Page 2 - Bunul_Econom_1903_27
P. 2

Pag.  2                                           B U N U L  E C O N O M                                              Nr.  27

                                                        Pentru  ce  dar  am  nisui,  ca  copii      Brânca şi cufareala  porcului.
         Comercial şi industria sunt Yiitornl.     noştri  să  înveţe  numai  carte ?
                                                        Nu  vedeţi,  că  neputendu-i  învăţă        Porcii  au  mai  multe  boaie  şi  unele  din
                                                   cât  trebue,  rămân  nişte oameni  stricaţi,  ele  se  cam  aseamănă,  aşa  că  se  pot  deosebi
          A  Acum,  că  învăţământului  i-s’a  pus
                                                   fără  nici  un  viitor?                     cu  oare-care  greutate.  Aici  însă,  vom  spune
        capăt  în toate  şcoalele  pe un  timp  mai                                           câte-va  cuvinte  numai  despre  două  doale.
                                                        Credem  că  nu-i  aceasta  dorinţa  şi
        scurt  sau  mai  îndelungat  (acesta  din                                                   Cea  dintâiu  boalâ  se  chiamă: .  Brâncă
                                                   ţinta  celor-ce  au  copii.
       urmă  mai  ales  la  sate)  şi  copiii  s’au                                           tnfecţioasă.
       reîntors  la  vetrele  părinţeşti,  pentru  a    Să-i  dăm  mai  ales  prin  fabrici  şi     Boala  asta,  ţine  3—4  zile,  insă sau vă­
       se  recrea,  ca  la  reînceperea  lui  să-’l   prin  ateliere  mari,  de  unde  cu  mult   zut  porci  murind  şi  în  mai  puţin  de  24  de
       continue  cu  noue  puteri,  datori  sunt   profit  vor  eşi  meşteşugari  iscusiţi,  aşa,  ceasuri.
       părinţii  ca  şă  se  gândească  ce  direcţie   că  cu  câţiva  ani  într’un  atelier  ori  fa­  Porcul  bolnav  e  foarte  trist,  stă  culcat
       să  dee  pe  viitor  copiilor lor,  îndrumân-   brică,  se  vor  putea  hrăni  singuri;  prin   în  coteţ,  sau  afară  într’un  loc  retras;  ochii
       du-i  pe  calea  cea  bună.  Această  cale   muncă  şi  economie  vor  ajunge  oameni   închişi  şi  pare  că  ar  dormita  mereu,  nu  mă­
                                                                                              nâncă  nimic,  are  căldură  foarte  mare (uneori
       este  cea  a  meseriilor  şi  comerciului.   cu  trecere,  independenţi,  oameni  folo­  se  poate  găsi  cu  termometrul  chiar  43  de
       Ea  este  cea  mai  nimerită  ce  se  poate   sitori  şi  lor  şi  ţerii  şi  se  vor  bucura  şi   grade),  uneori  scârţie  din  dinţi,  geme  şi  nu
       da  în  timpul  de  faţă  unui  copil,  căpi   ei  şi  părinţii  lor  de  posiţiunea  (starea)   se  scoală.  Mai  toţi  au  vărsături,  se  umflă  la
       dacă  astăzi  deja  slujbele  publice  şi  de   câştigată  şi  vor  fi  mulţumiţi  şi  unii  şi  gât,  nu  se  baligă  sau  se  baligă  tare;  dacă-1
       stat  se ocupă  cu  greutate,  apoi pe  vre­  alţii  de  direcţiunea  ce  li-s’a  dat.  silim  să  se  scoale,  porcul  abia  merge şi  une­
                                                                                              ori  se  observă  că  picioarele  dinapoi  par’câ
       mea când  copiii  noştri  vor  fi mari, func­    Decât  a-i  face  practicanţi  pe  la
                                                                                              ar  fi  paralisate  (moarte,  amorţite).
       ţiunile  nu  se  vor da  atunci  decât  celor  autorităţi,  postulanţi de  slujbe,  ca, după
                                                                                                   Dacă-1  punem  jos  şi  observăm  burta
       cu  deplină  maturitate,  celor  cari  vor  fi  3—4  ani  să  ajungă  la  o  plată  de  25
                                                                                              porcului,  atunci  o  să  vedem  o  mulţime  de
       învăţat  carte  15  şi  16  ani,  şi  zău  că  până  30  fl.  pe  lună,  cu  care  să  stea   pete  roşii,  care  apoi  se  închid  la  coloare  şi
       nu-’i  dă  mâna  ori-cui  a susţinea  un  co­  cine  ştie  cât,  să  trăiască  în  miserie  şi  în  urmă  de  tot,  se  fac  albăstrui-vinete,  aşa
       pil  atâta  timp  la  învăţătură,  şi  apoi  de  mute-ori  să nu aibă existenţa  zilnică,   că  aproape  toată  burta  porcului,  are coloarea
       chiar  dacă  ar  învăţa  atâta  timp,  ce  fo­  mai ales  când sunt  daţi afară din slujbe,   asta  vânătă;  porcul  devine  tot  mai  trist,  în­
                                                                                              cepe  a  se  băliga  subţire,  căldura  scade  şi
       los  are ?                                  de  o  miie  de  ori  mai  bine  să  daţi  bă­
                                                                                              porcul  moare;  unii  dintre  porci  însâ,  îşi  re­
            Nu  vedem  cum  sunt  slujbele?  As­   ieţii  la  meserii  , şi  comerciu,  de  unde   vin încet-încet şi scapă de moarte, dar’ rare ori.
       tăzi  eşti  în  funcţiune  şi  mâne-poimâne   vor  eşi  oameni  cu  meşteşug,  cu  viitor   Doctorii  pentru  boala  asta  sunt  multe,
       rămâi  pe  din  afară.                      asigurat,  cu  speranţa ca  prin munca lor   dar’  mai  toate  nu  sunt  de  folos;  singurul
             Câţi  comercianţi  şi  meseriaşi  pur-   să  ajungă  oameni  bogaţi,  ştiut  fiind,  că  lucru  care  se  poate  fade  la  ţară  este  să  se
                                                   din  slujbă  nu  si)  face  bogăţie,  ba  de  tragă  spânz  înlăuntrul  pulpelor  şi  să  spue  la
       tându-se  cinstit  şi  muncind fără  preget,
                                                   multe-ori,  onoare excepţiunilor, lăcomin-   primărie  Ca  să  vină  veterinarul,  altfel,  boala
       n’au  ajuns  oameni  de considerare  (luaţi                                            se  întinde  repede  şi  o  turrnă  întreagă  de
                                                   du-te,  ajungi  la  puşcărie.
       în  seamă),  şi  cu vază,  ocupând  până  şi                                           porci  sau  porcii  din  aproape  un  sat  întreg
       funcţiunile  cele  mai  înalte  dintr’o  ţară?                                         sunt  perduţi.


