Page 2 - Bunul_Econom_1903_25
P. 2
Pag. 2 BUNUL ECONOM Nr. 25
in folosinţă la aceea dată epocală. De aci de corespunzătoare, totuşi nu. putem afirma, de 6 56 m. m., peste tot deci 11 mii. 994
încolo ţăranul lucră pentru sine şi familia sa. că sunt de condamnat. mii 500 m. m. Teritorul sămănat xu ovfs e
Contribuţia şi alte daţe, ce trebue se plătească Dacă o parte a ţărăniiiei noastre este de, 1 mii, 756 mii 800 jug. cat., cu 18 mii
statului, nu se pot asămăna nici pe departe constrînsă să trăiască în general mai rău şl 573 jug. /mai mult ca în anul trecut, Roada
cu sarcinele din trecut. să postească, totuşi sunt rad casele ţărăneşti unui jugj să crede a fi 6 20 m. m., recolta
y Care este situaţiunea actuală a ţeranu- unde să nu se taie câte un rîmător, provă- peste toţi de lQ? mil. 797 mii 800Tn. m.
lui nostru faţă de situaţiunea lui din trecut ? zându-se astfel cu dedulce pentru q mare Asemănând prevederile recoltei de acum
Nu se poate tăgădui, că situaţiunea ţă parte a anului, apoi case fără galiţe apia se cu cea faptică de acum un an, resultatul e
ranului nostru este în general mai favorabilă găsesc la ţăranii noştri, şi mămăligă din cu următorul:
decât odinioară. curuz stricat putem zice, că nu se consumă 1903 Iunie 10 1902 recolta Mai puţin
Dela 1848 încoace ţăranul să bucură la noi. (Va urma). apreţiare de fapt
de libertatea personală şi de drepturi cetă m ă j i m e t r i c e
ţeneşti. Dela acest timp dispune liber de Prevederile recoltei cerealelor Grâu 38,822.300 46,507.113 7,683813
casa, curtea, grădina şi moşioara sa, cum şi şi a prunelor. Săcară 11,723.300 13,606.722 1,883.422
de ori-ce avere câştigată pe cale legală, fără Orz 11,994.500 13,575.100 1,580.600
a mai fi constrîns să lucre sute de zile pe Ministerul ung. de agricultură, cu data Ovăs 10,797.800 12,019.477 1,221.677
an în brazda domnului seu şi fără a plăti de 15 Iunie n. a publicat un raport, despre Vedem deci că pentru anul acesta tre-
zecima. apreţiarea ce s’a făcut de curând asupra re bue sâ ne aşteptăm la o recoltă mult mai
Datele actuale sunt de altă natură, coltei cerealelor pe anul 1903/4, pe basa slabă ca anul trecut.
anume: contribuţia pentru stat, aruncurile înştiinţărilor din 10 Iunie a referenţilor eco
pentru comitat, pentru comună, pentru bi nomici. Starea sămănăturilor, în urma publi Despre sămănâturile din străinătate vin
serică, pentru şcoală, etc. Apoi datorinţa de cării oficioase, este următoarea: următoarele ştiri:
a face serviciu militar. Dar’ ori-cât sunt In anul 1902 teritorul sămănat cu grău In .Statele-Unite din America-de-Nord
aceste de simţite din partea ţăranului, ele nu a fost de 5 mii. 877 mii 378 jug. cat,, pe timpul pentru grâu a fost favoritor, cucuru
se pot asămăna cu prestaţiunile din timpul când în anul acesta abia a fost de 5 mii. zul se desvoaltă mulţumitor, ovăsul încă s’a
iobăgiei şi cu acele ale militarismului grăni- 794 mii, aşadar’ mai puţin cu 38 .mii jug. îndreptat
ţâresc. Mare parte din datele actuale, în Roada ce o va da grâul din anul acesta se In America-de-Sud grâul în urma ploi
rîndul prim cele pentru şcoală, biserică şi crede a fi de 6'70 măji metr. de juger, peste lor prea multe e slăbuţ şi cucuruzul dra
comună se întorc deadreptul în folosul seu. tot ar fi deci în ţară 83 mii. 822 mii 300 causa Umezelei încă nu e mulţumitor.
In Rusia se aşteaptă o recoltă bunicică.
Examinând modul de vieaţă al ţăranu măji metr. In general se aşteaptă o recoltă
lui nostru aflăm, că natalitatea e mulţumi mijlocie. In Franeia deasemenea, dacă cumva
toare, ear’ mortalitatea, prea mare în asămă- Sicara până de present arată o des- timpul viitor nu le va strica. Recolta peste
nare cu mortalitatea ţăranului altor naţio voltare mulţumitoare. Teritorul- sămănat cu tot se aşteaptă a fi egală cu cea de anul
nalităţi din patrie şi faţă cu natalitatea sa. săcară e de 1 mii. 941 mii jug. cat. Roada trecut.
