Page 5 - Bunul_Econom_1903_23
P. 5

Nr.  23                                             B U N U L   ECONOM              _____ ___________________ Pag  5

                                                 şi  după  aceea  spălăm  şi  uscăm  legătura  de   cuviincios  nu-i  ţine  departe  de  societăţile  de
               NOUTĂŢI                          bumbac,  atunci  acela  devine  de  coloare roza  consum  sau  nu-i  îndeamnă  la  păşirea  afară

                                                deschisă,  sau  galbenă  deschisă,  dacă  vinul  e   din  ele«.
                     A V I  S f                 curat;  roşu  închis,  sau  galbenă  tare,  dacă                *
                Rugăm ,  p e  D -n ii  a b o n a ţi  vechi   vinul  e  văpsit.                   Premii  pentru  muncitorii  industriali.
     şi  n o i  să  binevoească  a   ne  trim ite   sum a,  ce      *                       Camera  de  comerciu  şi  industrie  din  Braşov
     ne  datorează,  ea  şi  noi  la   rîn d u l,  n o stru   se
                                                     Societatea  maghiară  pe  acţii  a  băilor   aduce  la  cunoştinţa  celor  interesaţi,  că  rhi-
     p u tem  fa ce fa ţă   m a rilo r  cheltueli,  ce  avem    de  cărbuni  de  peatră  Uricani-Valea-Jiului   nistrul  de  comerciu  a  luat  hotărirea  de  a
     cu  edarea  şi  redactarea fo ii  noastre.
                                                ridică  pe  teritorul  băii  de  cărbuni  de  peatră   distribui  în  fie-care  an  106  de  diplome  de
                                                din  Lupeni  o  turbină  cu  vapor  conform  ce­  recunoştinţă  şi  premii  de  câte  :100  coroane
           P en tru   catedrală.   Ilustritatea  Sa   lei  numite  »Parson«,  cu  putere  de  1000 <cai.   la  lucrătorii  industriali,  cari  s’au  distins  prin
     domnul  Dr.  Io sif  Gali,  mare  proprietar  şi   Aceasta  e  prima  de  felul  acesta  în  Ungaria.   împlinirea  credincioasă  şi  îndelungată  a  da­
     membru  în  casa  magnaţilor,  a  contribuit  la   Puterea  electrică  o  introduce  firma  >Ganz«.  toriilor  lor.  Pentru  circumscripţia  camerei
     fondul  catedralei din  Sibiiu  cu frumoasa sumă               *                       din  Braşov  sunt  destinate  cinci  premii.  Ca­
     de  5000  coroane.                               Nici  papei  nu  sărută  mâna i  Din  pri­  mera  Invită  pe  patronii  din  circumscripţie
                         *                      lejul  visitei  împăratului  Wilhelm  II.  în  Va­  (comit.  Braşov,  Tîrnava-mare,  Sibiiu  şi  Fă­
          f  George  Palade,  fost  ministru  al Ro­  tican  şi  a  descrierii  primirei  lui  la  papa,  găraş)  şi  anume  atât  proprietarii  de  fabrici,
     mâniei  şi  fruntaş  al  partidului  naţional, a  în­  unele  ziare  germane  reaminteşte  visita  ce  cât  şi  ceialalţi  industriaşi,  ca  să  înainteze  la
     cetat  Luni  subit  din  vieaţă  în  Bârlad.  Era   înainte  cu  cincizeci  de  ani  o  tăcuse  papei   cameră  cel  mult  pân  la  30  Iunie  lista  ace­
     om  în  floarea  vieţii,  abia  de  42—43  ani.  împăratul  Frideric  Wilhelm,  pe  atunci  moş­  lor  lucrători,  pe  cari  îi  cred  Vrednici  de
                         *                      tenitor  numai.  înainte  de  a  fi  fost  primit  la   această  distincţie,  Împreună  cu  cualifiraţia
          Dl  Dr.  loan  Margita,  tinăr  simpatic  şi   papa,  educatorul  său,  generalul  Alvensleben,   lor  şi  cu  datele  necesare.  Condiţiunile  sunt:
     binecunoscut  în  cercurile  noastre  sociale  din   îl  făcuse  atent,  că  trebue  să  sărute  papei   1)  Cetăţenia  ungară.  2)  Ocupaţiunea  neîntre­
