Page 3 - Bunul_Econom_1903_26
P. 3
Nr. 26 BUNUL ECONOM Pag. 3
gele voia să extradeie averea moşteni Reuniune de a s ig u r a r e a vitelor. In Durata maximală a unui împrumut hi-
torilor lui Alexandru, dar’ guvernul s’a Rodna-nouă, după-cum serie «Revista Bistri potecar acordat numai pe edificii va fi de
opus, cerând confişcarea ei. îSe vorbeşte, ţei*, Ia sfatul preotului Pamfiiu Grapini, s’a 20 de ani (pân'acum de 10 ani).
că va întreveni ambasadorul rusesc ca ţinut în 14 Iunie o adunare de popor, şi ce- Pe basa împrumuturilor hipotecare, ce
să aplaneze afacerea. Probabil va în tindu-se un proiect de statute pentru o se vor vota cu începere dela 1 Iulie a. c.
vinge părerea regelui. «Reuniune economică de despăgubire în cas «Albina* va emite scrisuri fonciare cu 41/2°/0.
de daune*: proprietarii de vite au făcut între Reformele acestea credem că vor fi in-
Măcelul ovreilor dela Chişinew fi sine un contract social: că să vor ajutora timpinate pretutindenea cu satisfacţiune şi
Btatele-unite. unul pe altul, în cas când ar păgubi, ca aşa vor afla aprobarea tuturora, căci prin ele se
— până la întărirea statutului proiectat— ei oferă micilor noştri proprietari posibilitatea
Presidentul Statutelor-unite Roose-
velt a luat asupra-şi să presente gu totuşi să fie ajutoraţi. — Tot atunci li-s’a de a-şi converti sarcinile hipotecare mai
vernului rusesc pe cale diplomatică un explicat şi legea şi modalităţile de a să putea scumpe, ce Ie au pe la institutele străine,
protest al Ovreilor din Statele-unite asigura economii şi la casa statului. nu totdeauna binevoitoare faţă de ei, în îm
* ' prumuturi mai eftine, la un institut la bună
contra măcelului dela Chişinew. Guver „Albina* institut de credit şi de eco
nul Ţarului a declarat, că nu accep- voinţa căruia pot conta totdeauna.
tează protestul, fiindcă Rusia nu se nomii in Sibiiu. In una din şedinţele sale („Revista Economică").
din urmă direcţiunea primului nostru institut
amestecă în afacerile interioare ale altui
financiar a luat unele decisiuni de cea mai
stat şi nu permite nici ca alt stat să
mare importanţă cu privire la împrumuturile
se amestece în afacerile interioare ale
hipotecare acordate în scrisuri fonciare.
Rusiei. Presa dominată de Ovrei face, Anume cu începere dela i Iulie „Albina“ Invitare la abonament.
mare capital politic din acest incident
sensaţional. va acorda împrumuturi hipotecare dela cor.
io o o•— in sus cu S1U°loi susţinând etalonul
de pân’acum de 6% numai pentru împru B u n u l E c o n o m
Ştiri diverse. muturile hipotecare vechi şi pentru cele-ce R E V I S T Ă P E N T R U A G R I C U L T U R Ă ,
se vor acorda de aci înainte in sume mai ~— ~ INDUSTRIE Şl COM ERCIU
Exposiţie de oi tn Poiana. Cu scop mici de K 1000"—. oaişw ss (Ss«szTir«s).
de a studia diferitele soiuri de oi de rasă Tot cu începere dela 1 Iulie a. c. in
aleasă şi de a chibzui asupra culturei raţio stitutul «Albina* va acorda împrumuturi hi
nale a oilor, dar mai ales cu scop de-a va potecare: Cea mai eftină ş i ioiodaiă unica foaie
loriza lâna şi celelalte produse ale oilor, co a) dela K 200 — K 1.000 pe 10 ani
mitetul central al >Reunii:nei române de agri b) » » 1.000— » 5000 » 20 » românească în fe[u [ ei, cu iiusiraiiuni
t
cultură din comitatul Sibiiu*, a luat hotărire c) » » 5.000— » 10.000 » 30 »
a aranja în 10 Iulie n. c. exposiţie de oi în d) » » 10.000— în sus » 40 » c o s t ă :
fruntaşa comună Poiana (lângă Mercurea), Petenţilor le va sta, se’nţelege, în voie pe anul în tre g ..................... i coroane,
dat fiind, că pOporaţiunea din partea locului ca din o categorie superioară să opteze pen pe jumătate an . . . . . . 2 „
se îndeletniceşti cu cultura în mare a oilor. tru una inferioară; adecă vor putea lua îm Pentru Eomânia..................... 15 lei pe an.
