Page 4 - Bunul_Econom_1903_23
P. 4

Pag-  4.                                           B U N U L   ECONOM                                                Nr.  23
         PENTRU  MESERIAŞI                         Advocatul  poporului.                      sfredelesc  sub  pele  şi  cresc  acolo  mari  ş
                                                                                              produc  buboaie (umflături)  mai  ales  pe  spate
                                                                                              şi  pe  piept,  care  îmbolnăvesc  vita  şi  le  strică
           Un  nou  mijloc  pentru  distrugerea         G ră d in ă ritu l  nu   stă  sub  dispo-
                                                                                              pelea.  Prin  ţeselat,  periat  şi  spălat  îndepăr­
                   buretelui  de  casă.           siţiu n ea   leg ii in d u stria le.   Ministerul de
                                                  agricultură  a  adresat  câtorva  autorităţi  in­  tăm  ouăle  strechei,  de  aceea nici  un  econom
            Se  ştie  cât  de  greu  este  a  ne  scâpa                                       să  nu  intrelase  întreţinerea  curăţeniei  pelei
                                                  dustriale  de  a  doua  instanţă,  hotărîrea  sa
       de  bureţii  ce  ne  nimicesc  toată  lemnăria                                         a  vitelor  în  timpul  acesta.
                                                  adusă  cu  data  de  21  April  1903  Nr.  9544,
       unei  case:  podeală,  grinzi  etc.,  ba  ne  poate
                                                  în  înţelesul  căreia  pomâritul,  legumăritul  şi
       infecta  şi  mobilele  de  lemn.  Până  acum  nu                                             Mijloc  simplu  contra
                                                  florâritul  nu  se  ţin  de  industrie  şi  astfel
       se  cunoştea  alt  mijloc  decât  a  scoate  po­
                                                  pentru  exercitarea  acestora  nu  trebue  cerută        împunsăturilor  albinelor.
       deala  (padimentul)  şi  a  o  înlocui  cu  alta,
                                                  îngăduinţă,  chiar  nici  atunci,  când  producă­  Locul  înţăpat  de  albine  îl  frecăm  cât
       schimbând  şi  pământul  de  sub  el  şi  chiar
                                                  torul  pentru  vânzarea  produselor  acelora  ar  se  poate  de  iute  cu  ceva  săpun  ordinar  şi-l
       şi  o  parte  a  tencuelei  zidului,  ca  astfel să  se
                                                  ţinea  prăvălie.  Acela  însă,  care  nu  vinde   lăsăm  să  se  usuce  pe  rană.  Resultat  mai  si­
       îndepărteze şi seminţele acestei ciuperci.  Aces                                       gur  şi  mai  grabnic  avem  folosind  săpun
                                                  produsul  său,  ci  al  altora,  trebue  să  ceară
       te  înlocuiri  sunt  însă  foarte  scumpe  şi  astăzi                                  moale.  Es'e  de  recomandat,  ca  acela,  care
                                                  permisiune  pentru  vânzare,  şi  e  privit  de
       avem  un  mijloc  eftin  şi  sigur  contra  lui,                                       are  de a  face  cu albinele, să poarte totdeauna
                                                  neguţător.                                  o  bucăţică  de  săpun  la  sine.
       care  constă  în  următoarele:  Se  sfredelesc  în
       podeală  găuri  prin  care  se  întroduee  prin   P rescripţiu n ea  d elictu lu i  pen ­
       presare  în  golurile  ce  există  sub  ea  un  gaz   tru   usurâ.  In  urma  hotărîrii  Curiei cu data   Pentru  femei.
       numit:  clor.  După-ce  acest  gaz  a  ocupat  tot   de  8  Ianuarie  1903  Nr.  210  prescripţiunea
       spaţiul  gol  de  sub  podeală,  se  astupă  gău­  delictului  pentru  usurâ  nu  se  socoteşte  în­
       rile.  Clorul  intrând  în  toate  crepăturile  lem­  cepând  dela  data  contractării  împrumutului,   Conservarea  sparanghelului.
