Page 3 - Bunul_Econom_1903_25
P. 3
Nr. 25 BUNUL ECONOM ______________________________ Pag- 3
pe cele din regiunile situate la o înălţime altele spune că pe când era prim-mi- licitările personagiilor distinse şi a di
mai mare. Neguţătorii de lictar vor fi astfel nistru, Bânffy a înaintat M. Sale un feritelor delegaţiuni.
s li ţi- ca să cerceteze localităţile cele mai în Memoriu, în care arâta că Hedervâry A încălecat apoi, şi urmat de un
depărtate şi sus aflătoare, prin ceea-ce pru este cel mai mare duşman al Unguri strălucit stat major, între aciâmările vi
nele se vor scumpi. Tot din această causă lor, deoare-ce întreaga Iui activitate e foroase ale poporului, şi-a tăcut intra
şi culesul va fi mai întârziat. Roada prunelor contrară intereselor maghiare. Viena l’a rea festivă în oraş. Musica militară in
în Bosnia se socoteşte a fi de 1200—1500, susţinut înse. Eată de ce — scrie tona noul imn, întitulat al Serbiei.
a Serbiei de 1500—2000 vagoane şi 4—500 »M. Szo« ■— ar fi o tradare ca parti Pe tot parcursul drumului poporul
vagoane de lictar. In Ungaria-de-sus, Boemia dele maghiare să tolereze un guvern a aclamat pe rege, care mulţumea ri
şi Moravia producţiunea va fi şi în anul a- Hedervâry. dicând mâna la chipiu şi făcând semne
cesta de o mijlocia slabă. cu mâna.
In Francia îngheţurile încă au causat Sosirea In Belgrad a nouloi In poarta Conacului Tau întimpi-
pagube, mai ales în vii, aşa că producţiunea Rege. Regele Petru I. însoţit dela Bu nat bătrânii ţârii. Au fost scene emo
nici anul acesta nu va fi mai mare ca anul ţionate. Tot aici era înşiruită garda,
dapesta şi de o deputaţiune a capita
trecut. In California se crede că producţiu care i-a închinat steagul când a intrat
lei, a sosit în 24 Iunie n. la Belgrad
nea va fl mai mică ca anul trecut, dar’ de şi a fost primit cu o ne mai văzută pe poartă. La treptele Conacului nou
calitate mai bună. l’au primit demnitarii de Curte ear’
însufleţire. Deja dela podul de peste
rîul Sava, unde începe teritorul rega musica intona imnul.
Oraşul întreg e pavoasat, în săr
DIN LUME tului, mulţime enormă a aclamat tre bătoare.
nul regal. In gară, pentru a se men
ţinea ordinea, numai cu bilet s’a putut
Mersul orisei. Banul Khuen He Recunoaşterea noului Beţe
dervâry de două zile conferează neîn întră Ordinea era susţinută de miliţie, al Serbiei La iniţiativa Italiei, guver
trerupt cu toţi bărbaţii politici mai cu gendarmerie şi poliţie, care era de alt
vază. In locul întâiu cu fruntaşii parti fel înşiruită din gară pe întreg drumul, nele Germaniei, Franţiei şi Angliei vor
dului kossuthist. Deşi conferinţele cu până la Conac. In dosul şirului de sol nega recunoaşterea noului regim sâr
kossuthiştii s’au curmat fără nici un daţi era public enorm. Mai mult să în besc, cât timp asasinii nu vor fi pe
resultat, căci banul n’a voit să facă nici grămădise în dreptul parcului Kaleh depsiţi. —
o singură concesiune absolută, impresia Megdan şi pe Terasier, piaţa largă Pasivitatea Croaţilor. Turbu-
generală totuşi e că, banul va reuşi cu aproape de Conac. rările din Croaţia încep să facă valuri
formarea cabinetului. Oposiţia va urma In gară aşteptau membrii guver tot mai mari. Ţeara întreagă e în fer-
inse înainte cu obstrucţia şi în contra nului, în fruăte cu bătrânul ministru- bere. Nici chiar în adunarea provincială
noului guvern. Criza prin urmare tot president Avacumovici, clerul înalt, în nu se mai discută în linişte. Scanda^
nu e aplanată încă. frunte cu mitropolitul Inocenţiu, digni- lurile sunt la ordinea zilei. In dieta de
tarii de stat, oficerii şi representanţi ai
Bânffy oontra lui Hedervâry familiilor fruntaşe din foâtă ţâra. Pe o Sâmbătă oposiţia a declarat acum prin
deputatul Bresczenszki, că în proclama
»N. Freie Presse« aduce şi ea ştirea, tavă de argint, pe care erau gravate
că Bânffy vrea să iasă dm reservâ şi cuvintele: »Pânea noastră cea de toate rea statarului ei ved o crimă, a cărei
părtaşi nu vreau să fie, şi tocmai de
să formeze un partid, care să combată zilele*, precum şi numele regelui şi aceea de azi încolo nu mai iau parte
straşnic pe Hedervâry. data zilei de azi, noului rege i-s’a ofe la adunări. După declaraţia asta, toţi
De-ocamdată scrie violent »M. rit pâne şi sare.
