Page 4 - Bunul_Econom_1903_24
P. 4
Pag- 4. B UNUL E C O N O M Nr. 24
arendaşul moşiei Burduşelu, cu care în spe Pentru femei. ocasiunea adunărilor de ori-ce fel, întocmai
cial îi plăcea să se întreţină. cum este oprită Şi purtarea de revolver şi
Nu de mult dl Al. Săulescu spuse puşcă la astfel de oameni. Cine cu toate
noului Rege: Desfiinţarea (delăturarea) gustului propriu acestea duce cu sine vre-0 armă, se pedep
de miere. seşte cu închisoare dela 3 zile până la o
— Bine, excelenţă, dacă vă place aşa
lună. (Art.de lege 33, §. 103 din anul 1874).
de mult agricultura, de ce nu vă stabiliţi Propriul gust al mierei îl delăturăm în
aici la moşie? aşa mod, că într’un vas curat punem can
— Ei, pentru o sumă de consideraţii titatea dorită de miere, apoi vasul îl băgăm
de ordin politic. într'o oală de pleu sau de fer, punând Ştiri diverse.
— înţeleg, o parte, Excelenţă. Nu sun mai nainte pe fundul oalei o ţiglă sau cără
teţi Român şi nu puteţi avea iubirea ce o midă, ca sticla cu miere să nu stee în imedi Fabrică de zăhar în comit. Torontal.
are ori-ce Român luminat pentru pămân ată apropiere de fundul oalei; după aceasta Societatea economilor din comit. Torontal a
tul seu. oala o umplem cu apă rece şi atâta o îm- hotărît în adunarea generală din ăstan, la
— Te înşeli, domnule Săulescu. Sunt ferbântăm, ca mierea să înceapă a ferbe do iniţiativa membrului Poroszkai Băla, ca să
Sârb, este adevărat, dar’ de origine sunt Ro mol. Dacă mierea a ajuns să fearbă, atunci înfiinţeze pe teritorul comitatului una sau
mân macedonean, şi mă mândresc cu origi deasupra ei se formează o spumă albă, pe două fabrici de zăhar. Cu paşii necesari pen
nea mea. Toate documentele familiare accen- care o adunăm mereu cu o lingură. Când tru intreprindere au fost însărcinaţi 4 membri.
tuiază origina noastră românească. Să ştii nu se mai face spumă, purcederea e gata şi *
dela mine că toate familiile din Peninsula- mierea devine curată, perzându-şi gustul pro Congres de păpncari şi exposiţie de
Balcanică, al cărui nume se începe cu Caia..., priu, aşa că se poate folosi la pregătirea ca marfă de pâpucârit în Dobriţdn. Micii indus
Mavro..., Cerna..., sunt familii româneşti de felei sau dulceţei. Spuma adunată se poate triaşi păpucari îşi vor ţinea anul acesta al
origină. întrebuinţa ca nutrire peste iarnă. V-lea congres în 15 şi 16 August în Dobri-
— Dacă, Excelenţă, ai titluri să fii so ţin. Vor expune totodată şi produsele lor şi
cotit Român şi te mândreşti cu origina de maşinile ce le întrebuinţează. Ordinea de zi
Român macedonean a familiei, de ce nu te Medicul casei. a congresului va fi:
stabileşti în România? 1. Raportul comitetului central al so
— Fiind-că iubesc România, răspunse cietăţii micilor industriaşi păpucari din ţară.
Anemia (lipsa de sănge).
principele Petre Carageorgevici. 2. Modificarea legii industriale. 3. Asociaţiuni
— Iubeşti România şi nu vrei să stai Pentru anemici (săraci de sânge) se re industriale. 4. Interesele păpucarilor şi indus
în România? comandă următoarea apă de beut: într’o tria temniţelor. 5. Regularea ordinei târguri
— Da ? De-aşi sta aici, într’o ţară ve sticlă de un litru punem cât putem lua odată lor. 6- Lărgirea cercului de activitate a cor-
cină cu Sârbia, numai prin presenţa mea s’ar cu pumnul cuie de fer şi apoi turnăm apă poraţiunilor industriale. 7. Interesul păpucari
crea difilcutăţi statului român. S’ar pretinde până se umple sticla, pe care apoi O astu lor şi transportul comun. 8. Ştergerea lucru
din Belgrad, că eu urzesc comploturi pe pă păm cu un dop, însă aşa, ca aerul să poată lui numit »sitz«. 9. Intrarea in vigoare a dării
mântul României în contra familiei Obreno- pătrunde în sticlă. După 3—4 zile cuele în de câştig progresive. 10. înmulţirea prelege
vici. De aici o serie de neplăceri pentru Ro cep a se rugini şi aşa apa devine bună de rilor speciale. 11. Primirea de învăţăcei.
