Page 3 - Bunul_Econom_1903_23
P. 3

Nr.  23                                            BUNUL  ECONOM                                                     Pag.  3
                                                                                                                             v
        supun  că  se  bucură  de  mişcarea  revoluţio­  In  Serbia  sămânăturile  s’au  desvoltat   altul  din  cocean  şi  al  treilea  din  miezul  co­
        nară.  Astfel  mai  multe  clădiri  din  Baniţa  au  bine  în  urma  tijnpului  favorabil.  Nutreţurile   torului.  Ca  cea  mai  bună  hârtie  e  cea  din
        fost  pustiite  cu  locuitori  cu  tot  de  soldaţii   încă  sunt  mulţumitoare.       urmă,  tare,  după-cum  se  vesteşte,  ţine  con­
        turci.  Clădirilor  li-s’a  dat  foc,  vitele  şi  ce   In  România  peste  tot  starea  e  bună.  curenţi  celei  mai  bune  hârtii  fabricată  din
        aveau  locuiiorii  au  fost  luate,  ear  locuitorii   Singură  rapiţa promite o  recoltă  mai  slăbuţă.  sdrenţe.
                                                                                                                   *
        ucişi,  aşa  că  din  500  abia  au  scăpat  48,   In  Britania-mare (Anglia)  încă se  speră
                                                                                                     Societatea  maghiară  pe  acţii  a  minelor
         cari  au  fugit  în  munţi.                la  o  recoltă bunişoară.  In general  se  prevede
                                                                                               (băilor)  Uricani-Valea-Jiului  şi-a  încheiat  bi­
                                                    aşadar  o  recoltă  mijlocie.  Comerciul  extern
                                                                                               lanţul  pe  1902;  socotind  şi  cele  38.805  cor.
                                                    a  arătat,  cu  puţine  excepţiuni,  un  curs  solid.
              A f o g m a . 'M *   Ifo fe r* .                                                 transpuse  din  1901,  a  avut  un  venit  curat
                                                                                               de  375.607  cor.,  cu  53.998  cor.  mai  mult
              Sâmbăta  trecută  6  Iunie  n.,  s’a  făcut     Ştiri  diverse.                  ca  în  anul  precedent.
        alegerea  de  deputat  dietal pentru  cercul elec­                                                         *
        toral  Dobra.  Alegerea  a  fost  presidată  de                                             Import  de  ceară  în  România.  In  urma
                                                         Băi  de  petroleu  în  Ungaria-nordică.
        Simon  Gâbor,  jude  reg.  în  pensiune  şi  a   Firma  G.  I.  Parkinson  din  Londra  încă  de   raportului  consulului  ungar  la  Galaţi,  (Ro­
        decurs  în  cea  mai perfectă  oedine.  Candidaţi   luni  de  zile  face  încercări  de  exploatare  de   mânia),  se  prevede  o  urcare  a  importului  de
        au  fost  patru:  Dr.  Aurel  Vlad,  Dr.  Aurel  petrol  la  moşia  numită  »Szuko«  dela  hota­  ceară  de  albine,  deoare-ce  guvernul  român a
        Muntean,  Dr.  Farkas  Bela  şi  Dr.  Lâzâr  Ele-   rele,  cari  sunt  totodată  şi  proprietatea  opi-   dispus  că  pentru  scopurile  bisericeşti  se  vor
                                                    dului  Mezdlaborcz.  Producerea  crudă  s a  do­
        mer.  Dnii  Dr.  Muntean  şi  Lâzâr  şi-au  re­                                        folosi  numai  lumini  din  ceară  de  albine,  cu­
                                                    vedit  de  excelentă.  întreprinzătorii  sperează
        tras  însă  mai  târziu  candidaturile.  La  sfîrşi-                                   rată,  care  se  vor  pregăti  in  fabricile  nouă
                                                    la  un  produs  bogat ;  dar  de  adevăratul  ba-
        tul  votărilor  s’a  constatat,  că  Dr.  A.  Vlad  a   sin  al  oleiului  nu  vor  da  decât  la  800 metri   ce  se  vor  înfiinţa  şi  cari  vor  sta  sub  supra-
        primit  256,  ear  Dr.  Farkas  Bela  204  voturi.  afunzime.                          veghierea  statului.