Szo«, care în numărul de azi dă un După-ce a ascultat cuvântarea de deputaţii oposiţionali s’au ridicat şi au
părăsit sala. — Croaţii încă au ajuns
articol alarmant, întitulat »Ultimile zile binevenire, rostită de primarul oraşului,
ale constituţionalismului maghiar«. Intre regele a mulţumit şi apoi a primit fe- dară la pasivitate.
une-ori, însă numai la facerea dintâiu. Sora mâna unde nu-ţi ferbe oala, nici căuta cai Nu te încrede în ciocoi. Ciocoiul e ca
mea n’a trăit precum nici alţi doue sute de morţi să le iei potcoavele, căci pentru Be- răchita; de ce-1 tai, de ce râsare, şi din coadă
fraţi şi surori ce am avut. In sfirşit m’a năs hehe vei prăpădi şi pe Mihoho. Bate ferul de câne, sită de mâtasă nu să mai face. Nu
cut pe mine, şi văzendu-mâ aşa mic şi ofilit până e cald, şi fă tot lucrul la vremea lui. fii duşmănos, căci cine face, face-i-se, şi nu
mi-au pus numele Tândală. Naşterea mea Vorbă multă s sârăcia omului, şi toa ă pa e nici o faptă fără plată.
costă vieaţa mamei, ear’ tatăl meu simţin- serea pe limba ei pere. (Va urma).
du-se c’a îmbătrânit, chemă pe naşu-meu Nu fii sgârcit, căci banii strîngătoruiui
Păcală, mă încred nţă lui şi apoi muri dupâ- întră în mâna cheltuitorului, şi scumpul mai
ce mâncă trei oi fripte şi beu o balercă de mult păgubeşte, leneşul mai mult aleargă; Regele Alexandru I. şi Regina Draga a Serbiei.
pelin, zicând că nu trebue să se ducă pe dar’ nici scump la tărîţe şi eftin la făină.
cea lume flămând şi însetat. El era atunci Nu te apuca de multe trebi odată.
de patru sute optzeci şi trei de ani. Cine goneşte doi epuri, nu prinde nici unul. (Vezi portretele).
Naşu-meu Păcaiă era un om foarte Nu te întovărâşi cu om becisnic. Mai bine Evenimentul fioros petrecut în capitala
cu duh: avea răspuns la ori-ce vorbă. El este să fii cu un om vrednic la pagubă, de
Sârbiei a produs mare emoţiune în toată lu
mă puse întâiu la buchi, dar’ văzând că în- cât cu un mişel la dobândă. Nu te vîrî în
mea civilisată. Am dat în nrul trecut detalii
tr’o zi era să mă înăduş cu un Tverdu, ce judecăţi. In ţara orbilor cel cu un ochiu e îm
mi-se prinsese în gât, hotărî a-mi spune sin părat. Cel mai tare e şi mai mare, şi dreptul asupra uciderii părechei regale ale Serbiei.
gur tabla pe care trebuia s’o deprind pe umblă totdeauna cu capul spart. La jude Aducem acum în nrul present portretele
dinafară. Asta mi-a fost învăţătura. cători ce întră pe o ureche, ese pe alta, acestei părechi de compătimit, care însuşi
Eacă ce-mi zicea el: căci sătulul nu crede celui flămând, şi mai şi-au pregătit prin imprudenţele comise, că
• Finei De vrei să trâeşti bine şt să bună e o învoială strîmbă, decât o judecată
derea într'un aşa mod ne-mai pomenit în is
aibi ticnă, să te sileşti a fi totdeauna la dreaptă. Să n’ai a face cu cei mari. Corb
toria nOuă a neamului omenesc, ce se pre
mijloc de masă şi la colţ de ţară, pentru-că la corb nu scoate ochii. Ce ese din mâţă,
e mai bine să fii fruntea cozii, decât coada şoareci prinde. Şi lupul părul îl schimbă, tinde civilisat.
frunţii. Şezi strîmb şi grăeşte drept. Nu băga ear’ năravul ba.