     Orăştie,  a  depus  censura  de  advocat  cu  suc­  mâna.  »Cum,  să-i  sărut  mâna?»  —  replică  ruptă  ca  industriaşi.  (Portarii,  vizitii,  servito*
     ces  bun  la  tabla  regească  din  Budapesta.  mirat  moştenitorul.  »Afară  de  tatăl  meu,  rii  de  birouri  etc.  sunt  escluşi).  3)  Să  fi
     Sincerile  noastre  felicitări 1           regele,  nu  am  sărutat  mâna  nici  unui  alt   fost  lucrători  industriali  cel  puţin  15  ani
                         *
                                                bărbat,  şi  o  nu  o  voiu  face  nici-odată«.  Şi   neîntrerupţi.  (Anii  de  ucenicie  se  numără ;
          Sfinţirea  episcopului  Dr.  Vas.  Hossu  s'a  dus  la  papa.  Când  s’a  presentat  papa   la  cei-ce  lucrează numai în  anumite  sesoane,
     să  va  săvârşi  în  Blaj,  la  12  Iulie  n.  a.  c.,   Piu  al  IX-lea  i-a  întins  mâna,  dar  el  —după   sesonul  se  numără  ca  an  întreg).  4)  Plata
     ziua  sfinţilor  apostoli  Petru  şi  Pavel,  în  bi­  ce-i  făcuse  o  închinăciune  reverenţioasă,  in  ce-o  primeşte  să  nu  întreacă  suma  de  2000
     serica  catedrală  din  Blaj.  Instalarea  să  va   loc  să  i-o  sărute  i-a  strîns’o  şi  scuturat’o   coroane.  —  Toate  acestea  sunt  a  se justifica
     ţinea  în  19  Iulie  n.  şi  va  fi  oaspele  episco­  bine,  ca  între  prieteni.  Papa  s’a  mirat  mult   cu  documente:  condicuţa  de  lucrător  în  ori­
     pului  Radu  până  când  acesta  să  va  duce  Ia   de  neobicinuitul  omagiu,  dar  nu  a  zis nimic.   ginal  sau  copie  autentică.  Pentru  fie-care
     Oradea-mare,  ceea-ce  să  va  întâmpla,  după-   Şi-a  însemnat  însă  bine,  că moştenitorul ger­  premiu,  camera  va  propune  câte  trei.  Ho-
     cum  suntem  informaţi,  Ia  sfârşitul  lunii  Iulie.   man  în  loc  de sărutat  scutura  mâna  papei,  şi   tărîrea  definitivă  este  a  ministrului.  —  Pre­
                         *                      de câte-ori  i-a  mai  făcut  după  aceea  visită îl   miile  se  vor  distribui  în  zilele  de  după  Cră­
          Meseriaşi  români  din  Orăştie,  au  aran-   primia  toteauna  ţinându-şi  mânile  ascunse   ciun  până  la  anul  nou.
     giat  Duminecă  în  7  1.  c.,  ziua  de  Rusalii, un  după  spate.                                       *
     teatru  împreunat  cu  joc.  S’a  predat  piesa:               *
                                                                                                Exploatare  de  pădure  în  Ardeal.  Firma
     „Sâmbăta  morţilor",  dramă  în  5  acte.  Roluri   Din  America.  In  oraşul  Stavn-Pa  a  ars   Goldfinger  şi  Templânszki  din  Budapesta  a
     principale  au  avut  dşoarele:  Valeria  Grofu şi   o  casă  cu  11  rânduri.  întreaga  casă  a  fost   cumpărat  marea  pădure  din  apropierea  Clu­
     Roşa  Raţiu,  precum  şi  dnii  Petru  Banciu  şi  locuită  numai  de  lucrători  de  aici  din  Eu­  jului  cu  circa  3,800.000  cor.  Lemnul  pro­
     Constantin  Budoiu,  cari  ’le-au  interpretat   ropa.  Lucrătorii  erau  pe  la  fabrici  şi  acasă   dus,  care  în  cea  mai  mare  parte  e  gorun
     spre  deplina  mulţumire  a  publicului  partici­  au  fost  numai  soţiile  şi  copii  lor.  Au  pierit   (stejar),  după-ce  va  fi  fazonat  (lucrat),  firma
     pant.  Ceialalţi  diletanţi  încă  au  jucat  bine  în  marea  de  foc  soţiile  şi  copii  alor  740  de   are  de  gând  a-1  exporta  parte  prin  Fiume
                         *                      lucrători.  Inchipuiţi-vă  ce  amar  şi  ce  durere   în  Francia,  Italia  şi  Spania,  parte  pre  lucrat
          Cartel  de  fer  ungaro-austro-german.  pentru  bieţii  oameni  să-’şi  vadă  fiinţele,  cari   în  scânduri  şi  grinzi  îl  va  desface  în  patrie.