mânia. Nu vreau ca din causa mea statul beut. Să se bea din această apă câte 2 pă- 12. Repausul general de Dumineca. 13. Even
român să întimpine neajunsuri în relaţiunile hare zilnic, clâtărind întotdeauna sticla na tuale propuneri. 14. Defigerea locului pentru
sale cu scumpa mea patrie. inte de a turna apa. Să nu se uite, că apa ţinerea celui mai apropiat congres. — Expo-
* ce o bem, să o înlocuim totdeauna cu alta siţia ţine din 15—24 Aug. Parte la aceasta
proaspătă.
Regele Carol, spune un ziar din Ro pot lua numai industriaşii din patrie. Detai-
mânia, a demisionat din comandamentul re luri mai amănunţite Ia Toth Kâlmân, notarul
gimentului 6 de infanterie din Belgrad, al corporaţiunii industriale din Dobriţin.
PENTRU MESERIAŞI *
cărui şef era. Se scrie, că regimentul 6 de 9
Vamă prohibitivă pentru pele în Eomâ-
infanterie a luat parte la teribila tragedie
Pentru văpsirea vaselor de spălat şi nia. Până de curând România a fost o mare
dela conacul din Belgrad.
a scopurilor de beton s’a dovedit a fi cea piaţă de consum pentru fabricatele de pele un
mai bună următoarea mestecâtură: 1 parte gare. In decursul răsboiului vamal precum şi
de ciment şi o parte de năsip. După »Kraft după acela, importul a scăzut. Acum noua tarifă
DIN LUME und Licht* se ajunge un resultat foarte bun vamală română îngreunează şi mai mult im
dacă le feştim cu lac de asfalt, întâiu mai portul, pentru-că vama pentru pele şi talpă
Retragerea lui Szell. rar, apoi mai des şi pe urmă le frecăm cu de boi şi biboli s’a urcat dela 100 franci la
un sul cald. 150 fr., crouponul dela 100 fr. la 300 fr.,
In cele din urmă primul ministru Szâli,
pelea de vix dela 150 fr. la 200 fr., etc.
ne mai putând ţinea piept cu atacurile obs-
*
trucţioniştilor, a trebuit să se retragă din Maghiarisarea firmelor. Jurisdicţiunea
fruntea guvernului. M. S. Monarchul în urma Advocatul poporului
comit. Torontal a înaintat parlamentului o
aceasta a însărcinat cu formarea noului gu
scrisoare, în care îl roagă, ca să aducă o
vern pe contele Tisza Istvân. Pedeapsă pentru bâtă.
lege, în înţelesul căreia toate firmele de pe
Se crede că noul guvern va disolva Au şi Românii noştri obiceiul, mai ales teritorul Ungariei să fie scrise mai întâiu în
parlamentul, pentru a-şi compune altă dietă. ţăranii dela sate, că ei cât ce ies din casă, limba maghiară.
nu se duc într’alt sat ori la oraş, fără a-şi *
Turburările din Croaţia, lua cu sine şi câte o bâtă bună, sănătoasă, Neguţătorii şi fabricanţii de bere. Ho
cum îi zic ei. Aceasta nu doar din causă, telierii, cafegii, ospătarii şi cârcîmarii din Si-
In diferitele părţi ale Croaţiei vărsările
că ar fi toţi bătăuşi şi că o folosesc drept biiu şi jur au primit dela fabricanţii de bere
de sânge se continuă. Din Zagreb se vesteşte,
armă, ci ei iau bâta ca un fel de tovarăş, o declaraţiune, în care aceia se obligă că
că la 15 Iunie în satul Vinera a avut loc o
cei mai bătrâni chiar de ajutor, mai spriji- privaţilor nu le vor mai vinde bere în sticle,
sângeroasă ciocnire între miliţie şi ţerani.
nindu-se în drumul cel lung şi greu pe ea. ca aceştia de aci nainte să-şi cumpere be
Mai mulţi au fost grav răniţi.
Purtarea bâtei în astfel de caşuri e permisă. rea dela neguţători.
Omul este oprit însă a purta bâta la sine cu
