Page 5 - Bunul_Econom_1903_25
P. 5
Nr. 25 BUNUL ECONOM Pag- §
ca să concerteze cu această ocasiune. Invi cate şi întrunirea va avea loc imediat ce
NOUTĂŢI tarea aceasta a fost primită cu mare plăcere suma strînsă va acoperi cheltuelile,
şi însufleţire. *
* Pentru construirea căii ferate Biserica-
A V I S ! Pentru construirea căii ferate Banfi- albâ—Iablaniţa—Vârşeţ, ministrul de comer-
Rugăm pe D -nii abonaţi vechi Huedin—Almaşul-mare au primit concesiu ciu a dat concesia pentru facerea studiilor
şi noi să binevoeaseă a ne trim ite suma, ce
rie datorează, ca şi noi la rîndul nostru se ne pentru studii preliminare pe un an Re- pe un an pe numele bar. Nicolics Fedor.
putem face fa ţă m arilor cheltueU, ce avem menyik Lajos jun., mare naguţător şi Krausz Linia porneşte dela Biserica-albă atingând
cu edarea şi redactarea foii noastre. Emil, intreprinzător în Cluj. Linia va pleca comunele Szâszkabânya şi Borovics până la
dela staţia căii ferate din Banfi-Huedin peste Iablaniţa. Dela Szâszkabânya prin Jâm până
Atentat contra regelui nostru. Vineri Zsobok şi Farvas, eventual peste Magyar- la Vârşeţ, dela Borovics însă de-oparte prin
săptămână trecută, pe la 5 ore d. a. sa Bikâlo, Kâtâsd şi Alsd-Fuld până la Almaşul- Rudaria până la poalele muntelui Pregeda,
comis un atentat'contra Maj. Sale Francisc mare şi de aci continuativ pe lângă comunele pe altă parte până la Steierlak.
*
Iosif I. Regele mergea in trăsură dela Viena Kâzâplak, Zutor, Magy-Nagyzsombor, Puszta- Pemee ucigaşi In 12 Iunie noaptea
la Schdnbrunn. De-odată un om a sărit înain Szentmihâly, Hidalmâs, Bânyika, Rakos, Ken- Iconia Barbu a lovit pe socrul ei Călin Co-
tea trăsurii regale, cu cuţitul în mână, voind dermezo, KettOsmezo, Galgd, Tihd -şi OrmezcS. jocariu în cap cu o săcure, pe când bătrâ
*
să lovească pe Regele. Un om văzând pri nul durmia. Cojocariu deşteptându-se a stri
mejdia, a alergat şi a respins pe atentator, Pată americană îndrăgostită de un vi- gat după ajutor. Atunci bestiala femee a dat
care a fost arestat, şi legat apoi. Regele a sitiu român. Poliţia din Stuttgart a înştiinţat bătrânului a doua lovitură, care a rănit de
moarte pe nefericitul socru. Peste 2 zile
rămas nevătămat. Atentatorul, după-cum s’a poliţia din Budapesta, că din aed oraş a bătrânul a murit. Femeea ucigaşă s’a anun
constatat, e un anumit Reich, nebun bolnav, fugit o fată de 18 ani dintr’o familie foarte ţat de bună voie Ia judecătorie. Causa aces
care spunea, că dînsul este fiiul lui D-zeu. distinsă. Fata poartă numele de Bessie Wal- tui omor nu e încă cunoscută.
A fost închis la casa de nebuni, unde mai lace şi face parte dintr’o familie originară *
fusese de două-ori. din Rio de Janeiro. Ea a fugit cu vizitiul Eirăşi turburări antisemite în Busia.
# tătâne-seu. Ilie Ionescu, care mai înainte a In Polonia rusească, la marginea graniţelor
Sfinţirea şi instalarea noului episcop al fost în serviciu la un circ. Fata avea mare despre Germania şi Austria, ţăranii au năvă
Lugojului. Sfinţirea noului episcop Dr. Hossu înclinaţie pentru circ şi probabil va fi intrat lit în tfirguşoarele Beretczko şi Byalystok,
va fi la 12 Iulie st. n. (la sărbătoarea sf. ap. împreună cu Ionescu la vr’u circ, ori să vor unde au prădat prăvăliile Evreilor, scoţând
Petru şi Pavel), ear’ Dumineca următoare 19 fi aflând in călătorie spre România. tot din case şi sfărîmând mobilele dându-Ie
Iulie n. va fi instalarea P. S. Sale în Lugoj, * jos în mijlocul stradelor. Să socotesc ca la
dar’ noul episcop abia in Septemvrie va ră Telegrame — loco. Ministrul de co- 20000 ţăranii ce au luat parte la această răs
mânea aici definitiv. merciu r. u. a dat ordin, ca de acum inainte coală. Familiile Evreilor părăsesc localităţile,
♦ să se poată da telegrame-loco în toate ora trecând în mase graniţele.
