Page 4 - Bunul_Econom_1903_25
P. 4
Pag- 4. BUNUL ECONOM Nr. 25
duce un fân bun şi hrănitor pentru vitele mună bântue Vre-o boală, au întrat în curţi,
P e n t r u E c o n o m i
noastre. unde vitele erau bolnave de boală molipsi
Deoare-ce noi la fân nu voim a recolta toare, şi astfel îşi periclitau şi pe ale lor. Ba
Când să cosim iarba pentru fen? seminţe, care trec prin stomacul vitelor noas mai erau chemaţi şi la casa primăriei şi do
7
tre nemistuite, ne va fi lege să cosim iarba jeniţi aspru pentru-că s’au oprit în comună,
Multe greşeli se fac in modul cum se
totdeauna înainte de a face sămânţă. Prea unii au fost chiar pedepsiţi. Să se ferească
execută lucrările în economia noastră, unele
de timpuriu iarăşi nu vom cosi, căci perdem ori cine a aduce altora astfel de neplăceri
cu ştiinţă, altele din causa neştiinţei. Pe când
mult din cantitate, deşi calitatea (bunătatea) prin ruperea acelor inscripţii, deoare-ce cel-
acestea din urmă sunt oare-cum de scusat,
ar fi mult mai superioară. Fânaţele unde ce săvîrşeşte astfel de fapte şi este prins,
greşelile care sunt făcute ştiind că ele sunt
spre paguba noastră, dovedesc o lene, o Cresc o mulţime de feluri de ierburi, înflo se pedepseşte cu închisoare până la 8 zile.
nepăsare faţă de noi înşine, care merită a fi rind pe rând şi nu toate de-odată, Ie vom (Art. de lege 40, §. 47 din anul 1879).
cosi când majoritatea lor va fi în floare.
osândită cu multă asprime.
Cu cât se va usca mai repede iarba
Astfel este şi cu preparatul fânului. cosită şi mai uniform (de-opotrivă) cu atât Pentru femei.
Care econom nu ştie, că un fân făcut din
va fi şi fânul mai bun. Apa căzută pe ea în
• iarbă mai tinără, necoaptă încă, cum se zice,
formă de ploaie totdeauna spală o mare Conserva de fructe uscate.
un fân neplouat, bine adăpostit etc., este mai
parte din materiile nutritoare din ea. Vom Acum este timpul a ne îngriji de fructe
bun, mai hrănitor, decât un fân cotorosr în
căuta deci a potrivi un timp frumos, senin pentru a le prepara pentru conservarea pe
care nu mai găseşti frunză, spălăcit de ploi, şi ne vom îngriji de braţe indestulitoare, ca iarnă. Intre acestea voim a aminti aci cireşele,
fără coloare şi miros natural, ba chiar muce- vişinele şi coacăza (strugureii,. Riebisl). Ele se
fânul să-l putem cât de des întoarce şi is
zit? Aşa-i că toate acestea le ştie fiecare prăvi cu uscatul lui cel mult în trei zile. pot conserva în două moduri, uscate şi puse
crescător de vite? şi totuşi, durere, găsim în sticle bine astupate. Pentru păstrarea lor
Numai în modul acesta vom putea do în sticle se recere multă cheltuială, care ne-o
foarte adesea, că se dă vitelor un nutreţ stri
bândi un fân bun, de o coloare frumoasă putem cruţa uscându-Ie. Spre acest scop ale
cat, rău preparat, fără nici o putere hrăni gem fructele cele mai frumoase, nu prea
verde şi cu un miros plăcut, pe care vitele
toare, mai râu decât paele. Causa este, pre coapte şi le curăţăm de cozi; le ştergem cu
îl mănâncă cu poftă.
cum am spus, nepriceperea sau o nepăsare, o petecă de pânză moale de toate necură
care face pe om duşmanul seu propriu. ţeniile şi ie întindem pe scânduri sau vase
largi la soare, unde încetul cu încetul se
Pentru a ne putea mai bine da sama PENTRU MESERIAŞI usucă. Pentru a Ie feri de murdăria muştelor
când este timpul cel mai potrivit pentru do le acoperim cu o pânză rară (organtin). Du
situl ierbii, în scop de a’l preface în fân, tre- pă-ce s’au svântat de toată umezeala ce con
Petele de rugină de pe obiectele de
bue să cunoaştem şi ceva despre modul cum ţin le păstrăm în săculeţe de pânză rară la
fer se delâtură foarte uşor în modul urmă un loc uscat şi bine aerisat. In vase închise
cresc şi se desvoaltă plantele.
tor: Locul ruginit îl ungem fcu o soluţiune nu este permis a le păstra, fiindcă în ele tot
Plantele să hrănesc în cea mai mare de chlorid de plumb concentrat, sau, dacă deauna mucezesc şi se strică. Pentru a grăbi
parte prin rădăcinile lor. Acestea sug din obiectul e mai mic, îl muiem cu totul în ea. uscatul, boabele le putem pune şi in cuptor
pământ diferite săruri şi alte materii disolvate După-ce a dispărut rugina, îl spălăm cu apă spre acest scop. Trebue numai să luăm sama
(topite) în apă, care înainte de a se între amoniacală şi-l ştergem bine. ca să nu ardă din causa ferbinţelei prea mari.
