Page 2 - Bunul_Econom_1903_26
P. 2

Pag-  2  _________ ;___________ „____             BUNUL  ECONOM                                                      Nr.  26

       trei  isvoare  foarte  însemnate  de  câştig  şi  de   felul  de  însoţiri  folositoare,  cum  sunt  însoţi­  Desid.  Kolossvâry.  Ministrul  croat:  Ni-
       nutremânt  preţios  în  casă,  fără  să  mai  amin­  rile  de  valorisare  a  productelor  agricole,  în­  colae  Tomaşici.    ^
       tim  de  perderea  din  punctul  de vedere  este­  soţirile  de  lăptărit,ş.  a,;           Adecă  din  cabinetul  vechi u  (al  lui
       tic,  igienic,  etc.                             6.  ei  să,pregătească  terenul  pentru  In­  Szell) au  eşit  miniştrii  Szâchenyi,  Fejer-
            Unul  din  cele  mai  mari  rele  actuale   troducerea  industriei  agricole  in  popor;  vâry  şi  Ervin  Cseh;  In  locul  lor  a  in­
       este  fără  îndoială  înglodarea  ţărănimei  în   7.  şi  tot  ei  să  fie  organisatorii  diferite­  trat  Khuen-Hedervâry,  Kolossvâry  şi
       datorii.  Rar  ţăran  să  nu  fie  dator;  unii  cu  lor  scoale  agricole,'ce cu  timpul  vom  ajunge  Tomaşici.
       sume mari  ce trec  peste  puterile lor.  Mai  rău   să  înfiinţăm,  fie  acelea  inferioare  sau  medii,   Duminecă  noul  cabinet  a  fost  pri­
       e,  că  datoriile  cresc  mereu,  multe  din  ele   fie  ele  scoale  de  grădinărit,  de  vierit,  etc. •  mit  în  audienţă  solemnă  la  Maiestatea
       fără  a  fi  întrebuinţate  pentru  a  face  agricul­  Nu  voim  să  înşirăm  aci  tot  ce  este  a  Sa  şi  a  depus  jurământul.
       tura  mai  rentabilă,  ci  adesea  pentru  îngro­  se  face  pentru  îmbunătăţirea  sorţii  ţăranului,
       păciuni,  ospeţe,  botezuri,  vestminte  ş.  a.  a  cărui  situaţiune  din  punctul  cel  mai  im­  Criză  m in isterială  în   A ustria.
            Din  impasul  în  care  ţăranul  a  ajuns   portant  de  vedere,  din  punctul  de  vedere
       prin  datorii,  va  putea  eşi  numai  îndrumat   economic,  este  până  acum  puţin  studiată.  Se  telegrafiază  din  Vinena,  că  Mi-
       fiind  a  face  o  economie  mai  raţională  în                                        nistrul-preşedinte  Dr,  Korber  a  înain­
                                                        Pentru-ca  situaţiunea  economică  a  po­
       toate  direcţiunile.                        porului  să  fie  cunoscută  in toate  amănuntele   tat  M.  Sale  dimisia cabinetului.  Motivul
            Spre  acest  sfîrşit  trebue  să  ne  creştem   şi pentru-ca  pe  basa datelor  reale să  se poată   demisionării  e  retragerea  proiectelor
       specialişti  şi  să  facem  tot  posibilul  pentru   proceda  cu  plan  Ia  o  lucrare  sistematică  şi   militare  în  Ungaria.  —  M.  Sa  n’a  ho-
       asigurarea  existenţei  lor,  ca astfel  cu  ajutorul   de  cel  mai  mare  folos,  constatăm  şi  cu  a-   tărît  încă  în  chestia  demisionării.
       lor  să  putem  organisa  forţa  productivă a  po­  ceastă  ocasiune,  că  trebue  să  ne  mai  amâ­
       porului  nostru.  Ne  trebue  propagatori  spe­  năm  înjghebarea  unei  statistice  economice.   Situaţia parlam en tară  în   Serbia.