•
Boală de unghii la vitele din Sebeş. In şele, ceea-ce până acuma nu se putea face, Ieftinirea sării pentru vite. Guvernul
10 Iunie s’a constatat, că între vitele din Se- decât în Budapesta. Aceste telegrame vor
a presentat dietei un proiect de lege, prin
beşul-săseisc graseazâ boala de unghii. Visi- putea fi date şi la gări. care se scade preţul sării pentru vite dela
taţia veterinară a aflat în 27 curţi 39 vite * 16 cor. pentru maja metrică la 6 cor. In
bolnave, ear’ la câmp 10. Vicecomitele a dis Oficeri români şi sârbi. Regele Carol a
Austria s’a şi început vânzarea sării cu pre
pus carantină pentru comunele Lancrăm şi ordonat oficerilor dela graniţa română-sârbă
ţul acesta încă dela 1 Februarie a. c., la
Petrifalău aparţinătoare cercului de carantină, prin comandantul corpului I. de armată de
noi legea nu s’a putut încă vota.
care de altcum fusese ordonată deja -prin ah ■ a nu mai avea nimic comun cu oficerii sârbi, *
toritatea de primul for. până la nouâ ordine, precum şi de a evita Medalie uriaşa. La şcoala de meserii
* ori-ce incident, sub aspră pedeasă. din Bucureşti s’a turnat o mare medalie de
* bronz cu efigia M. S. Regelui şi cu inscripţia
Incendiu nemai pomenit de păduri,
bântuie în Canada. Pădurile ard pe o supra Repausul de Dumineca. Ministrul de Carol I. cel Mare, Rege al României.
Medalia aceasta care are o grosime de
faţă de 3000 de mile engleze. Multe oraşe agricultură a publicat la 21 Iunie n. în foaia
peste l 1/* cm. şi un diametru de mai bine
au fost aprinse de scânteele duse în depăr oficială ordinul despre repausul de Dumineca.
de 3 metrii, va fi aşezată la unul din cape
tări mari, ear’ altele sunt ameninţate de căl Acela va întră în vigoare cu data de 28 Iunie tele cheiului din Constanţa.
dură de nesuferit şi fum groaznic. Multe n. Vom reveni asupra acestei disposiţiuni. Este de notat, că medalia aceasta a
căi ferate nu pot comunica din causa focu * fost comandată la început la un atelier din
străinătate, care a răspuns că nu poate fi
lui, altele au fost cu totul nimicite. Ploaie de peşti. In Balmazujvâros (co turnată în întregime, ci în trei bucăţi, cari
* mitatul Sătmar) zilele trecute, după o mare să fie în urmă lipite. După aceasta s’a dat
Băile de sare din Mercurea. Deoare-ce ploaie torenţială au căzut din văzduh mul şcoalei de meserii, care după trei încercări
oaspeţilor cari cercetează aceste băi li-s’au făcut ţime de peşti mititei, ceea-ce a dat ansă po nereuşite, la a patra încercare a eşit perfect.
îmbunătăţiri însemnate, prin zidirea de edi porului, superstiţios peste măsură, să facă *
Jfertfele necredinţei. Nevasta lui Nico-
ficii noue pe lângă cele vechi, frumos mo fel şi chip de prognosticuri. Probabil, că pes-
bilate, pe lângă preţuri moderate şi deoare cuţii au fost ridicaţi în văzduh de vr’un vi lae Horcea din Kesz ng (Bănat) îşi înşela
ce s’a arangiat şi un restaurant corăspunză- for mare, întâmplat în jurul unei ape, care bărbatul cu un flăcău din sat. Intâlnindu-se
tor, cu cele mai bune şi eftine beuturi şi i-a dus apoi până pe la Sătmar. aceşti doi, s’a iscat o ceartă între ei şi băr
mâncări şi fiindcă şi apa conţine substanţe * batul a fost ucis de ibovnicul femeii. Văzând
femeia isprava necredinţei ei s’a otrăvit şi
excelente, cu efect vindecător, le recoman Adunare de protestare în Bucureşti.
dăm on. public, mai ales celui românesc. Comitetul Asociaţiunei generale a studenţilor acum sunt două jerfe. *
*
Universitari români a decis a organisa un 0 reuniune de temperanţâ au întemeiat
Reuniunea rom. braşoveană de cântări mare meetig de protestare contra cruzimilor Saşii in Mediaşiu. Membrii înscrişi până acum
la Baia-mare. Comitetul arangiator al festi comise în Sârbia şi o manifestaţie de recu sunt în număr de 57, profesori, medici, preoţi,
vităţilor, cari vor decurge cu ocasiunea adu- noştinţă. M. S. Regelui, pentru-că a renunţat învăţători, comercianţi şi 9 ţărani. Sara a fost
nărei generale a »Asociaţiunii pentru litera la comanda de onoare a reg. 6 sârb, care a o cină comună, Ia care şi-au petrecut minu
tura română şi cultura poporului român* în fost în fruntea conspiratorilor. Să vor lansa nat cu apă, sodă, sirup de smeură, must de
-zilele de 9 şi 10 Aug. în Baia-mare, a invi liste de subscripţie între studenţi, ear’ numele poame.
tat Reuniunea rom. de cântări din Braşov, subscriitorilor şi sumele subscrise vor fi publi