La această exposiţie Reuniunea va distribui prumuturi pe termine mai scurte, decât cele
premii în valoare tot de 200 cor. şi in acelaşi maximale fixate în regulament. <>L CASSEI DE PĂSTRARE POŞTALĂ No. 10025.
timp măsuri se vor lua ca şi primăria co
Anuitatea semestrald va fi la împru
munală şi institutul de credit »Mielul* se Abonamentele se plătesc în ain te
muturi :
creeze premii, ce să se distribue între expo si se pot face cu p rim a »i a ori
pe 10 ani K 644 de fiecare K 100 —
nenţi. La exposiţe va asista după toate pre cărei luni.
» 20 » » 4 09 » » > 100 —
vederile şi directorul institutului de valori Administraţia.
» 30 » » 3 39 » » > 100 —
zare a lânei din Budapesta.
* » 40 , » 3 09 » > > ' 100 —
zic: Lasă-mă să te las, şi ia-1 de pe mine te mai apuci de ea. Ulciorul nu merge de pusă regelui Perşilor Sapores, care doml 41
că-1 omor. Nu te certa cu cei-ce sriu mai multe-ori la apă. ani şi sub care număroase lupte religioase
multe decât tine. Haide, tată, să-ţi arăt pe Avea încă multe de spus moş Tândală, au isbucnit între cele trei secte atunci exis
mama. Nu te mândri, căci mândrului îi stă când a luat de samă că nu-’l ascultă nime, tente: Ortodoxii, Nestorienii şi Eutichianii
Dumnezeu împotrivă. căci noi cu toţii adormisem şi horâiam. Aşa (Iacobiţii). Multă jertfă au cerut aceste neîn
Nu te năcăji pe soartă. Norocul cine-1 dar’ făcu şi el ca noi. ţelegeri, care culminau de multe ori în cruzimi.
ştie? Fâ-me proroc, să te fac bogat. Beţivu C. N egru ţi. Mai ales persoanele puse în exercitarea ser
lui şi dracul îi ese cu oca înainte; însă vre viciului divin erau atacaţi, şi nu era cruţat
mea le îndreaptă toate. Vremea vinde lem O S Â N D I T U L nimica pentru a face ultimele zile a unui ere
nele şi nevoia le cumpără. Tu ferbe mazerea tic cât mai amare. Un astfel de preot osân
şi taci. Joacă ursul la cumetrul, poate a juca (Vezi ilustraţia). dit la moarte prin foame şi sete represintă
şi la tine. Nu te mânia pe lume. Se mânie Toţi care s’au ocupat cu istoria popoa ilustraţia noastră. Cu feare la mâni şi pi
văcarul pe sat şi satul nu ştie nimic. relor a trebuit să recunoască, că unul dintre cioare mai e legat şi cu un lanţ la gât de
Umileşte-te, capul plecat, nu-’l taie popoarele cele mai civilisate în anticitate a un stâlp bătut în pământ, aşteaptă moartea
sabia. Cine se înalţă, se smereşte; şi dacă fost acela al Chaldeenilor. Un popor mic înplorând cerul a-i-o grăbi, ca să-l scape
ajunge cuţitul la os, şi petreci ca cânele în dar care s’a ocupat mult în vechime cu ştiinţa mai de grabă de chinurile ce-1 cuprind.
car, tiăeşte ca vermile în rădăcina hreanului mai ales cea astronomică este aşezat într’un
până va veni vremea, ca cuiu pe cuiu să ţinut din Azia anterioară spre sud-ost de Ba- I n t r e c o p i i .
scoată. Nu fii obraznic. De te vor pofti la bilon Ia cursul de jos al Eufratului până la — Câţi ani ai, Costică?
masă, tu nu te trage sub masă; dar’ nu fii deserturile Arabiei. Cu începerea erei creş — Am împlinit zece alaltăeri. Dar’ tu
supărător, că ar zice că: Mart din post nu tine s’au transplantat şi învăţăturile lui Chris- Leii?
— Unsprezece. Ar trebui să am doi
mai lipseşte. De vei păgubi in vre-o neguţă- tos între ei. Et s’ah putut dcsvolta sub domnia
sprezece, dar’ un an am fost bolnavă.
torie, să-’ţi fie învăţătură, ca altă-dată să nu regilor Părţi. In curând Chaldea însă fu su