                                                                        *                                          *
        Astfel  presidentul  a  proclamat  ales,  cu  ma­
                                                         Import  de  vin  în  Anglia.  Dr.  Ruttkay   „Hungaria",  societate  pe  acţii  pentru
        joritate  de  52  voturi  pe  dl  Dr.  Aurel  Vlad,
                                                    Vilmos,  specialist  al  ministerului  nostru  de   exportul  untului,  şi-a  încheiat  bilanţul  pe
                                                    agricultură  la  Londra  raportează,  că  o  firmă   1902  cu  76.755  cor.  profit  curat,  după un
           Starea  sâmănăturilor.                   mare  comercială  de  vin  de  acolo,  se  intere­  capital  social  de  300.000  cor.,  a  procurat
                                                    sează  mult  de  vinurile  maghiare şi dacă i-s’ar
                                                    trimite  mustre,  ar  orienta  firmele  noastre   unt  brut  în  valoare  de  141.172  cor.  Filialele
             A  sosit  acel  anotimp,  în  care  producă­  despre  resultatul  ce  ar  obţinea.  Un  preţ-cu-   din  oraşele  Dombovâr  şi  Timişoara,  au  lu­
                                                    rent  al  firmei  numite  se  poate  căpăta  la
        torii,  neguţătorii şi  consunătorii  îşi întorc  pri­                                 crat  cu  un  deficit  de  36.000  cor.
                                                    muzeul  de  agricultură  din  Budapesta.                       *
        virile  asupra  mersului  timpului,  cu  scop  de               * .
        a-şi  pufea  face  oare-care  idei  despre  recol­                                          Cafea  vendntâ  în  pachete.  In  comerciul
                                                         Hârtie  din strnjani  de  cucuruz.  In  sta­  de  coloniale  din  Germania  s’a  lăţit  foarte
        tele'anului.  De  trecut  nu  se  mai  interesează   tul  Illinois  din  America,  fac  încercări  însem­  repede  o  înoire  însemnată,  câştigând  pentru
        nimeni.  Starea  sămănăturilcr  la sfîrşitul  lunei
                                                    nate  cu  o nouă  maşină,  care  prelucră în  hâr­  sine  atât  publicul  cumpărător,  cât  şi  pe  ne­
        Maiu,  în  urma rapoartelor  ce  au  intrat la  mi­                                    gustorii  de  cafea,  cari  mai  nainte  luptau
                                                    tie  firul,  coaja  şi  coceanul  de  cucuruz.  Fa­
        nistrul  de  agricultură,  sunt  următoarele:  bricanţii  oferă  preţuri  bnne  producătorilor   contra  ei.  Inoirea  constă  în  aceea,  că  negus­
             In  Statele-Unite  ale  Americei-de-Nord   de  cucuruz,  aşa  că  aceia  ar  fi  mai  câştigaţi   torii  de  cafea  din  câte  un  oraş  vând cafeaua
                                                                                               într’un  pachet  statorit  unanim,  adaogând  la
        timpul  a  fost  nefavorabil  şi  în  unele  locali­  decât  dacă  le-ar  da  vitelor  spre  mâncare.   fiecare  pachet  un  bon;  20  astfel  de  bonuri
        tăţi  îngheţul  a  causat  pagube.  Astfel  recolta   Partea  cea  mai  însemnată  din  această  pur-  fiecare  neguţător  le  schimbă  apoi  cu  un font
        va  fi  probabil  slăbuţă.                 cedere  a  maşinei  de  nou  inventată  este,  că   de  cafea.  Inoirea  au  început-o  neguţătorii
             In  Rusia  asemenea  a  stricat  timpul  de  se  bagă  în  ea  cucuruzul  copt  dimpreună  cu   de  aromate,  spicerii,  şi  astăzi  într’atâta  s’a
                                                                                               lăţit,  încât  în  mai  multe  oraşe neguţătorii  de
        iarnă,  cel  de  primăvară  a  îndreptat  însă  în­  cotorul  şi  cu  tuleul,  pe  care  îl  taie,  boabele
                                                                                               cafea  s’au  învoit  la  procurarea  împreună  a
        trucâtva  desvoltarea lor.  In Rusia mică  starea  le  smicură  şi  tăind  cotorul,  alege  miezul  din   cafelei,  precum  şi  la  prăjirea  şi  vânzarea  co­
        sâmănăturilor  e  mai  rea.  Recolta  cea  mai   ele.  Din  această  materie  au  preparat  până   mună  a  aceleia,  în  modul  de  mai  sus.
