Page 5 - Bunul_Econom_1903_24
P. 5
Nr. 24 B UNUL E C O N O M Pag. 5
Felişor. Lângă castelul Peleş din Sinaia Potop de apă şi grindină. Cu datul
s’a mai clădit un nou castel, care Sâmbătă, de 12 Iunie preotul N. T o d e a din Almaşul-
înainte de Rusalii, a fost sfinţit, în presenţa mic ne scrie următoarele: Comunele noas
a v i ar întregei Case domnitoare române. Castelul a tre muntoase din cercul pretorial Geoagiul-
Rugăm p e D -n ii abonaţi vechi primit numele »Pelişor<, şi despre menirea inferior au earăşi zile triste. In 9 Iunie ho
şi noi să binevoească a ne trim ite suma, ce ce o are vorbeşte următorul act comemora tarul comuni lor Almaşul-mare, Nădăştie, Glod,
ne datorează, ca şi noi la rîndul nostru se
putem face faţă m arilor cheltueli, ce avem tiv, subscris cu ocasiunea sfinţirii: »Noi, Ca- şi Tecărău au /ost sdrobite de o grindini
rol I, Rege al României, clădit-am aceasta care abia în ziua următoare s’a topit. Păraele
cu edarea şi redactarea foii noastre.
casă alăturea de falnicul * castel Peleş, pen şi văile în urma aceasta s’au umflat, causând
tru iubiţii noştri nepoţi, sfinţită de biserică, stricăciuni mari. Şi mai tristă li-a fost însi
Asociaţiunea la Baia-mare. Comitetul
spre a atrage binecuvântarea cerului. Noi, ziua de Joi (11 Iunie), care doar’ numai cu
despărţământului Sătmar-Ugocia ăl »Asocia-
Ferdinand, Principe al României, cu Maria, ziua catastrofei din 24 Iunie 1898 s’ar putea
ţiunii pentru literatura română şi cultura po
Principesa, primit-am aceasta nouă clădire asâmăna, când au perit în valuri chiar şi un
porului român< a adresat un călduros apel
cu inima recunoscătoare şi plină de dragoste. considerabil număr de oameni. Joi adecă, o
inteliginţei şi poporului din acele părţi, pen
Intrat-am cu ai noştri copii Carol, Elisabeta ploaie torenţială s’a descărcat în munţii Al-
tru participare la adunarea generală, ce se
şi Maria, în anul mântuirii 1903, ear’ al maşului-mare, în urma căreia valea Almaşului-
va ţinea anul acesta in Baia-mare, la 9 şi
domniei regelui Carol I al 38-lea, în ziua de mare, care trece prin comunele Almaşul-mare,
10 August.
* 24 Maiu. Datu-i-am nume Pelişor*. Nădăştie, Glod, Ardeu şi Bozeş, a crescut
Dl Dr. George Dublesiu a d e p u s la * în mod înspăimântător, causând pagube
B u d a p e s t a cu s u c c e s bu n c e n s u r a Profesoară nouă română. Domnişoara enorme. Tot aşa şi valea Tecărăului şi
l
de a d v o c a t . S i n c e r i e n o a s t r e f e l i Eugenia Bardosy, fiica domnului inspector cea a Almaşului-de-mijloc, cari trec prin co
c i t ă r i ! de scoale în pensiune Iuliu Bardosy din munele Almaşul-mic, Balşa şi în parte şi prin
*
Sibiiu, a făcut în Calocea cu eminenţă exa Mada, pe unde au causat pagube foarte mari.
Dacă nu vor fi asentâri anul acesta
menul de cualificaţie ca profesoară pentru Mai ales locuitorii AlmaşulUi-mic, cari sunt
înainte de Octomvrie, atunci — după-cum
şcoalde civile de fete, şi separat ca profe situaţi pe marginea văii, strîmtoraţi întră
scrie »Neue Freie Presse< — feciorii, cari ar
soară pentru limba francesâ, cu dreptul de două dealuri, au suferit pagube uriaşe. Ştie
fi să scape cu 1 Octomvrie vor fi ţinuţi până
a putea propune in limba maghiară şi cea Dumnezeu, ce va mai fi; până acum însă
la sfîrşitul lui Decemvrie, ceea-ce se poate
germană. pe aici numai rău şi sărăcie se arată. Aproape
face în puterea unui paragraf de lege. In
* zilnic ne cercetează pipi torenţiale, cari spală
1904 apoi lipsa de feciori o vor suplini cu
Petrecerea de vară. Reuniunea soda- şi duc Ia vale tot ce se află în calea lor.
rezervişti. lilor români din Sibiiu arangiază o petrecere
* *
de vară împreunată cu cântări, declamaţiuni
N ecro lo g . Subscrişii cu inimă înfrântă Sinucidere. Vineri, 12 Iunie n., în orele
şi joc, Sâmbătă, la 7/20 Iunie 1903 în pavi-
de durere aduc la cunoştinţă numeroaselor de după ameazi, s’a sinucis un funcţionar
lonul de vară din grădina »Hermann«.