       cialişti  ai  învăţământului  şi  practicei  agricole,   Aceasta  are să  fie  pentru progresul  economic   In  viforoasa  şedinţă  de  Mercuri  a
       nu  numai  în pedagogii şi  în seminariile teolo­  al  poporului  o  lumină,  care  va  uşura  nu  nu­  scupcinei,  radicalii  au  învins  cu  mare
       gice,  ci  şi  în  şcoalele  poporale,  şi  mai  ales   mai  începutul  lucrării  de  organisare,  ci  şi  majoritate  şi  au  pretins,  că  guvernul
       în  massa  ţăranului  adult.                ajungerea  scopului.                 S.    să  se  presinte  representaţiunii naţionale
            Intru  ajungerea  acestui scop este  neapă­                                       penttru-câ  actualul  minister  nu  este
       rat  trebuincios,  ca  o  parte  a  stipendiilor  din                                  identic  cu  acel  numit  de  rege.
       număroasele  noastre fundaţiuni  să o  destinăm      DIN  LUME                              Cele  din  urmă  veşti  vorbesc  deja
       pentru  cualificarea  de  specialişti  agricoli,  ca                                   de-o  crisă  ministerială.  Lui  Avacumo-
       cu  chipul  acesta  să  ne  formăm  un  personal,                                      vici  i-a  succes,  ce-i  drept,  până  acuma
       cu  al  cărui  ajutor  să  putem:                Noul  m in ister  al  Ungariei.       să  aplaneze  diferendele  dintre  deosebi­
            1.  înfiinţa  şi  conduce  cu  pricepere  reu­  Sâmbătă  contele Khuen-Hâdervâry  tele  nuanţe  politice,  dar’  acum  trebue
       niuni  agricole  româneşti  în  toate  comitatele  a  presentat  lista  noilor  miniştri  şi  Ma-  să  recunoască,  că  nu  mai are  în  scup-
       cu  poporaţiune  românească  şi  tovărăşii  agri­ jestatea  Sa  a aprobat-o.  Cu  aceasta  s’a  cină  maioritate  sigură.  Radicalii  sunt
       cole  în  toate  comunele  noastre;         aplanat  crisa.  .Miniştri  au  rămas  tot cei  convinşi, că  la  nouile  alegeri  vor  obţi­
            2.  ca  aceşti  specialişti  să  conducă  or-  vechi,  afară  de  ministrul croat,  de  hon­ nea  maioritatea  sdrobitoare  şi  astfel
       ganisarea  şcoalelor  economice  de repetiţiune;  vezi  şi  a  latere,                 n’au  poftă  să  susţină  actualul  cabinet
                                                                                              compus  din  liberali  şi progresiţi.  Ei cer
            3.  ei  să organiseze grădinile şcolare atât   Eată  noul  guvern:
       de  negligate;                              .    Ministrul-president,  de  inierne  şi   disolvarea  scupcinei.
            4.  ei  să  organiseze  prelegerile  econo­  (în  mod provisor)  a latere:  conte  Carol
                                                                                               Confiscarea  averei  lu i  A lexandru.
       mice  pentru  ţăran  şi  înşişi  să  ţină  prelegeri  Khuen-Hedervâry.  Min.  de  finanţe:  La-
       cât  mai  adesea  prin  comune;             dislau  Lukâes,  agricultură:  Ig.  Darâny,     In  privinţa  averii  fostului  rege
            5  ei  să  adune  forţele  răsleţe  ale  ţăra­  culte  şi instrucţiune publică:  luliu Wlas-  Alexandru,  s’au  născut  divergenţe  de
       nului  întrunindu-le  pentru  formarea  de  tot  sics,  comerciu:  Ludovic Lang,  honvezi: păreri  între  rege  şi  guvernul  seu.  Re-


                                                        Dobînda  mare,  rupe  ciochinele,  şi până   scoţi  în  capăt.  Nevoia  învaţă  pe  cărăuş  şi
                   F O I T Ă
                               9
                                                   a  nu  găsi  mantaua  nu  erai  dator.  Cu  rudele  cine  are  barbă  are  şi  peptene.