        bună  de  toamnă  va  fi  în  Rusia  de  mijloc.  acum  trei  soiuri  de  hârtie,  unul  din  coaje,


        noască  pe  bărbat,  când are harţag  de  ceartă,   O  femeie  cuminte  va  şti  să  se  poarte   Mai  e  o  zicătoare:  »Vorba  dulce  mult
        să  nu-1  mai  aţîţe,  ci  să-şi  caute  de  lucru  în   aşa  fel,  ca  nici-odată  să nu  dea  prilej  bărba­  aduce*,  şi-i  foarte  adevărată.  Când  vorbeşti
        grădină,  la vite,  aşa  ca  să nu stea  în preajma   tului  să  sară  la  ceartă  şi  mai  ales  Ia  bătaie.   bine  cu  cine-va,  îl  umpli de  bucurie,  .şi  omul
        bărbatului  până  se  linişteşte.  Tot  aşa  bărba­  Vorba  veche  zice:  »Nu  mi-i  că  mă  bate,   vesel  are  mai  multă  putere,  inima  i-se  bate
        tul,  când  vede  că-i  femeia  supărată,  că  de,   dar’  mi-i  că-şi  face  obiceiu*.  Şi-i  foarte  ade­  mai  regulat,  sângele  îi  e  mai  viu  şi  atunci
        om  e  şi  ea,  şi  poate  multe  năcazuri  trebue   vărat:  într’o  căsnicie,  dacă  încep  certele  şi   are  şi  plăcere  mai  multă.  E  cunoscut  lucrul,
        să  înghită,  s’o  lase  în  banii  ei  până  ce-i trec   bătăile  nu  mai  e  Doamne  ajută.  Bărbatul  şi   că  omul  supărat  n’are  spor  la  lucru.  Când
        şi  ei  năduvurile.                        cu  femeia  trebue  să  fie  doi  tovarăşi  ca  să   bărbatul  pleacă  la  luau,  vesel  şi  cu  vorbe
             Dacă  bărbatul  şi  femeia  nu  s'ar  aţiţa   ducă  la  bine  şi  la  rău;  dar’  când  ei  se  duş­  bune  dela  femee  şi  copii,  de  sigur  în  ziua
        unul  pe  altul;  dacă  n’ar  căuta  să-şi  spue  cu­  mănesc,  când  nu-i  înţelegere,  re  bine  mai   aceea  va  munci  mai  cu  spor  şi  nu  se  va  în­
        vinte  grele,  pe cari  singuri  nu le  cred,  atunci   poate  fi?  Doi  boi  ori  doi  cai,  când  trag  la   toarce  acasă  obosit.  Tot  aşa  şi  femeia  va
        nu  s’ar  certa  şi  nu  s’ar  bate  nici-odată.  un  loc,  şi  tot  trebue  să  meargă  uniţi,  dar’   munci  mai  mult  şi  ori-ce  greutate  va  avea,
             E  foarte  ruşinos  lucru  când  gospodarii   încă  să  duci  carul  greu  al  vieţii 1  De  aceea   nu  i-se  va  părea  piatră  de moară;  ear’  seara,
        nu  se  înţeleg  şi  se  fac  de  rîsul  lumii.  Ferice   multe  case  se  strică  şi  gospodăria  merge  în­  adunaţi  în  jurul  mesei,  vor  fi  cu  toţii  feri­
        de  casa,  unde  nu  s’aude  gâlceavă,  ceartă,   dărăt,  fiind-câ,  în  loc  de  vorbe  bune  e  nu­  ciţi.  Omul  n’are  nevoe  de  cine  ştie  ce  bu­
        sudălmi  şi  bătăi.  Omul  poate  trăi  şi cu  mult   mai  ceartă.  Bărbatul  de  năcaz  merge  la  câr­  cate  alese,  dar’  să  le  mănânce  cu  voe  bună,
        şi  cu  puţin.  Pentru  a  fi  fericit  nu  trebue   ciumă ;  femeia,  în  loc  să  muncească  şi  să   căci  atunci  mâncarea  se  mistue  şi  se  prinde
        cine  ştie ce  bogăţii,  ci  cuvântul  bun,  înţele­  economisească,  se  culcă  şi  doarme,  doar’  o   de  om.  Cearta  nu-i bună  nici-odată,  că multe
       gerea,  sunt fericiri  pe  cari nu  le pot  da banii.  face  bărbatului  în  ciudă.  Şi  aşa  puţinul  ce   case  stricate  s’au  văzut  din  ceartă  şi  mulţi
             Când  bărbatul  îşi  ceartă  ori  îşi  bate  au  se  risipeşte,  copii  cresc  ca vai  de  ei;  ear’  oameni  nenorociţi.  Pe  copii  să-i  învăţăm  de
        femeia,  copii  capătă  pilde  urîte;  nu  mai  au   sărăcia  e  doamnă  în  casa  unde  e  ceartă.  O   mici  a  nu  se  certa,  dar’  pentru  asta  trebue
       frică  de  mamă,  nu-i  mai  dau  cinste;  ear’  pe  vorbă  zice:  »Când  doi  se  ceartă,  al  treilea   să  vadă  întâiu  că  părinţii  nu  se  ceartă.
       tată  nu-1  iubesc,  ci  se  tem  de  el  ca  de  un   câştigă*,  dar'  când  se  ceartă  bărbatul  cu  fe­
                                                                                                („G.  S."j                     Stanca.
       călău.                                      meia,  nu  câştigă  nime.
   1   2   3   4   5   6   7   8