Copiii şi la noi, ca şi în România, mor în ce o va da un jugăr fiind de 6*04 m. metr. In Austria, în urma rapoartelor minis
mod înspăimântător, mai cu seamă în caşuri Recolta toată se speră a fi de 11 milioane terului de agricultură, se aşteaptă o recoltă
de epidemii. De pelagră, ce e drept, până 723 mii 300 m. m. mijlocie.
acum ne-a păzit D-zeu; dar’ celelalte boale, Cu orz este sămănat un teritor de 1 Ce priveşte recolta viitoare a prunelor.
cum sunt sifilisul, tuberculosa, etc. sunt des mii. 828 mii 300 jug., cu 37 mii 360 jug. avem de remarcat, că: timpul rece ce a dom
tul de răspândite şi în poporul nostru. Al mai mult ca în anuj trecut Orzul de iarnă nit în urmă în Bosnia şi Sârbia a nimicit
coolismul de asemenea progresează. promite 6 recoltă mijlocie; în orzul de vară speranţele unei produceri mulţumitoare de
Ce se referă la hrana, îmbrăcămintea şi se arată rugină şi insectele încă au causat prune, pentru-că în unele provincii florile au
locuinţa ţăranului, deşi ele nu sunt destul pagube. Roada de pe un jug. să crede a fi îngheţat cu totul şi îngheţul a cruţat numai
F O I T A pune rămăşag că istoria vieţii d-tale o să ne tru-ca să aibă strănepoţii lemne de ars. De
9
facă să adormim. Ia deci in braţe cea ploscă aceea luat-aţi sama când e ger iarna şi vân
burduhoasă şi-’ţi răcoreşte gâtlejul. tul vîjîe, că dacă vă puneţi la. vatră dinain
Sfaturile lai Păcală cătră Tândală. Propunerea aceasta zimbi bătrânului, tea focului, auziţi unele lemne ţipând, şi ve
(FRAGMENT) care urmând sfatului dat, deşertă plosca, îşi deţi strecurândU-se din ele o apă ferbinte ?
drese glasul, şi începu: Acele, feţii mei, sunt sufletele Leşilor care
— Dar’ d-ta, moşule, n’o să ne spui »Trebue să ştiţi, feţii mei, că eu sunt ţipă, şi lacrimele Ungurilor care picură, căci
ceva? am zis cătră bătrânul pădurar ce ne feciorul vestitului Strîmbă-lemne, care lua sufletele lor pentru păcate pe semne le-a
primise în gazdă. stejarul cât de gros, îl îndoia cu mânile, şi-l osândit Domnul D-zeu, să între în copacii
— Ce vreţi să vă spun, feţii mei? răs făcea obadă de roată. El era un om foarte pădurilor, pe care le-au arat cu sudoarea lor.
punse el. Ce să vă spun vouă oameni de învăţat şi cunoscut pe vremea lui. Copilărise Ce să mal zic de oamenii vremurilor
eri, eu omul veacului, care port două sute cu Ciubăr-Vodă, cu care învăţase carte la acelora? Ei erau nalţi ca brazii şi voinici ca
de erni în spate? Voi vă ziceţi Români, dascălul Pascal din Podul-Iloaei, ce ştia toată smeii. Tatăl meu era nepot viteazului Sfarmă-
ş’apoi vorbiţi o limbă pe care eu n’o în Alexandria pe de rost, făcută de numitul Piatră, care avea obiceiu când să punea la
ţeleg. dascăl Pascal, de unde nu ştiu cum a căzut masă, să înghită mai întâiu şepte, opt bo
Purtaţi nişte haine sucite pe nişte tru în mânile D. Barac, de-a tipărit-o. Petrecuse lovani ca să-i facă poftă de mâncare.
puri stricate, în care mă îndoesc că este toată juneţa sa la curtea lui Lăcustă, a lui La vrîsta de două sute optzeci de ani,
inimă. Papură şi a Iui Pârle-Vodă. Ce mai vremi tatăl meu văzându-se flăcău tomnatic, să în-
Sunteţi aşa de ţigăriţi şi gingaşi încât acele! când venea primăvara şi eşiau oamenii sură cu jupâneasa Maria, minunată femee
de v’ar vedea străbunii noştri, ar plânge Ia arat, dacă nu le ajungeau boii la plug| groasă şi frumoasă, dar’ cam prostană, zi
de jale. să duceau la Unguri sau ta Leşi, şi luând când adese nişte vorbe chisnovate la care
Toate sunt aşa, zise unul din noi rîzând, de-acolo oameni, fie nemeşi sau proşti, şleah- tatâ-meu răspundea: Tronc, Mărico! La patru
dar’ încă tot nu suntem lipsiţi de simţul tici ori mojici — nu mai alegeau — îi în luai după-ce să mărită, născu o fată. Astă
auzului, şi prin urmare ne place a asculta jugau şi arau lanuri cât vezi cu ochii, unde născare fără vreme cam supără pe tata, dar’
poveşti frumoase din vremurile trecute, şi aş sămănau ghindă de creşteau dumbrăvi pen- popa îl linişti spunându-i că asta se întâmplă
