Page 6 - Bunul_Econom_1903_26
P. 6
P»g- 6. ______________ BUNUL ECONOM Nr. 26
Congreaul regnicolar al corporaţiunii in Logaritmele Architecturei vor apărea cânepa dacă e coaptă. Curăţeşte şura şi po
dustriale ţinut in Oradea-mare a adus mai in 9 fascicole de câte 68 pagini şi vor costa durile, că e aici secerea, pentru care poartă
multe hotăriri folositoare privitoare la îmbu cu subscripţiune 1 cor, 20 «bani fascicula, grije să ai bani, ca să-ţi poţi aduna bucatele
nătăţirea stării industriei mici. Răspuns la afară de subscripţiune va costa 2 cor. fie de pe câmp până când sunt în pârgă şi nu
acele hotăriri ministrul de agricultură, acum care fasciculă- Se vor trimite cu rambursare răscoapte, altcum se scutură o mulţime de
de curând, a trimis comisiunii centrale a prin postă. grăunţe şi nici făina nu e cu spor la aluat.
corporaţiunilor regnicolare. In acela ministrul Subscipţiuoile se pot face deadreptul Când te apuci de secere, cucuruzul să fie
expune, că lucrările pregătitoare in favorul la autor sau la administraţiunea »Foii Po săpat a doua-oară. La cărat pune rogojini în
micei industrii au înaintat deja binişor şi că porului*. car, ca grăunţele scuturate să nu se prăpă
*
hotărirea adusă relativ la reformarea dării dească. Acestea ţine-le de sămânţă, că sunt
Nonă materie pentru gunoiu artificial.
a recomandat-o ministerului de finance; ce cele mai frumoase.
priveşte insă concurenţa necuviincioasă, a în Societatea pe acţii Siemens şi Halske din In stupină. Dinaintea coşniţelor pune
drumat autorităţile industriale de prima ins Berlin au descoperit o nouă materie de gu un vas cu apă, ca albinele să o aibă la în
noiu artificial, care se va aduce in vânzare
tanţă, că să se folosească cu mai multă demână. Aruncă deasupra ei bucăţi de pae
sub numele de «materie Siemens* şi după-
stricteţă de legile existente deja privitoare sau trestie, ca ele să nu se Înece.
cum se scrie din Berlin, fiind foarte ieftină,
la aceasta, până-ce se vor aduce cele noue.
* va face mare concurenţă salitriului de Chilii.
« PEN TR U INTREPRINZETORI
Pentru zidirea fabricai de ton cânepa
şl inul din Beregszăsz representanţa orăşe Venzanrea albiturilor in prăvălii. Fie
nească şi-a ţinut adunarea in 19 Iunie n., in care neguţător de albituri s’a încredinţat, că cu Cluj. — Pentru zidirea şcoalei de stat
care a primit otertul intrat dela fabricantul vânzarea de gulere şi mănuşi are lucrul cel din Silvaşul-de-câmpie (preliminar K 10.760)
Deutsch M6r din Bielitz, îmbiindu-i unanim mai mult şi mai neplăcut, căci cumpărătorii sunt a se Înainta oferte până la 8 Iulie n.
următoarele favoruri: Teren gratuit, pentru până să găsască o bucată care să le convină, oficiului de architectură din Cluj. Vadiu 5%.
zidire, In mărime de 50 jug. cat., in apro modernă după fasonul cel mai nou, caută Condiţii tot acolo.
pierea oraşului; teren gratuit pentru curmă toate cutiile şi atâta întorc marfa în mână, Lugoj. — Pentru zidirea edificiului pe
tură (drumul) necesar dela locul de zidire până-ce o mai şi murdăresc, aşa că apoi seama oficiului financiar din Făget sunt a se
până la staţia căii ferate; peatra necesară la altul nu o mai cumpără. Pentru a scăpa de înainta oferte până la 15 Iulie a oficiului de
zidire din băile oraşului, cu preţul producerii, această neplăcere, ar fi bine, ca să se intro architectură din Lugoj. Condiţii tot acolo.
afară de cărăuşit; pardoseşte drumul de cară ducă şi în ţară Ia noi, în prăvăliile de albi Vadiu 5%.
din strada Lonyai, care duce la fabrică; şi turi, precum s’a Introdus în Anglia şi Ame Sibiiu. — Pentru zidirea unei noue
ţărmurul canalului în lungime de 150—200 rica, nişte scrine (dulapuri), cari să cuprindă scoale militare de călărit în Sibiiu, cu preli
metri îl provede cu zid de peatrâ, şi dacă tot telul de mustre de gulerile şi mănuşile minar de 98.999 cor., sunt a se înainta oferte
regimul ar dori să mărească teritorul fabri aflătoare In prăvălie, şi aşa apoi cumpărăto până la 6 Iulie n. magistratului orăşenesc de
cei, atunci cele 25 jug. necesare spre acest rii alegându-şi cele trebuincioase după acelea, acolo. Condiţii la oficiul orăşenesc de ingi-
scop le dă cu 300 cor. de jugăr, presupu neguţătorii să le poată afla cu înlesnire. nerit. Vadiu 5%.
*
nând, că mărireă (lărgirea) se face în decurs
Iubita mea mamă, mai mulţi ani a fost Timişoara. — Pentru dărîmarea edifi
de 10 ani.
