliefuri: unul portând data de 1848 de nou demonstraţiuni contra Maghiarilor. In
asistaţi de Protoiereul Capitalei şi al represintă pe Ion Brătianu vorbind po sărbătorile Rusaliilor, cu care ocasiune au sosit
judeţului Ilfov. In momentul desvelirii, porului întrunit in aer liber pe C â m pi a foarte mult popor şi din provincie, mulţimea,
musicile au intonat „Imnul naţional1*. L i b e r t ă ţ i i ; altul cu data de 1866, aproape 3000 oameni, au spart ferestrile şi
Grupul principal, aşezat în vîrful etemiseazâ în-bronz-momentul istoric, au dat jos firmele prăvăliilor cu inscripţie
soclului, represintă o femee, personi când Domnitorul Carol a pus, la Turnu- maghiară, ear’ pe poliţiştii cari voiau a face
ficând România, pe cap cu Coroana de Severin, pentru prima-oarâ, piciorul pe ordine, i-au alungat cu petri. Şase companii
oţel, strîngând la piept cu o mână stea pământul nouei sale patrii. Ion Bră de soldaţi abia au putut linişti mulţimea.
gul Independenţei, ear’ cu ceealaltă tianu, într’o atitudine respectoasă, face
răzimându-se pe Ion Brătianu, care, cunoscut mulţimei pe noul Ales al Din Macedonia.
într’un avânt suprem şi cu gestu-’i cu Naţiunii, ear’ mulţimea descoperită îl Turcii fac adevărate cruzimi cu bandele
noscut şi caracteristic, arată unui do aclamă... revoluţionare bulgare ce se află în Macedo
robanţ calea spre neatârnare. nia. Ba chiar şi cu satele despre cari pre
posiţie a lucrat mult pentru prosperarea în ziceau bine; noi zicem: acelaşi lucru ar tre
I T
Ă
F
O
______________________9_______________ văţământului poporal. In 29 Ianuar 1879 e bui să-’l facă şi bărbatul, fiind-că adese-ori
numit Episcop la Oradea-mare, unde a des-
Aniversarea voltat o activitate dintre cele mai bogate. femeile, năcăjite de-ale gospodăriei ori de
Tot ce a putut aduna cu mare cruţare a copii, caută şi ele ceartă. Şi tot potrivită aci
morţii Episcopului Mihail Pavel.
dăruit spre scopuri religioase şi culturale. e şi zicătoarea: «două săbii într’o teacă nu
Vom aminti aici câteva: a împodobit bise pot sta, şi doi oameni sfădăuşi într’o casă
(Vezi portretul). rica catedrală din Orade cu lucruri de artă nu pot trâl«. Căci cearta e lesne de început,
Luni, în 1 Iunie n. s a împlinit un an de de toată frumseţa; a restaurat biserica pa- dar’ mai greu de isprăvit; din nimic ajungi
zile dela moartea fericitului episcop gr.-cat. rochială din Beiuş; a îmbunătăţit salarele la moarte de om, nu numai la bătae. De
român de Oradea-mare, Mihail Pavel. Această profesorilor din Beiuş şi a pus basă la fondul
aniversare a fost serbată cu multă demni lor de pensiune; a reclădit în mare parte aceea sfatul cel mai bun e ca, îndată-ce
tate din partea institutelor de cultură naţio gimnasiul din Beiuş şi l’a provăzut cu toate unul dintre soţi vede pe celalalt căutând
nală din Beiuş, al căror regenerator şi al do mijloacele de învăţământ. Pomposul Internat nod în papură, să nu-’l mai aţiţe, ci să-l lase
ilea intemeiător a fost adânc regretatul ar- de băeţi, şi şcoala civilă de fete provăzută în voe, să nu-i stea împotrivă nici cu vorba
chiereu. şi aceea cu internat, vorbesc de bunătatea sa, nici cu fapta, ci să caute a-1 linişti cu vorbe
ear fondul subsidiar destinat pentru scopuri
Fericitul Episcop s’a născut în Recea bune. Omul supărat e năzarnic, i-se pare că
la 6 Sept. 1827. A studiat în Baia-mare, religioase şi culturale, a trecut de mult peste
suma de un milion floreni.
Sătmar şi Caşovia, ear teologia în Vfena la toată lumea îi strică, de aceea să nu luăm
S. Barbara, apoi la Ungvar şi Sătmar. In 21 în seamă vorbele lui aspre; el nu le zice
Martie 1852 fu sfinţit preot celibe, şi apoi C E A R T A din inimă, ci sunt isvorîte din mănie, din
numit notar consistorial ia Muncaciu pe sa neajunsul ce poate l’a avut în treburi, etc.
ma Românilor din acea diecesă. La 1856 Cei bătrâni, câtid mărită o fată, îi dau E ştiut că din ceartă şi din pricină că
după înfiinţarea diecesei de Gherla a fost sfat, ca, ori de câte-ori o vedea că-’i bărba
numit notar consistorial acolo. După pa femeea sare cu gura şi la una a bărbatului
tru ani trecu ca paroch în Slatina şi vicar tul supărat şi cauta ceartă, dînsa să ia apă ea spune zece, acesta, ca mai tare, o ia la
al Maramureşului. In 11 Sept. 1872 a fost în gură, să spuie c’o dor măselele. Aşa va bătae, lucru foarte rău şi barbar. De aceea
numit Episcop la Gherla. In această înaltă scăpa de multe năcazuri cu bărbatul. Bătrânii femeile ar trebui să fie mai şirete şi să cu-