rudenii şi cunoscuţilor, că prea iubita lor de postă cu numele Ovâry Frigyes, afară de
mamă, bunică, soră, cumnată şi soacră- Vid. * oraş, pe aşa numitul loc al pierzării din
Elena Popovici-Barcianu nasc. Iuga de Băcia Uragane groaznice. Din toate părţile Arad, unde au fost spânzuraţi honvezii din
după grele suferinţe a adormit în Domnul, ţării sosesc ştiri despre pagube enorme cau- 1848. Se svoneşte că ar fi şterpelit o sumă
provăzută cu sfintele taine, Luni, în 15 Iunie sate de uragane cari au bântuit mai ales pe de bani din oficiu.
a. c. n., la orele 121 s p. m., în etate de valea Tamisei. Din America deasemeni so . ■»
69 ani. Rămăşiţele pământeşti ale scumpei sesc ştiri triste : o rupere de nori a pustiit Loviţi de fulger. Vineri, 12 Iunie n
defuncte se vor duce Mercuri, la 17 Iunie cu desăvîrşire crasul Koppner (în Oregon), după amiaz asupra hotarului de la Ruttka.
a. c. n., la orele 11 a. m., dela casa mortuară, 500 oameni au fost duşi de valuri. Satul se descărnase o furtună uriaşă, dinaintea
strada Cisnădiei nr. 7, la Răşinari în biserica Lexington e pustiit cu desăvîrşire. căreia doi lucrători de pădure s’au adăpostit
sub un brad. Nici nu s’au aşezat însă bine
nouă, unde să va îndeplini serviciul divin *
sub brad, şi un puternic trăsnet a lovit în
funebral, depunându-se în urmă în cripta fa Vestitul hoţ Micsinai, care a furat dela
miliară de acolo. Văd. Iustina Dr. N. Olariu poşta dri Budapesta suma de 98.000 coroane, copac şi în ei. Unul (Pizsik Gustav) a fost
n. P. Barcianu, Constantin P. Barcianu, Aurel a fost prins în Iâszapâly, de cătră 4 ţărani, ucis îndată, ear’ celalalt (Crech Jânos) a
P. Barcianu, Elena I. Popovici născ. P. Bar din bani 95 mii sunt la el. fost rănit grav.
*
cianu, ca fii şi fiice. Carolina N. B. Popp n. *
Falsificător de hani. Poliţia din Vârşeţ
Iuga de Băcia, ca soră. Nicolae B. Popp, Un duel sângeros a avut loc în Cluj
a arestat Vineri pe proprietarul Vasa Putnic
Văd. Elena I. Iuga de Băcia, ca cumnat şi la 11 Iunie. Hollaky Zoltân de Kishalmâgy,
din Vârşeţ pentru falsificare de bani. Făcân-
cumnată. Iulius Popovici, ca ginere. Delia, director de finanţe, a avut duel cu pistolul
du-se adecă perchisiţie în casa lui, s’au aflat
Livius, Elvira şi Mârioara N. Olariu, Tiberia cu contele Teleky Jozsef. Condiţiile au fost
la el 45 piese falsificate de 5 coroane, foarte
C. P. Barcianu, Elvira şi Victor A. P. Bar grele. La a treia împuşcătură Hollaky a că
bine succese, precum şi alte materii şi unelte
cianu, ca nepoţi şi nepoate. zut. Glonţul l’a nimerit în piept. Medicii nu
pentru falsificare. Putnic nu e novice în
Fie-i ţărînă uşoară şi memoria bine au nădejde că rănitul va scăpa cu vieaţă.
falsificarea de monede, căci a mai stat pen
cuvântată ! *•
* tru această crimă 5 ani la răcoare.
Soldaţi pompieri. Presidentul reuniunii
Archiducele losif a ţinut Marţi în 9 n. *
regnicolare de pompieri a rugat pe ministrul
1. c. revistă asupra armatei din Cluj, a vi- Şepte vieţi pradă focului. In satul Boz
de honvezi, să mijlocească ca soldaţii să în
sitat apoi museul de desemn al societăţii (comitatul Şopron) s’a iscat Vineri un incen
veţe şi deprinderile de pompieri, până ser
carpatine, care este în casa, unde s’a născut diu, care ajutat de un vânt mare a mistuit în
vesc în armată. Ministrul de honvezi s’a pus
regele Matia. După aceea însoţit de primarul scurt timp toate clădirile. Din 100 case câte
în conţelegere cu ministrul armatei împără
oraşului Szvacsina s’a uitat la statua lui Ma erau în sat, au ars scrum 92 împreună cu
teşti şi amândoi au cerut dela comandanţii
tia, dând expresie că-i place execuţia. Archi tot ce era în jurul lor. Biserica încă a ars
de staţiuni să- le spună, cum s’ar putea face
ducele a dat apoi prânz, la care au fost in până în temelii. Pe lângâ paguba enormă,
aceasta. Deprinderile soldaţilor şi în ale pom-
vitate oficios căpeteniile oraşului, consiliul grozavul incendiu a secerat şi şepte vieţi ome
pieritului ar fi de mare folos, căci atunci şi
universităţii şi dignităţile militare. După prânz neşti : o femeiă bătrână şi 6 copii şi-au aflat
reuniunile de pompieri dela sate ar da înainte.
a cercetat archiducele universitatea. moartea în flăcări.
* * *
