Page 1 - Bunul_Econom_1903_25
P. 1
Anul IV. Or&stie, 28 Iunie n. 1803. Nr. 25
REYISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN AL: „ReraiMii Orâştie“ şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiiului“.
A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R T I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după. tarifă, cu p r e ţ u r i mo de r a t e .
Pentru România 15 lei pe an. în flecare Duminecă. Abonamentele şt inscrţiunile se plătesc înainte.
C-TUL CASEI DE PĂSTRARE POŞTALE Nr. 10015. C-TUL CASEI DE PĂSTRARE POŞTALE Nr. 10025.
şi edificii economice din material solid şi să Zăciueli din tot felul de producte cum
Starea economică rămână mult îndărătul poporaţiunii privile şi din vite s’au luat în toate timpurile.
a ţerannlni român din Ardeal şi Ungaria. giate din Sâsime. împărăteasa Marja Terezia a încercat
In toate ţările coroanei ungare sclavia mai întâiu prin rescriptul din 25 Februarie
Dl A. D. Xenopol, învăţatul profesor agricultorilor, inclusive şi a agricultorilor ma 1747 a defige cel puţin numărul zilelor de
dela Universitatea din Iaşi a ţinut în seara ghiari, a durat vr’o 500 de ani. In acest timp lucru, cari iobagii aveau să le facă domnilor
zilei de 16 Martie a. c. Ia Atheneul-Român îndelungat ţăranul legat de g'ie şi lipsit cu şi a decis, ca iobagii cari au în folosinţă (nu
din Bucureşti o instructivă conferinţă asupra totul de drepturi nu a putut să înainteze. în posesiune) aşa numita sesiune întreagă de
«Stării economice a ţăranului român», vor Robia era absolută, dependentă numai circa 32—40 jugăre (pogoane) de pământ să
bind bine înţeles in prima linie lucre cu vitele 3 zile, ear’ fără vite
- - ^ 1 *
de ţăranul român din regatul ve 4 zile în săptămână, apoi zilerii cu
cin. «Revista Economică* din Si- loc mult mai puţin de cultivat,
biiu resumând această conferinţă, cari abia puteau ţinea vite de jug,
vine acuma şi sub titlul de mai să facă câte 2 zile în septâmână,
sus aduce un articol în nr. 25 din adecă 104 în an, în fine cei-ce*
20 Iunie a. c., foarte instructiv şi au numai căscioara şi o grădină,
scris cu competenţă şi credem a mică să lucre 52 zile în an.
face bine, reproducându-1 în cea
Dar’ nici în urma acestui res-
cea mai mare parte. Iată ce zice
cript starfca ţăranilor nu s'a ame
în această chestiune:
liorat, din contră în multe pri
Vrând să facem asămănare in vinţe ea s’a înăsprit. Alte încer
tre starea ţăranului din România cări de mai târziu încă puţin au
cu aceea a ţăranului nostru din infiuinţat la delăturarea relelor, ce
Ardeal şi Ungaria este bine .si apăsau asupra ţăranului.
arătăm mai întâiu, care era starea O schimbare parţială înspre
ţăranului nostru în trecut. bine s’a întâmplat prin înfiinţarea
In aşa numitul Fund regesc celor 6 regimente de graniţă.
ţăranul român a avut ab antiquo- Imensei majorităţi a poporaţiunii
drept de proprietate privată. Bu- rurale iobăgite i-s’a dat astfel oca
curându-se de acest drept şi de siune de a vedea diferenţa între
daţi de veacuri cu economia de iobăgie şi serviciul poporaţiunei
vite şi cu comerciul de producte militarisate. De aceea mulţime de
crude, Românii au putut prospera iobagi cereau să li-se dea arme
mult mai bine decât cei-ce să gă- şi să fie aşezaţi pe moşiile grăni-
siau în stare de iobăgie. Având ţăreşti. Amară a fost însă şi soar-
drept de proprietate, Românii din tea grăniţerîlor, sub o disciplină
Săs’me au putut să-’şi zidească severă, în servicii şi lupte îndelun
case şi edificii economice şi astfel gate şi grele, aşa că economia în
să prospereze. Această prosperi cea mai mare parte trebuia să o
tate se şi remarcă uşor tuturor ce- poarte femeile. Grea peste tot a
lor-ce au ocasiune să călătorească fost vieaţa ţăranului român şi în
Regele Serbiei Alexandru I. şi Regina Draga,
prin diferite regiuni ale ţârii. In Săsime, unde aveau să plătească
Sâsime să găsesc comune cu case zecime preoţilor săseşti şi alte
şi edificii economice solid zidite, cu locuitori de voinţa domnului. Abia în 1714 dieta din date în bani şi producte familiilor patriciane.
mai bine îmbrăcaţi şi nutriţi. Tot cam aceeaşi Sibiiu a fost înduplecată să voteze următorul Şi cu toate aceste Saşii au încercat să alunge
soarte a avut şi poporaţiunea din Săcuime. regulament:- pe Românii din satele lor, cum au făcut s. e.
Imensa maioritate a poporaţiunii rurale din Iobagii robiţi pe vecie să lucre la domni în prima jumătate a secolului al XVIII-lea.
celelalte regiuni ale Ardealului şi Ungariei a câte 4 zile în săptămână, ear’ z lerii câte 3 Starea ţăranului din celelalte regiuni
avut însă cu totul altă soarte. z le, cu vitele sau cu braţele, după-cum va ale ţării a fost, cum am arătat, şi mai amară.
Legea fundamentală proclamată pentru voi domnul pământului şi nime să nu poată Numai la anul 1848 ţăranul scapă de iobă
Ungaria în 1514 şi transmisă şi Ardealului: sili* pe iobagiu ca să lucre mai mult de 208 gie, ear’ ţăranul grăniţer scapă la 1851 de
Rusticus praeter mercedem laboris nihil ha- zile în an şi nici zilerul să lucre mai puţin, jugul militarismului, devenind pretutindenea
bet, a făcut ca iobagii să nu-’şi edifice case sub pedeapsă. liber şi stăpân pe casa şi moşia, cari le avea