buinţa pentru clădirea corpului plantelor, tre-
bue să se prefacă, să se mistue. Locul unde Cocă (cleiu, germ. Kleister) pentru Medicul casei.
se întâmplă prefacerea aceasta în materii bune hârtie să se usuce repede putem căpăta,
pentru plante sunt părţile ei verzi, adecă mai amestecând: scrobeală 2 părţi, cleiu 1 parte
cu seamă în frunze. De aci apoi aceste ma şi terebentină 1 parte. Să se fearbă totul cu D u reri de şale (de mijloc)*
terii prefăcute (mistuite) călătoresc în toate apă la un foc foarte domol, luând precau- Dureri de şale (de mijloc) se ivesc de
părţile plantei pentru a forma noue părţi de ţiuni ca nu cum-va să se aprindă terebentina. regulă în urma oboselei prea mari a corpu
plante, precum d. e. noue frunze, rădăcini, Aceasta cocă se mai poate întrebuinţa şi lui, ca umblarea prea multă, ridicarea de
cotoare etc., adecă face ca planta să crească. pentru lipirea pelei pe cartoane (Pappen- greutăţi mari etc.; pot fi provocate şi de şe
Putem zice că între plante şi animale există deckel) şi viceversa. dere prea multă. Foarte adese durerile de
oare-care asămănare, ce priveşte hrănirea lor. şale sunt semnele a multor boale. Aşa ele
Ceea-ce la animale este stomacul, aceea sunt sunt totdeauna în legătură cu reumatismul
frunzele la plante Ridicarea din pământ a A dvocatul poporului muscular, cu vărsatul, unele boale de rinichi
materiilor pentru hrana plantei nu se face şi de nervi. Multe boale de femei sunt îm
în tot cursul anului, ci numai până-ce încep N u rupeţi preunate cu dureri de şale. Tratamentul con
a se forma fructele şi seminţele. Planta în tra lor, pe lângă curarisirea boalei de care
cetează a se hrăni din pământ şi pentru for inscrip ţiile de pe colum ne* sufere bolnavul, este întrebuinţarea- electrici
marea fructelor şi cu deosebire a seminţelor Este ştiut, că pe drumurile de ţară tăţii, massagiu (fricţiuni, frecături) şi asudatuL
întrebuinţează materiile bune, hrănitoare răs sunt stîlpi de lemn sau de peatră, pe care
pândite prin frunzele şi cotoarele ei şi care este însemnat câte un număr. Acela e nu- C ură de poam e.
au încă o coloare verde. Lucrul acesta bine mărul, care arată al câtelea kilometru e acolo Cura de poame constă în mâncarea re
trebue să ni-1 însemnăm. Că într’adevăr aşa din cutare oraş. Afară de aceştia la margi gulată, zilnică a cantităţi mai mari de fructe.
stă lucrul, avem o mulţime de exemple. Aşa nea fiecărei comune, pe o aşa zisă columnă, Influenţa lor binefăcătoare asupra corpului
spre pildă toţi ştim că 'sămănătura de grâu, coloană, e însemnat numele comunei şi al omenesc se atribue zahărului şi acrelei ce
dacă am cosi-o încă verde, ne-ar da un fân comitatului şi de multe-ori şi felul boalei de conţin. Zahărul este hrănitor, ear’ acrelile au
excelent pentru vite. Mai târziu insă, când vite ce bântue din întâmplare în acea co o înrîurire bună asupra mistuirii şi provoacă
începe a se forma bobul, paiul şi foile grâu mună, în urma căreia trecătorilor străini nu o uşoară diareă. Zahăr mult conţin strugurii.
lui ar deveni tot mai rele pentru hrana vi le este iertat a se opri cu vitele lor în co Mai apropiat strugurilor sunt cireşile. Cele
telor, până când s’au copt boabele cu desă- muna şi în curţile cu primejdia. S’a întâm cari conţin multă acreală sunt strugureii
vîrşire, paele şi frunzele lui perd aproape tot plat însă adesea, că unii oameni, răufăcători, (coacăza), smeura de munte şi fragile. Din
din puterea lor hrănitoare, tocmai fiind-că au şters inscripţiile de pe stîlpi, ba chiar şi acestea din urmă pentru cură se mănâncă
ce a fost bun in ele s’a dus să formeze se de pe columne, ear’ alţii le-au rupt cu totul în decurs de mai multe săptămâni zilnic câte
minţele. Acest exemplu ne poate servi ca o şi le-au aruncat la o parte, aşa că oamenii 1jî —1 kilogram.
călăuză când să cosim iarba, pentru a pro cari au venit în urma lor, neştiind că în co