              F O I T A                 De  sigur  una  din  cele  două  7ete  Şi  cum  îl  vedea             Şi  Manole  zece,
                          şt
                                        tinere din  ilustraţiunea noastră  are  Domnul  îi  zicea:            Care-i  şi  întrece.
                                        să  comunice  logodnicului  ei  ceva  .Mândre  ciobănaş
        Scriitorul public —             foarte  important  şi  suntem  siguri  Din  fluer  doinaş!            «Iată  zidul  meul
                                                                                                              Aici  aleg  eu
                                        că  corespondentul  îşi  va  îndeplini
                                                                             Pe  Argeş  în  sus
              de pe stradele Romei.                                                                           Loc  de  mănăstire
                                        conştienţios  importanta  misiune.   Cu  turma  te-ai  dus,
                                                                                                              Şi  de  pomenire.
                                                                             Pe  Argeş  în  jos
               (Vezi  ilustraţiunea).                                                                         Deci  voi,  meşteri  mari,
                                                                             Cu  turma  ai  fost.
                                                                                                              Calfe  de  zidari.
            Una din figurile caracteristice  Mănăstirea   A rgeşului         Nu  cumv-ai  văzut
       ale  vieţii  italiene  ce se  desfăşoară                              Pe  unde-ai  trecut              Zi,  noapte  siliţi
       prin  stradele  oraşelor  mar*,  este           i.                    Un  zid  părăsit                 Lucrul  de-1  porniţi
       şi  scriitorul  public.                                               Şi  neisprăvit                   Ca  să-mi  ridicaţi,
                                             Pe  Argeş  în  jos,                                              Aici  să mi  duraţi
            Cu  mescioara  lui  scundă,  cu  Pe  un  mal  frumos,            La  loc  de  grindiş             Mănăstire  naltă
       umbrela  întinsă  pentru  a se  apăra  Negru  Vodă  trece             Prin  verde-aluniş ?«            Cum  n’a  mai  fost  altă.
       contra arşiţei  soarelui,  cu ochelarii  Cu  tovarăşi  zece:          »Ba,  Doamne-am  văzut           Că  v’oiu  da  averi,
       pe  nas,  cu  pana  după  ureche,  cu  Nouă  meşteri  mari,           Pe  unde-am  trecut              V’oiu  face  boeri,
       hârtie  şi cerneală  înaintea  sa  şi cu  Calfe  de  zidari,          Un  zid  părăsit                 Ear’  de  nu,  apoi
       privirea  gravă a  omului  conştiu de  Si  Manole  zece,              Şi  neisprăvit.                  Vă  zidesc  pe  voi
       importanţa  proprie,  aşteaptă  să-i  Care-i  si  întrece.            Cânii  cum  îl  văd              Vă  zidesc  de  vii
       vie muşterii,  mai ales mueri  şi fete,  Merg  cu  toţi  pe  cale     La  el  se  reped                Chiar  în  temelii!
       care  neştiind  înseşi  scrie, se folo-  Să  aleagă-’n  vale          Şi  latrâ-a  pustiu
       sesc  de  cunoştinţele lui  în  această  Loc  de  mănăstire           Şi  urlă-a  morţiu«.                      II.
       mâestrie.                             Şi  de  pomenire.             ‘  Cum  îl  auzea,                 Meşterii  grăbea,
            Câte  taine  ale  inimilor  cu                                   Domnu ’nveselea                  Sforile-’ntindea,
       deosebire a  celor  tinere nu se des-  Iată  cum  mergea              Şi  se  îndrepta,                Locul  măsura,
       vălesc  înaintea  bătrânului  scriitor,  Că  ’n  drum  se  ’ntâlnea   Spre  zid  apuca                 Şanţuri  largi  săpa
       cerându-i-se  a  pune  gândirile  şi  C’un  biet  ciobănaş            Cu  nouă  zidari,                Şi  mereu  lucra,
       dorinţele  lor  înflăcărate  pe  hârtie.  Din  fluer  doinaş.         Nouă  meşteri  mari,             Zidul  ridica.
   1   2   3   4   5   6   7