Page 2 - Bunul_Econom_1903_24
P. 2

Pag.  2                                           B U N U L   E C O N O M                                            Nr.  24

                                                    fu  omorît.  Trecând  mai  departe,  îi  întimpină   —   Noi  am  vernil,  ca  să-ţi  subscrii  ab-
        Revoluţia  din  Serbia.                     generalul  Petrovici,  care  în  amândouă  mânile   zicerea.
                      j            . . .
                                                    ţinea  câte  un  revolver.  El  răni  pe  mai  mulţi   —-  In  humele cui  cutezi a-mi  vorbi  ast­
                                                    oficeri.  Atentatorii  n’au  împuşcat  pe  general,   fel?  zise  regele.
             Ştirea  dată  de  noi  în  nrul  trecui  des­
        pre  asasinarea  Regelui  şi  Reginei  Serbiei  s’a   ci  s’au  aruncat  asupra  lui,  i-au  smuls  revol­  —   In numele  armatei.  Abdică!
        adeverit  de  toate  ziarele.              verele  din  mâni  şi  I’au  provocat  să-i  con­  —   Eu  nu  sunt  tatăl  meu.  Eu  nu  sunt
                                                    ducă  la  rege.   ^  ?                     Milan.  Trădarea  câtor-va oficeri  mişei,  nu  mă
             Despre  săvirşirea  omorului  se  publică
        diferite  ştiri.  Ca  cele  mai  aproape  de  ade­  In  momentul  acesta  toate Iampele  elec­  înspăimântă.  Căraţi-vfi  de  aici,  mişeilor 1
        văr,  dăm,  după  »G.  T«,  următoarele:   trice  se  stinseră.  Conjuraţii,  suprinşi  astfel,   —   Rege,  răspunse Misiei,  ne  dăm  viaţa
                                                   abia  se  puteau  vedea  unul  pe  altul;  împăr­  pentru  tron,  însă  alungă  pe  acea  bestie  de
                    Istoricul  dram ei  sângeroase.
                                                    ţiţi  în  grupuri,  cu  oare-care  groază,  ce  le-o   pe  acest  tron,  ca  să  nu-1  mai  murdărească.
             Conjuraţii  aşteptară  prin  botele  şi  prin                                     (Când  Misiei pronunţa  ultimele cuvinte,  atinse
                                                    insufla  întunerecul,  umblau  prin  odăi,  dar’
        cafenele  timpul   potrivit  pentru  a  săvîrşî                                        pe  regina  în  mod  necinstit).
                                                   tot  nu  aflară  părechea  regală.  Aprinseră  chi-
        atentatul.  Pretutindeni  ei  erau  încunjuraţi  de                                         In  clipa  aceasta  regele  îmbrăţişa  strins
                                                   brite.  Din  întâmplare  au  găsit  nişte  luminări
        lăutari,  cari  le  cântau  cântecul  numit  »Kolo                                     pe  regina  şi  o  sărută  strigând:
                                                   într’un  dormitoriu  gol.  Au  aprins  luminările
        al  Reginei  Draga»,  vrând  astfel  să  dea  în                                            —   Nul  Nul  Nici-odată  nu  te  voiu  pă­
                                                   şi  au  început  să  caute  după  rege  şi  regină,
        mod  demonstrativ  dovezi  de  »leal tatea«  lor.                                      răsi,  Dragai  Te  iubesc  mult,  te  iubesc.
                                                   însă  fără  resultat.  Atunci  ei  crezură,  că  pla­
        La  orele  l x/2  au  plecat  cu  toţii  spre  palat.                                       Apoi  regele  sărută  ochii  reginei.
                                                   nul  lor  fu  tradat  şi  că  părechea  regală  s’a
             Disposiţiunile  le-a  făcut  pe  stradă  co­  refugiat.                                In  momentul  acesta  se  descârcară  ar­
        mandantul  regimentului  6,  Petru  Misiei.  In                                        mele  asupra  lor,  şi  regele  şi  regina  căzură
                                                         Atentatorii,  desperaţi,  au trimis  pe  cei
        palat  se  retraseră  fiecare  pentru  a  se  culca.                                   unul  peste  altul.  Nu  erau  însă  morţi.  Un sol­
                                                   doi  fii  ai  lui  Gruici  la  locuinţa  ministrului
        Intr’aceea  regimentul  7,  care  purta  numele                                        dat  întrat  în  urmă,  se  repezi  spre  regină,  îi
                                                   Ţinţar Markovici,  căci credeau,  că  acesta prin
        regelui  şi  al  cărui  comandant  e  Luca  Laza-                                      sfăşiă  cămaşa,  o  lovi  cu  călcâiele  ferecate  ale
                                                   ginerele  seu  Milkpvici  i-a  tradat  planul  şi  a
        revici,  a  ocupat  casarmele  poliţiştilor.  Tot                                      cismelor  în  cap,  pe  faţă  şi  pe  piept.  O  hor-
                                                   ascuns  pe  rege  la  el.
