Page 1 - Bunul_Econom_1903_26
P. 1

Anul  IV.                                     Orăştie,  5  Iulie  n.  1903                                         Nr.  26















                    REYISTA          PENTRU          AGRICULTURA,               INDUSTRIE            ŞI   COMERCIU

        ORGAN  AL:  „Remnii  Economice  din  Orăştie"  şi  „Reuniunii  romane de  agricultură  din comitatnl  SiMinliii".

                    A B O N A M E N T E :                         A P A R E :                               I N S E R Ţ I U N I :
        Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)                         se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e ra te.
                Pentru  R o m ln ia   15  lei  pe  an.                                           Abonamentele  şt  inserţiunile  se  plătesc  înainte.
           C-TUL  CASEI  DE  PĂSTRARE  POŞTALE  Nr.  ,0025.  în  flecare  Duminecă.               C-TUL  CASEI  DE  PĂ STR A R E   PO ŞTA LE   Nr.  >0025.


                  Starea economică                 neapărate  trebuinţe.  In  unele  regiuni  să  gă­  bun, de  o  sporire  mai  însemnată  a  număru­
                                                   sesc  şuri,  cari  adăpostesc  întreagă  recolta  de   lui  vitelor,  cum  şi  împuţinarea  vădită  a
          a ţeranulni  roman din Ardeal  şi  Ungaria.  bucate,  şi  nutreţul  pentru  vite,  şi  grajduri   numărului  oilor  şi  caprelor..
                                                   călduroase  şi  în multe privinţe  igienice. Peste   O  mare  scădere  se  observă  şi acum  în
                      (Urmare şi  fine).
                                                   tot  să  găsesc  la  noi,  după  împregiurări,  şuri   purtarea  agricuiturei  peste  tot.  In  multe  lo­
             Laudabila  noastră  industrie  textilă  a   mai  mari  sau  mai  mici,  şi  grajduri  în  toată   curi  causa  zace  în  împrejurarea,  că  moşiile
       provăzut  şi  provede  în mare parte  şi  în  pre-   forma  sau  şi  numai  aşa  numite  poete,  dar’  nu  sunt  comâssate  şi  astfel  nu  se  poate  in­
       sent  pe  ţăran  cu  Vestminte  corespunzătoare   şi  aceste  afară din pămănt şi destul de  căldu-   troduce  o  economie  mai raţională, rămânând
        şi  trainice,  ear’ locuinţa sa  cu  toate  ţăsâturile   rosse  şi  igienice.  In  unele  regiuni  se  mai gă­  tot  pe  lângă  sistemul  vechiu  de  trei  sau
        mai  necesare.                             sesc  aproape  în  toate curţile şi şopuri,  coşere,  două  hotare;  ear’  în  multe  locuri  unde  co­
          Locuinţa                                                                                                           masarea  s’a
       ţ ă r a n u l u i                                                                                                     săvîrşit,  ea
       nostru  este,                                                                                                         este  în  de­
       după împre-                                                                                                           trimentul ţă­
       giurări,  mai                                                                                                         ranului,  din
       mult    sau                                                                                                           causa  că nu
       mai   puţin                                                                                                           s’a  reservat
       corespunză­                                                                                                           păşune  co­
       toare.  Dară                                                                                                          mună,  sau
       casele  nu­                                                                                                           că  s’a făcut
       mai  în  par­                                                                                                          împărţire
       tea cea  mai                                                                                                          necorespun­
       mică   sunt                                                                                                           zătoare,  aşa
       din  peatră                                                                                                           că poporaţi-
       si  cărămidă                                                                                                          unea e mult
       »
       şi  acoperite                                                                                                         mai  rău  si­
       cu ţîgiă,  to­                                                                                                        tuată  după
       tuşi în apro­                                                                                                         comassare
       pierea mun­                                                                                                           decât  înain­
       ţilor  etc.  să                                                                                                       te  de  a-
       găsesc mu ­                                                                                                           ceasta.
       te  case  de                                                                                                           Partea cea
       bârne,  aco­                                                                                                          mai negiesă
       perite   cu                                                                                                           a  agricuitu­
       ţîgiă,  scân­                                                                                                         rei  este  şi
       duri sau  şi-                                                                                                         azi  la  noi
       se,  ear’  în                                                                                                         pomăritul
       locuri   cu                                                                                                          şi  legumări-
       păduri  mai                                                                                                          tul  cari  ar
       puţine  case                                                                                                         trebui  să  a-
       sunt  de grădele,  bătute  cu  păment  şi  aco­  coteţe,  pivniţe,  fântâni  ş.  a.  lucruri  trebuin­  jungă  în  floare  la  fiecare  casă  ţărănească.
       perite  cu  paie  sau  trestie.  In  bordeie  abia   cioase  în  economia casei. Chiar şi  închisoarea   In  majoritatea  grădinilor  ţărănimei  noastre
       se  găsesc  Români  locuind.               ogrăzii  este  corespunzătoare  în  multe  regiuni   cel  mult  dacă  creşte  iarbă,  în  foarte  multe
            Nici  mobilele  neapărat trebuincioase  nu   locuite  de  Români.                 să  văd  numai  burueni.  Chiar  şi  unde  se  cul­
       lipsesc  din  casa  ţăranului  nostru:  masa,  la­
                                                        Rasa  vitelor  noastre  este  pornită  spre   tivă  pomii  pe  o  scară  mai  întinsă,  rar  de
       viţele  ,  patul  şi  scaunele,  cum  şi  cuierele,                                    tot  să  aleg  soiurile  cele  mai  bune;  ear’
                                                  ameliorare.  Rase  din  alte  ţări  încep  a  se  in­
       icoanele,  vasele  etc.                                                                legumele  se  cultivă  în  mod  sistematic  nu­
                                                  troduce,  îndeosebi  în  oraşe  şi  împrejurimea
            De  dorit  lasă  unde  şi  unde  curăţenia   lor.  Nutrirea  vitelor  însă  lasă  mult  de  dorit   mai  în  oraşe  şi  cel  mult  în  unele  comune
       casei,  nu  arare-ori  a  trupului  şi  veştmintelor.   în  diferite  locuri.  Păşunile  sau  împuţinat,   din  apropierea  oraşelor.  Nici  stupăritului,
       In  mare  parte  însă  a  caselor  ţărăneşti  să ve-   nutreţurile  artificiale  abia  au  început  a  se   acestui  ram  economic  folositor,  nu  i-se  dă
       deşte  curăţenie  şi  ordine.              introduce  id-colea;  ear’  livezilor  naturale  nu   atenţiunea  cuvenită.  In  lipsa  cultivării  în
            Trecănd  la  edificiile  economice  găsim   li-se  dă  în  cea  mâi  mare  parte îngrijirea  tre­  massă  a  pomăritului  raţional,  a  legumilor
       că  şi  aceste  în  general  corespund  celor  mai  buincioasă.  De  aici  lipsa  de  nutreţ  mult  şi  şi  stupilor,  ţărănimea  noastră  este  lipsită  de
   1   2   3   4   5   6