     Intre  cartelul  de  fer  ungaro-austro-german   le-au  fost  mai  dragi,  prefăcute  în  scrum,  pe      *
     (din  Silezia  superioară)  decurg  pertractări,  al   care  îl  bate  vântul  în  toate  părţile,  acolo   Comunicaţiune  cu  motor  pe  căile  ferate
     căror  scop  e  asigurarea  riciprocă  a  consu­  departe  de  pământul,  în  care  s’au  născut  şi   din  Ungaria-de-Slld.  Oficiul  de  supraveghere
     mului  străin  precum  şi  delăturarea concuren­  au  crescut.
                                                                    *                      al  comunicaţiunii  din  Timişoara  a  înaintat
     ţei  de  pe  pieţele  de  consum  române  şi ruse.                                    conducerii  comerciale  din  Seghedin  un  plan
     Astfel  de  legături  s’au  făcut  până  acuma   Mişcarea  începută  contra societăţilor  de
                                                consum  în  Germania  se  lăţeşte  tot  mai  mult   pentru  Introducerea  comunicaţiunii  cu  mo­
     numai  între  băile  austriace  din  Wittkowitz                                       tor  pe  căile  ferate  din  Ungaria-de-Sud.  Li­
     şi  din  Silezia-superioară.  Regularea  consu-   până  chiar  şi  în  cercurile,  cari  tocmai  nu   niile  principale  sunt:  Timişoara-Orşova  şi
     maţiunii  de  fer  din  România  atinge  în prima   sunt  cunoscute  ca  prieteni  ai  comerciului.   Timişoara-Buziaş,  mai  departe,  afară  de  li­
     linie  fabricile  de  fer  maghiare.       Astfel  în  timpul  din  urmă  societatea  con­
                                                servativă  din  Halle  a  luat  posiţie  hotărîtă   niile  Ilia-murăşană-Gatta,  comunicaţiunea  cu
                         *
                                                contra  lor,  printr’un  circular adresat oficialilor   motor  să  se  introducă  şi  pe  liniile :  Timi-
          Hoţie  mare  la  poştă.  Mercuri  seara bir­
                                                orăşeneşti.  Intre  altele  circularul  zice:  »Ce   şoara-S.-Miclăuşul-mare,  Timişoara-Buziaş, Ti-
     jarul  postai  Mihaiu  Micsinai  din  Budapesta                                       mişoara-Lipova,  Timişoara-Modeş,  Ciacova-
     a  furat  98-000  coroane,  bani  dela  postă  şi   se  alege  de  organisaţiunea  statului  nostru,   Boca,  Oraviţa-Annina, Vojtek-Bogsân,  Vârşcţ-
     a  dispărut.  Cine  prinde  pe  făptuitor  împre­  dacă  tot  mai  mulţi  cetăţeni  ajung  la  prole­
                                                tariat ?  Dela  cine  să  încassăm  dările  nece­  T.  Cubin,  Panciova  (dela  Verşeţ  direct  la
     ună  cu  banii,  capătă  un  premiu  de  4000
                                                sare  pentru  plătirea  oficialilor,  dacă  comer-   Panciova)  şi  dela  Băile  Herculane  la  Orşova.
     coroane.
                         *                      ciurile  stau  pe  loc,  deoare-ce  cei  mai  buni  şi         *
         Vinul  vâpsit  artificial  se cunoaşte,  dacă   mai  siguri  cumpărători  s’au  întrunit  în socie­  Comitetul  permanent  al  comit.  Torcmtal
     adaugem  la  50  cm.  vin  una  sau  două  pică­  tate  deosebită,  pentru-ca  să  causeze  neguţă­  a  recomandat  comitatului  ca  pe  timp  de  lO
     turi  sare  de  pucioasă  şi  amestecându-le  pu­  torilor  concurenţă  ruinătoare?  Astfel  de  în­  ani  să  dee  fabricei  de  covoare  a  comitatului
     nem  în  ele  o  legătură  de  bumbac.  Dacă  vi­  trebări  şi  asămănâtoare  acestora  trebue  să  un  ajutor  de  1000  cor.
     ţiul  îl  încălzim  pe  încetul  timp  de  5  minute  aibă  în  vedere  fiecare  oficial,  dacă  simţul   *
   1   2   3   4   5   6   7   8