        atunci, eş'i  regimentul  4,  care  poartă  numele                                     căitură  dureroasă,  un  suspin  stins,  şi  Draga
        reginei  asasinate,  condus  de  cei  doi  fii  ai   In  timpul  acesta  conjuraţii  au  chinuit   expiră.
                                                   în  fel  şi  formă  pe  generalul  Petrovici,  ca  să
        fostului  ministru-president  Sa va  G r u i c i :                                          Regele  într’aceea  se  sbătea  în  durerile
                                                   spună  unde  s’a  ascuns  regele  şi  regină.  Ge­
        Bora  şi  Alexandru.  Aceştia  au  împresurat lo­                                      cele mai crâncene,  ce se poate închipui.  Arun­
                                                   neralul  multă  vreme  n’a vrut  să dea  desluşiri,
        cuinţele  foştilor  miniştri.                                                          cat  în  curte  prin  fereastră,  mai  mult  timp  a
             Atunci sosi  colonelul  Maşin,  fratele băr­  în  sfîrşit  însă  perzându-şi  puterile,  mărturisi   rămas  pe  pământ  cu  trupul  sdrobit  şi  muri
        batului  dintâiu  al  Reginei.  Maşin  a  dat  sem­  că  părechea regală  se află în  camera  de lângă   numai  târziu  după-ce  regina  şi-a  dat  sufletul.
                                                   sufragerie.  La  aceasta  generalul  Petrovici  fu
        nul  de  plecare  spre palat.  Mica  poartă a  des-                                         Acestea  Ie istoriseşte  căpitanul Pera Ve-
                                                   tîrît  în  sufragerie  şi  acolo  au  dat  în  adevăr
        chis-o  căpitanul  de  gardă  Kostici.  Pe  când                                       milovici,  care  încă se  afla  printre  oficerii care
                                                   peste  o  uşe  fără  iver.  Câte-va  momente  Mi­
        o  parte  din  oficeri  şi  soldaţi  ajunseră  uşor                                    intraseră  în  conac.
        prin  poartă  în  curtea  conacului,  celalalt  grup   siei  a  parlamentat  cu  regele,  ca  să  deschidă   Intr’aceea  soldaţii încunj urară casa veche
        de  oficeri  şi  soldaţi  au  putut  să  între  prin   uşa:  Când  regele T?spunse  cu  un  hotârît  nu   â  reginei  Draga  în  apropiere  de conac,  unde
                                                   şi-i  numi  mişei,  câţiva  oficeri  sparseră  uşa
        poarta  de  fer  numai  după  o  luptă  grea,  în                                      locuiau  fraţii  ei, Nicodim  şi  Nicolaj.  Pe  aceş­
        care  5  fură  omorîţi  şi  20  grav  răniţi.  şi  tot  atunci  alţii  din  ei  împuşcară  pe  ge­  tia  i-au  dus  într’un  edificiu de  lângă  Dunăre,
             Petru  Misiei  cu  28  oficeri  s’au  dus  la   neralul  Petrovici  ăişa,  încât  regele  şi  regina   unde  i-au  împuşcat.
        uşa  coridorului  de  sticlă.  Au  forţat  uşa,  dar’   au  auzit  puşcăturire.  Regina,  care  văzu  pe   M oartea lui  Ţinţar  M arcovici.
        n’au  putut  intra,  decât  după-ce  Naumovici   Petrovici  căzând,  leşină.  Regele  şi  regina  nu
        a  sfărîmat-o  cu  dinamită.  Cu  ocasia  aceasta   erau  îmbrăcaţi  decât  in  cămăşi,  regele  întt’o   Iată cum  s’a  întâmplat omorîrea  fostului
                                                   cămaşă  lungă  de  mătasă  roşie,  regina  în  câ-
        şi  în  urma explosiei,  Naumovici  încă a  murit.                                     ministru-president  Ţinţar  Marcovici.