       nului  nimiceşte  buretele.  Trebue  să ştim însă   ci  dela  încetarea  raportului  de  împrumut.  Se  curăţă  de  părţile  băţoase  şi  se opă­
       că  acest  gaz  deşi  foarte  uşor  de  preparat,
                                                                                              reşte  cu  apă  sărată,  apoi  se  strecoară  şi  se
       este  foarte  otrăvitor  şi  ne  trebue  anume                                        toarnă  oţet  ferbinte  peste  el.  A  doua  zi oţe­
       aparate  pentru  a-1  pressa  sub podeală. — Un   P e n t r u   E c o n o m i          tul  se  ferbe  eară  şi  se  toarnă  din  nou peste
       alt  mijloc  mai  este  şi  petroleul,  care  de  ase­                                sparanghel,  după-ce  l’am  opărit  mai  întâiu
                                                                                              cu  apă.  In  fine  se  aşează în borcane, turnând
       menea  omoară  buretele  de  casă.                      Scăldatul  cailor.             peste  el  oţet  proaspăt  fert  şi  răcit  până-ce
                           *
                                                       Scăldatul  cailor  este  foarte  bun,  însă   sparanghelul  este  peste  tot  acoperit.  Pentru
           Cleiu  pentru  lipit  sticlă  pe  metal.  cu  condifiunea  ca  el  să  nu se  facă  când  caii   a  nu  întră  aer  la  el,  se  toarnă  peste  oţet
                                                                                              ceva  unt  de  lemn,  ear  borcanul  să  leagă  la
                                                  sunt  înferbântaţi  sau  îndată  după  mâncare.
            Pentru  a  lipi  sticlă  pe  metal  folosim  5                                    gură.
                                                  Timpul  cel  mat  potrivit  pentru  scăldat  este               *
       părţi  răşină  şi  1  parte  ceară  galbenă  şi  ro­
       şie  de  Veneţia  împreună  amestecate.  Le  to­  seara  după-ce  au  terminat  munca,  sau  des   Spumă  de  lapte  cu  fragi.
                                                  de  dimineaţă.  Prin  scăldat  caii se  recrează  şi
       pim  toate  laolaltă  şi  se  aplică  în  stare  caldă                                      Se  ia  un  litru  de  smântână,  se  bate
                                                  se  spală  de  praful  depus  pe  ei.
       apăsând  bine  obiectele  de  lipit.                                                   până  se  face  spumă  şi  se  scurge  acea  spu­
                                                                                              mă  pe  sită;  apoi  se  dă  pe  sită  20  deca-
                                                                                              grâme  fragi  şi  17  decagrame  zăhar  pisat
                                                           Inul  şi  purecii  de  pâment.
                                                                                              foarte  mărunt;  după  aceea  se  amestecă  şi
              Medicul  casei.                          Inul  este  foarte  plăpând  la  începutul   cu  spumă  de  smântână,  se  toarnă  în  formă
                                                  creşterii  sale  şi  are  o  mulţime  de  inimici,   şi  se  pune  pe  ghiaţă.
                                                  care  îl  nimicesc  cu  deosebire  când  este  încă
        D u re ri  de  d in ţi  şi  în g rijire a   lor.  tînăr.  Intre  aceşti  inimici  sunt  şi  gândăceii
                                                  numiţi  .purecii  de  pământ*.  Mai  ales,  dacă  DE-ALE  BĂNCILOR
            Un  medic  italian  recomândă  contra du­
                                                  timpul  este  secetos să înmulţesc  atât de  tare,
       rerilor  de  dinţi,  provenite  fie  din  răceală  fie                                      » Coroana*,  in stitu t  de  cred it  ş i
                                                  încât  în  scurt  timp  ne  pot  pustii  lanuri  în­
       că  dinţii  sunt  găunoşi,  planta  cunoscută  sub                                     econom ii.   Despre  înfiinţarea  noului  institut
                                                  tregi.  Mijloace  directe  pentru  distrugerea  lor
       numirile  d e:  odolean,  guşa  porumbului,  nă­                                       financiar  românesc  din  Bistriţa  se  scriu  ur­
                                                  sunt  multe,  însă  prea  scumpe.  Lupta  contra
       valnic,  strigoiu  (Valeriana  officinalis).  Foile                                    mătoarele:  .Coroana*  institut  de  credit  şi
                                                  lor  trebue  să  fie  îndreptată  în  două  direc­
       acestei  plante  să  se  mestece  în  gură  sau                                        economii,  societate  acţionară  cu  sediul  în
                                                  ţiuni:  pe  de-o  parte,  ca  prin  materiile  presă­
       dacă  se  poate,  să se  apese numai  între  dinţii                                    Bistriţa,  s’a  înfiinţat  prin  votul  adunării  ge­
                                                  rate  peste  inul  răsărit  să  se  ucidă  aceste
       dureroşi  şi  pe  cei  de  alături  de  ei,  în  care                                  nerale  constituante,  ţinută  în  23  Maiu  a.  c.