                                                   bea  şi  benchetueşte,  dar  neguţătorii  nu  face,   Nu  te  amesteca  în  intrigi.  Nici  pe  dra-
          Sfaturile lai Păcală cătră Tândală.      căci  deşi  singele  apă  nu  se  face  şi cămeşa e   cu  să-l  vezi,  nici  cruce  să-ţi  faci.  Nici  lupul
                                                   mai  aproape  decît  anteriul,  dar  nepotul  e   pe  bălaia,  nici  bălaia  pe  lup.  Ia-ţi catrafusele,
                     (FR A G M E N T )
                                                   salba  dracului.  Frate,  frate,  brînza  e cu  bani.  şi  fugi  ca  dracul  de  tămîe.  Nu  te  încrede în
                     (Urmare  şi  fine).                Nu  fii  răpitor.  Mai  bine nici oaia cu doi   caracterul  omului  în  slujbă.  El  este  o  brînză
            Fereşte-te  de  proşti  şi  de  nebuni.  Ne­  mei,  nici  lupul  flămînd.         bună  în  burduf de  câne.
       bunul  n’asudă  nici  la  deal,  nici  la  vale,  şi   Lasă  pe  oameni  în  ideile  lor.  Vîntul   Nu  gândi  că  o  să  scapi  de  dînsul.  Ba­
       prostului nici să-i  faci nici  să-ţi  facă.  El învaţă   bate,  cânii  latră.  Tot  ţiganul  îşi  laudă  cioca­  nul  rău  nu  se  perde,  şi  are  ac  pentru  cojo­
       bărbieria  la  capul  tău,  Şede  pe  măgar  şi   nul.  Zică  zece  tu  tae  una.  Vrabia  mălaiu  vi­  cul  tău,  nici  socoti  că  s’a  îndrepta;  calul
       caută  măgarul.  Nu-1  primesc  în  sat,  şi  el  în­  sează,  şi  calicul  comândare.  bătrîn  nu  se  mai  învaţă  a  juca.  Când  nu  e
       treabă  casa  vornicului.  Prostia  din  născare,   Nu  da  împrumut,  ca  să  nu-ţi  faci  duş­  în  slujbă  e  omul  cel  mai de  treabă,  dar pos­
       leac  nu  mai  are.  Cine  se  amestecă  în  tărîţe,   mani.  Dă-ţi  popo,  pintenii,  şi  bate  iapa  cu   teşte  robul  lui  Dumnezeu  că  n’are  ce mînca;
       îl  mînîncă  porcii,  şi  apoi  spune-mi  cu  cine   câlcîile;  ş’apoi,  prinde  orbul  scoate-i  ochii.   şi  câte  spune,  sunt  o  frumoasă  poveste,  dar’
       te  aduni,  să-ţi  spun  ce  fel  de  om  eşti.  Nu  te  bucura  la  câştiguri  mici,  pentrucă  cu   mare  minciună,  căci  minciuna  boerească trece
            Nu  te  hrăni  cu  nădejdea  şi  cu  făgădu­  un  rac  tot  sărac,  c’un  pitic  tot  calic ;  dar   în  ţara  Ungurească.  Caută  să-ţi  fie  supuşii
       inţele.  Inţâleptul  făgădueşte,  nebunul  trage   când  umbli  cu  miere  linge-ţi  degetele.  Pri­  vrednici,  ca  să  nu  zică  lumea  că  cum  e  tur­
       nădejde.  Să  trăeşti  murgule,  să  paşti  iarbă   meşte  orice-ţi  vor  da.  Calul  de  dar  nu  se   cul  e  şi  pistolul.  Dă-le  pildă  bună,  pentru-că
       verde.  Ce-i  în  mînă,  nu-i  minciună,  şi  e  mai   caută  în  gură ;  şi  cine  n’are  ochi  negri  să­  peştele  dela  cap  să  împute.  Nu  fii  falnic,
       bine  acum  un  ou,  decât  la  anul  un  bou.  rută  şi  albaştri.  Cînd  vei  voi  să  te  apuci  de   nici  face  din  ţînţar  armăsar.  In  urma  rgş-
            Chelbosului  tichie  de  mărgăritar  nu  îi   ceva,  prinde  epurele  cu carul.  Mîţa cu clopot,   boiului,  mulţi  voinici  şe  arată.  Vulpea  dacă
       trebue.                                     nu  prinde  şoareci.  Nu  te  îngriji  cum  o  s’o  n'ajunge,  zice  că  pute.  Să  nu  fi  din  cei  care
   1   2   3   4   5   6   7