Page 5 - Bunul_Econom_1903_26
P. 5
Nr. 26 rB V^NU L : E C OFJ Q M Pag- 5
să nu-1 laşe să iese din casă. Existinţa aces . Vânzarea în piaţă. Dumineoa după amiază
tui ultim Obrenovici, cu care partisanii di- , numai.In acel cas poate' fir pedepsită, daci
nastiei aşa crijdel d e t r o n a t e c â ţ i vor mai ordinaţiunea regulamentului acest fapt 11
fi •— vor avea doar’ planuri de recucerire a : cualifică-de exces. Oprirea se poate face însă
A V I 8 Î
tronului, se notifică deosebi ziarelqr cari scriu ; şi din eause de ordine publică. ,
1^ R u g ă m p e D -n ii a b o n a ţi vechi
că dinastia Obrenovici e stinsă total, prin * <■-.
ş i n oi să binevoească a n e trim ite su m a, ee
cărţi poştale ilustrate cu portretul copilului
n e d a to rea ză , ca şi m oi la rîn d u l n ostru se însoţirea neguţătorilor din comit. Nyitra
p u tem fa ce f a ţă m a rilo r chelţueli, ce avem (aproape june în floare), având inscripţia s’a adresat, în numele vânzătorilor de tutun
cu ed a re a şi re d a cta re a fo ii noastre. «Souvenir de Constantinople» şi următorul
de religie mosaică, cătră ministrul de finance
text german: d-ta eşti în rătăcire, mai este cu rugarea, ca să conceadă închiderea tutun
încă un Obrenovici: «prinţul Mdan«, fiul re
Monument lui Cuza Vodă. Domnul geriilor în zilele de Sâmbătă. Ministrul a re-
gelui Milan.
Stree Beloescu, cunoscutul filantrop bârlă- fusat rugarea cu acea observare, că afară de
dean (regatul român) a luat frumoasa iniţia favorurile date nu demult, altele nu mai
Colera In insulele filippine. In insulele
tivă de a ridica un monument neuitatului poate da.
filippine secetă mulţime de victime epidemia *
Cuza Vodă în satul Griviţa de lângă Bârlad,
colerei. Chiar şi numai în oraşul Manila (ca
unde pe spesele dsale a clădit o frumoasă Industria în Bulgaria. Bulgaria a sistat
pitala insulelor) au murit până acum, atacaţi
şcoală primară şi acum clădeşte şi o biserică. lucrul în unica fabrică a ei de chibrite din
de coleră, 4000 de oameni. Pe lângă aceasta
Monumentul va fi ridicat prin subscripţie Kosztenecz şi a concediat muncitorii (vre-o
mai graseăză încă două flagele ucigătoare:
ţărănească, ear’ restul, până la completarea 300). In Gabvovo s’a înfiinţat o fabrică de
vărsatul negru şi ciuma.
sumei necesare, va fi subscris de dsa. Dl cânepă şi in. Tot acolo e în înfinţare şi o
*
Beloescu a declarat că voeşte, ca cel întâiu nouă fabrică de postav şi una de pasamaut.
monument ridicat în semn de recunoştinţă Sfânta Scriptură şi censura In Tur In Rusciuc s’a arangiat deja pe depţin o
lui Cuza Vodă să fie ridicat prin subscripţie cia. O societate americană pentru răspândi fabrică de ulei de rapiţă; pe zi (12 ore)
rea de cărţi religioase a cerut acum de cu
ţărănească, căci Cuza a fost binefăcător ţă- fabrică 500 klgr. O întreprindere belgiană va
rânimei române. rând concesiune dela guvernul turcesc pen înfiinţa în Vayakje (aproape de Burgas) o
* tru a-şi desface marfa printre creştinii din fabrică de zahăr.
Turcia. Cărţile au fost date censorului ofi
Visita Regelui Italiei la Paris. Din *
Paris se anunţă, că s’a stabilit definitiv pro cial, spre a le examina: nu cumva conţin
ceva periculos statului? înţeleptul censor a Situaţiunea comercială în Sârbia. Mulţi
gramul despre visita regelui Victor Emanuel
cetit, dar’ în o epistolă a apostolului Pavel au crezut, că în urma celor petrecute în Sâr
în Paris. Regele va sosi la 16 Iulie în ca
cătră thessalonicheni aflând pasagiul în care bia, va suferi şi comerciul. Acum însă se
pitala Francei.