                                                  insecte,  ear’  pe  de  altă  parte  să  grăbească
       cas  ar  dispărea  în  2—3 minute  chiar  şi  cele                                     cu  mare  însufleţire,  cu  un  capital  fundamen­
                                                  creşterea  plantelor,  ca  astfel  să  resiste  mai
       mai  mari  dureri.                                                                     tal  de  100.000  cor.  plasat  în  500  de  acţiuni
                                                  uşor  totalei  nimiciri  a  lor.  Un  astfel  de  mij­
            Pentru  a  curăţt  dinţii  ni-se  recomândă:                                      a  200  cor.  preţ  nominal.  Spre orientarea  ce­
                                                  loc  avem  în  gips  măcinat  mărunt,  care  îl
       pumicea  (Bimsstein)  pulberisată,  cărbune  de   presărăm pe timp uscat câteva zile peste sămă-   lor  interesaţi  servesc  următoarele:  Direcţia
       lemn,  cenuşe  de  ţigară,  borax,  acid  tartric   nătura  răsărită.  Gipsul  omoară  purecii  şi ser­  constă  din  10  membri.  President:  Dr.  Ale­
       (Weinsteinsaurej  şi  acid  salicilic.  Pentru  pra­  veşte  totodată  şi  pământului  ca  îngrăşământ.  xandru  German,  medic,  vice-presidenţi:  dl
       furi  pentru  dinţi  sunt  mai bune:  creta  pisată                                    Michail  Fâgărăşan,  protopop,  dl  Dr. G. Pom-
       foarte  mărunt  (cretă  precipitată),  căreia  şe                                      peiu,  medic.  In  comitetul  de  revisiune  s’au
                                                          Ţeselatul  şi  periatul  vitelor.
       adaugă  la  100  grame  20  grame  rădăcină  de                                        ales  5  membri  şi  2  suplenţi.  Director  execu­
       micşunele  (Veilchenwurzel),  10  grame  făină   Mulţi  dintre  economii  noştri  vor  zîmbi   tiv :  Dr.  Gavriil  Tripon.  Comptabil:  Emil
       de  scrobeală  şi  1  gram  uleiu  de  piperment   cu  dispreţ  când  vor  ceti  titula  de  mai  sus.   Chiffa,  fost  elev  al  academ.  corn.  sup.  din
       (mintă,  ismă  piperată).  După  întrebuinţarea   Ei  ţesală  caii  abea  numai  din  »an  în  Paşti*,   Antwerpen.  Postul  de  cassar  vacant.  Cererea
       acestui  praf  să  se  clătească  însă  totdeauna   dar’  să  mai  ţesale  şi  vitele  mari  cornute.   pentru  înregistrarea  firmei  s’a  înaintat  la  tri­
       gura  cu  o  apă  antiseptică  (omorîtoare  de   Cu  toate  acestea  ţeselatul  şi  periatul  vitelor  bunalul  competent.  Societatea  ’şi-a  închiriat
       microbi),  care  o  putem  procura  în  fiecare  este  de  mare  însemnătate,  cu deosebire  vara,   local  în  strada  spitalului  Nr.  23,  etagiul de-a
       apotecă,  precum  şi  materialele  trebuincioase  fiindcă  tocmai  în  timpul  acesta  ele  au  a  su­  stânga,  învecinat  cu  hotelul  Sahling.  Activi­
       pentru  prafuri  însuşi.                   feri mult  de musca  numită: strechea.  Strechia   tatea  se  va  începe  imediat după înregistrarea
                                                  îşi  depune  ouăle  sale  lipicioase  între  perii   firmei.
                                                  vitei.  Eşind  din  ele  viermuşii  (larvele),  ei  se
   1   2   3   4   5   6   7   8