             Atentatorii  se  aflau  acum  în  palat.  Gi­  maşe  drap.                             Poarta  dela locuinţa  Iui  era închisă.  Doi
        nerele  lui  Ţinţar  Marcovici,  Ivan  Milcovici  Misiei  păşind  înaintea  regelui  zise:  soldaţi  au  sărit  în  curte,  unde  erau  postaţi

                                                   Hartmann,  ear  picturile  murale  de  nişte   fratele  seu  vitreg  a  murit,  a  luat  numele  de
                   F   O   I T   Ă
                               *
                                                   măiestri  francezi,  hu  tocmai  potrivit  regule-   Obrenovici  şi  după  îndelungate  sbuciumări
                                                   lor  iconografiei  bisericii  ortodoxe  din  Ori­  a  fost  ales  de  principe  ereditar  al  Şârbiei.
        Biserica Domniţa Băiaşa  din Bucureşti.    ent.  Biserica  cu  cfile  5  tunuri  ale  sale,  din   A  fost  titan  şi  pentru  aceea  l’au  silit  în  13
                                                   cari  pantocratorul  la  mijloc,  face  o  impresie   Iunie  1839  să  abdice  în  favorul  lui  Mihai,
                                                   din  cele  mai  plăcute,  ce  disposiţia interioară,
                      (Vezi  ilustraţia).                                                           Milan  O b r e n o v i c i ,   tatăl nefericitului
                                                   bogăţia  picturilor  şi  luxul  mobiliarului,  nu   Alexandru  a  fost  proclamat  de  rege  în  2
             Biserica  Doamna  Băiaşa,  numită  după
                                                   fac  decât  să  o  mărească.  Biserica  e  bine  în­  Iulie  1869,  după-ce  moşul  seu  Mihai  a  fost
        pioasa  Domniţa  B.,  fica  lui  Constantin  Brân-   treţinută  şi  are  cel  mai  bun  cor  vocal.  ucis  în  superba  grădină  Topcider  la  o  vâ­
        coveanu,  care  Ia  moartea  ei  şi-a  lăsat  toată
                                                                                               nătoare.
        averea  pentru  fundaţiunea  unui  asii.  Prima
        biserică,  zidită  în  amintirea  Domniţei,  a  fost,                                       Alexandru  şi  Draga.  Mama  tinerului
        după  trecere  de  80  ani,  reclădită  de  Grigo-   !IDate  biografice                rege  Alexandru  şi-a  dat  multă silinţă  să  câş­
        rie  Brâncoveanu;  apoi  fiind  dărîmată  prin                                         tige  o  mireasă  corăspunzătoare  pe  sama  fiu­
                                                                     despre
        cutremurul  din  1838,  băneasa  Safta  Brân­                                          lui  seu,  cu  care  voia  să  facă o  „pârtie"  bună.
                                                         Itegele  şi  Regina  Serbiei.
        coveanu  a  reconstruit-o,  adăugând  spitalul                                              Dar’  înzadar.  O  femeie  din  popor,  Ma­
        şi  asilul  pentru  femei  bătrâne.  In  timpul  din                                   şina  Draga,  văduva  unui  inginer,  i-s’a  furişat
        urmă  epitropia  spitalelor  Brâncoveneşti  a   Dinastia  Obrenovici.  Familia Obrenovici   în  inimă.
        clădit  din  nou  biserica  şi  o  parte  din  edifi­  ca  şi  celelalte  familii  cari  au avut  în  posesie   Regele  Alexandru  s’a  decis  la  începu­
        ciile  de  prin  prejur.  Biserica,  aşezată  în  mij­  tronul sârbesc,  este  originală din  popor.  Milos   tul  anului  1900  s’o  iee  pe  Maşina  Draga  în
        locul  unui  frumos  parc,  reproduce  până  la   I.  născut  în  anul  1780  a  fost  fiul  lui  Toro   căsătorie.  Planul  acesta  a  aflat mulţi  contrari.
        un  punct  planul  bisericei  episcopale  dela   şi  acesta  cu  doi  fraţi  laolaltă  au  avut  pro­  In  primul  rînd  însuşi  Milan  l’a  desaprobat.
        Curtea  de  Argeş.  Planurile  clădirii  s’au  exe­  prietăţi  în  Neoplanta.  Miloş  în  1804  a  luat   Dar’  caracteristica  Obrenovicilor  e  îndărătni­
        cutat  de  A.  Orăscu,  C.  Benesch  şi  Fried.  parte  la  luptele  Carageorgevicilor  şi  când  cia,  atât  în  dragoste  cât  şi  în  ură,  şi  tinărul
   1   2   3   4   5   6   7