* bolnavă, dar’ de când poartă crucea duplă ciului cărţilor funduare şi a edificiilor alătu
electro-magnetică R. B. Nr. 86967 şi-a recâş rate din Erzsâbetvâros, şi pentru zidirea edi
Mine (băi) de fer brut în Ungaria de tigat sănătatea, pentru care fapt abia aflu ter
Snd. La hotarele comunei KOlnic, comit. Ca- mini spre a-mi exprima mulţumită ferbinte. ficiului cărţilor funduare, a locuinţei căpita
raş-Severinului, Podr Kâroly a dat peste un nului orăşenesc şi a şcoalei (preliminar cor.
teritor de o întindere mai mare, care cuprinde Cu stimă Steiner Jânos, Gyorkony, comit. 47.140) sunt a se înainta oferte până la 6
Tolna. Trebue altă dovadă mai frumoasă
fer magnetic, şi a şi primit deja dreptul de despre puterea vindecătoare a boalelor de Iulie n. primarului orăşenesc. Condiţii oficiu
exploatare. Probele de până acum, cuprind
tot felul ce o are crucea duplă electo-mag- lui orăşenesc de architectură. Vadiu 5%.
55% netică a dlui Miîller Albert, Budapesta, V.,
* Cluj. — Pentru scopurile construirii
Vadâsz utcza 42/G.
Constructorilor de clădiri le punem unei căi ferate iudustriale silvanale în valea
In vedere următorul anunţ: O carte practică din Gorgeny, sunt a se transporta 70.000
va apărea în curând, aceasta va fi cartea în CALENDAR ECONOMIC. fire de gorun, în lungime de 1'40 m. Oferte
titulată »Logaritmele architecturei* de I. Va- până la 6 Iulie n. direcţiunii silvanale din
leriu Vestemean, architect în St. Pâlten, în Ce să facem în Iulie. Cluj Condiţii tot acolo.
Austria.
Cu ajutorul acestei cărţi se află îndată In grădina de pomi. Pliveşte, sapă şi în
cubatura săpăturei pentru fundamente, ase timp secetos udă cu îngrijire pomişorii, ca
» ____ _______________
menea a zidurilor de grosimea 0.15, 0.30, să nu sufere din causa căldurii. Unele ciengi
0.45, 0.60, 0.75, 0,90 şi 1.05 nritr., precum şi ce sunt încărcate peste măsură cu poame tre- Tîrgul productelor In Budapesta.
suprafeţele pătrate ale tincuelei interioară şi buesc proptite, pentru-ca să nu se rupă.
exterioară şi a tavanului, mai departe supra La mie se îndeplineşte plivitul şi a doua Din toate regiunile ţerii se vesteşte, că la în
feţele pătrate ale pardoselelor, podelelor, săpătură, dacă până acum nu s’a făcut. Parii ceputul săptămânii au căzut ploi torenţiale, în unele
construcţiunei de tavane, de coperişe, a lucră locuri întâmplându-se chiar ruperi de nori, ear’ în
sau aracii cari se cam mişcă trebue bine în altele bătend peatra. Cătră sfîrşitul săptămânii, tem
rilor de tinicher, văpsitor, sticlar, etc.
ţepeniţi, pentru-ca să nu se răstoarne de vân peratura s’a mai urcat. Raportul ministrului de agri
Cu Logaritmele Architecturei se poate cultură despre starea sămănăturilor e mulţumitor şi
turi. Plivitul să nu se facă pe timp prea cald,
confecţiona un devis preliminar extimativ se aşteaptă un timp călduros. — Circulaţia grâului
ca să nu se împedece strugurii în creştere.
pentru clădiri în 2—3 ore, altcum 3—5 zile. a fost de 110.000 măji metr., preţurile abia au avut
In grădina de legume trebue să ne ocu schimbare. Preţul grâului de Oct. s’a stabilit cu cor.
Toţi aceia, cari au de a face devise
păm cu udatul şi plivitul. Seminţele coapte 7 40. — Secara a avut o căutare bună, în urma că
extimative ştiu cât trebue să calculeze şi cât reia i-s’a urcat şi preţul. Cea de Oct. s'a încheiat cu
trebue adunate cu îngrijire. Sapă fasolea,
timp le trebue până termină un devis şi vor cor. 6'20. — Orzul de nutreţ s’a dat cu 5'80-6‘—
ceapa etc. Straturile goale trebuesc săpate
primi cu căldură această carte practică pen cor. — Oves abia s’a adus în piaţă. Cel de calitate
şi sămăna'e de nou. Udă curechiul bântuit
tru confecţionarea de devise. bună a avut un preţ de cor. 5'50—6‘— cor. Cel de
de omide cu apă de săpun. Oct. a scăzut dela cor. 5’54 la 5’38 şi s’a încheiat
Ne existând încă astfel de tabele, ele
cu cor. 5’42. — Cucuruzul vechiu se află în faţa unei
se vor tipări în 9 limbi, între cari şi ro In câmp. Ogorul se ară a doua-oară,
treceri nefavorabile. Cel nou s a încheiat cu 5 28 co
mâneşte. se grapă şi gunoieşte. Sapă curechiul, culege roane. — Rapiţa n’a suferit nici o schimbare. In Seu