* să face amintire de «credincioşii din Mace vesteşte, că din contră comerciul a luat un
avânt mai mare, că cursul hârtiilor de va
donia», s’a înfuriat foc şi a pretins dela so
Pentru trecerea dela religia gr.-cai la
cietate să elimineze cuvântul «Macedonia» loare s’a îmbunătăţit şi că agiul aurului e
catolicism — licenţă papală. Săptămâna tre foarte favorabil etc.
cută archiepiscopul-primat al bisericei rom. şi să scrie în locul lui «vilajetele Salonic şi *
catolice din Ungaria, cardinal Dr. Vaszary, a Monastir», căci Turcia nu recunoaşte nici
puiu de Macedonie, ci numai vilajete. Export de traverse de lemn pentru Egi-
publicat un circulariu, în care face cunoscută
*
clerului hotărîrea congregaţiei »de propa pet. Consulul nostru din Cairo raportează,
ganda fide«, în înţelesul căreia «catolicii de Otrăviri cu cerneală- Intâmplându-se că acolo se simte o mare lipsă de traverse
rit grecesc» numai cu concesiune dela papa printre elevii şcoalelor din Elveţia dese caşuri pentru construirea unor căi ferate în Sudan,
pot trece la «religiunea catolică de rit latin». de otrăvire causată de cerneala întrebuinţată şi că acelea vor fi aduse din Europa. In
* . de elevi la scris, autorităţile au supus exa Francia, în urma raportului consulului nos
minării chemice toate soiurile de cerneală, tru din Marseille, asemenea se simte lipsa
înjunghiat. Elevul Lupşan din clasa III.
a şcoalei comerciale române gr.-or. din Bra câte sunt în circulaţie. Comisiunea de spe de lemne, căci producţiunea ei nu acopere
şov, a fost înjunghiat Marţi sara, când eşia cialişti a constatat apoi, că aproape toate trebuinţele. Valoarea lemnelor ce se impoartă
de-acasâ, de cătră nişte necunoscuţi. Starea aceste soiuri, chiar şi fiind în stare proaspătă, anual e de 35 mii. franci, din care 400/0
lui e gravă. au efect otrăvitor şi inficiător. se vin pe Austria şi Ungaria, care liferează
* * mai ales traverse de gorun, lemn de zidit,
de ferestreu şi de doage.
Vezuvul iarăşi se mişcă. Vulcanul Boale molipsitoare între vite. La 16
Vesuv a întrat, de eri noapte, într’o erup- Iunie au perit în jurul Sibiiului de anthrax *
ţiune violentă. S’au deschis două mari cra (dalac): în comunele Vale şi Galeş câte o Vama în România pentru uleiurile şi
tere nouă, cari aruncă năsip şi blocuri mari vită cornută, ear’ în 14 Iunie a perit în epi unsorile denaturate. Ministerul român de fi
înfocate. zootie de bivoli o bivoliţă în Nocrich. In nanţe a adus o hotărîre, în urma căreia,
Chirper un câne turbat a muşcat pe locuito pentru importarea uleiurilor vegetale (de
Ultimul Obrenovici. Prin măcelul dela rul Cristian Arz. Acesta a fost trimis la Bu plante), pentru care se plâtia vamă 0'08 fr.
Belgrad conspiratorii nu au pustiit de tot fa dapesta în institutul antirabic al profesorului de klgr., aceea, dacă uleiurile sunt denatu
milia Obrenovici, căci în Constantinopol se Hogyes. rate spre scopuri industriale, să se şteargă.
mai află un descendent direct al ei: fiul din * Uleiul de cocos şi de sămânţă de palmier,
flori al regelui Milan, avut cu Artemisia Cris- Doi poliţişti din Ciacova împuşcaţi. care sunt numai pentru scopuri indusiriale,
tici, de educaţia căruia îngrijeşte însuşi sul In noaptea de Marţi spre Mercuri între orele sunt scutite de vamă şi dacă nu sunt dena
tanul. Şi să vede că originea obrenovi ceaşcă 12 şi 1 făptuitori necunoscuţi voiau să je turate. Denaturarea se face aşa fel, că în
a acestui copil o recunosc şi conspiratorii şi fuiască magazinul de bucate, ce se află în câte 100 klgr. de uleiu se toarnă câte un
— cum se presupune — aveau în plan, ori casa judelui cercual Csapd din Ciacova (com. klgr. terpentin, uleiu mineral sau potasă to
au încă şi acum duşmanii dinastiei Obreno Timiş.) Aflând aceasta poliţia au mers ime pită. Uleiurile de in, cânepă, rapiţă, floarea
vici, să-l ucidă şi pe el. Cel puţin această diat câţi-va poliţişti la faţa locului. Tâlharii soarelui, ricină, alune, nuci, etc. care sunt în
explicaţie se dă în Constantinopol faptului, s’au luat la luptă cu poliţiştii şi au împuşcat 2 şirate în paragrafii 204 şi 205 a tarifei ge-_
că după primirea ştirii despre cele întâmplate din ei. Unul din ei rămase imediat mort, ce nerale vamale, sunt scutite de vamă numai
în Belgrad Sultanul a dat poruncă aspră celor lalalt se află în agonie. Hoţii au scăpat cu fuga. în stare denaturată.
din jurul copilului, ca nici pe un moment
